Page 7 - 1962-11
P. 7
Nr. 2443 nffÜMÜL socmusMULm PAG. S
I Pe cînd căldură
o p re o c u p a re
Cu puţin timp în urmă a avut Ioc nizaţiile de bază din partea Comite instructaje periodice, studierea hotărî- La redacţie a sosit o scrisoa şl din această cauză la probele
conferinţa organizaţiei orăşeneşti de tului orăşenesc de partid. rilor şi instrucţiunilor C.C. al P.M.R. re. Expeditorul, Petru Blrna, de de presiune s-au observat mari
partid Sebeş. Lucrările conferinţei, profesie miner. El ne arată în pierderi de apă. Remedierea
desfăşurate în spiritul criticii şi auto — Dacă organizaţia noastră — a Este un merit al delegaţilor prezenţi cîteva rlndurl mulţumirea su etanşărilor şi spălarea conduc
criticii principiale au făcut o amplă spus tov. Gh. Crăciun, directorul fa la conferinţă că scoţînd în evidenţă fletească pe care o trăieşte. Din telor s-a făcut anevoios, într-un
analiză ă vieţii interne de partid, a bricii „Simion Bărnuţiu“ a reuşit să-şi părţile bune din munca comitetului tre sutele de apartamente con timp Îndelungat, contribuind
felului cum comitetul orăşenesc de îndeplinească mai bine rolul de con n-au scăpat din vedere să arate şi fortabile construite In cartierul prin aceasta la amînarea ter
partid şi organizaţiile de bază din ducător politic, aceasta se datoreşte în unele lipsuri care sc mai manifestă „Iile Pintilie“ din Brad, unul l-a menului de predare. Dar, o mure
întreprinderi şi instituţii au condus ac mare măsură stilului de muncă al co în activitatea unor organizaţii ele fost repartizat şi lui, în blocul parte din vină revine şi grupului
tivitatea economică şi social culturală mitetului orăşenesc de partid. De pil baia din întreprinderi. Este vorba C-l. Dar...- Există un dar. încă de şantiere T.C.M.M. din Brad.
a oraşului. dă, comitetul orăşenesc de partid a despre cazurile de indisciplină ce mai de la mutarea lu i în bloc, o serie Acesta, deşi a început lucrările
analizat munca desfăşurată de comi pot fi încă întîlnite în unele între de deficienţe i-au pricinuit neca de montare a punctului termic
Atît darea de seamă prezentată de tetul de partid pe fabrică şi organi prinderi, despre agitaţia vizuală care zuri. Insă nu numai lui, ci şi ce de distribuţie nr. 1, încă pe la
tov. Mircea Stan, secretarul comitetului zaţiile de bază din secţii pentru în nu este îndeajuns de operativă 'şi lorlalţi locatari. Instalaţia de În începutul verii, nici acum nu
orăşenesc de partid cît şi discuţiile deplinirea ritmică a planului de pro mobilizatoare, despre faptul că între călzire n-a funcţionat şi nu func le-a terminat. Inginerul Ioan
purtate de cei aproape 20 de dele ducţie. Ajutorul ce l-am primit cu cerea socialistă în diferite întreprin ţionează normal. Mergînd pe ur Florea care răspunde de lucră
gaţi au subliniat că în lupta pentru acest prilej, şi în continuare, a făcut deri are încă un caracter formal etc. mele scrisorii sosite la redacţie, rile de instalaţii termice nu a
îndeplinirea măreţelor obiective ale ca noi să ne îmbunătăţim mult activi Pentru existenţa acestor neajunsuri am constatat că cele relatate de organizat temeinic munca, nu a
desăvîrşirii construcţiei socialiste ela tatea în această privinţă, fapt ce se comitetul orăşenesc a fost criticat ce- corespondent confirmă starea urmărit cu rigurozitate graficul
borate de Congresul al IlI-lca al oglindeşte în rezultatele economice ob rîndu-se noului organ ales să mani de lucruri de la aceste blocuri. de lucru, nu a m anifestat o preo
P.M.R., oamenii muncii din oraşul ţinute pe 9 luni ale acestui an : planul feste mai multă preocupare şi în a- cupare mal susţinută fa ţă de lu
Sebeş, sub conducerea organizaţiei oră producţiei globale este îndeplinit în ceastă direcţie. Statul a alocat sume impor crarea ce i-a fost Încredinţată.
şeneşti de partid au înregistrat suc proporţie de 103,96 la sută, produc tante pentru construcţia a nu
Alţi delegaţi au criticat comitetul
cese de seamă în toate domeniile de tivitatea muncii a crescut cu 0,17 la orăşenesc de partid pentru faptul că în- meroase blocuri în Brad. Aici lo. De aceea, termenul de 1 octom
activitate. Planul producţiei globale sută, valoarea economiilor la preţul cuiesc sute de -familii cave pre brie, care de fapt era şi angaja
j>e 9 luni ale anului a fost îndepli de cost depăşeşte 260.000 lei, au fost drumînd munca cultural-cducativă nu tind, pe bună dreptate, să aibă mentul luat de constructori, nu
nit în proporţie de 102,78 la sută la asimilate 139 modele noi de articole căldură, 'apă caldă, cu alte cu a fost respectat. Ca urmare, s-a
fabrica „Sebeşul“, 103,96 la sută la de larg consum etc. s-a ocupat însă în aceeaşi măsură de Gaterlstul Hie Ordean, din hala gaterelor a fabricii Se che vinte’. să se sim tă bine în locuin mai stabilit un termen de pre
fabrica „Simion Bărnuţiu“, 106,9 la conţinutul şi eficacitatea acesteia. restea din Sebeş, işi depăşeşte p lanul zilnic ou 10—15 Ia sută. ţele lor, şi să se folosească de dare a instalaţiei de încălzire
sută la întreprinderea „Economica“, Despre această metodă de ajutorare toate instalaţiile cii care au fost pentru ziua de 15 octombrie. Dar
119,3 la sută la I.G.O., 103 la sută a organizaţiilor de bază au vorbit In încheierea lucrărilor conferinţei dotate apartamentele. din cauză că la punctul de lucru
la I.R.T.A., 101,23 la sută la coope şi alţi delegaţi. Tov. Elena Albu, s-au manifestat aceleaşi lipsuri,
rativa meşteşugărească „Unirea“ ctc. a luat cuvîntul tov. George Homoş- Anul trecut, încălzirea s-a pro nici al doilea termen de preda
S-au îmbunătăţit simţitor sortimentele Conferinţa orăşenească dus ou intermitenţă. Centrala re n-a fost respectat.
de produse de larg consum realizate de partid Sebeş teanu, prim secretar al comitetului ra I tinerii termică pusă în funcţiune numai
de întreprinderile din oraş şi calitatea ional de partid Sebeş, care, apreciind provizoriu, n-a reuşit să încăl Sintem la Începutul lunii no
acestora. Realizări de seamă s-au ob \ rezultatele obţinute de Comitetul orăşe zească în întregime apartamen iembrie şi apartamentele nu sînt
ţinut în domeniul gospodăresc edilitar secretara comitetului de partid de la tele existente. In aceeaşi situa încălzite. Ba mai mult, T.C.M.M.
şi al înfrumuseţării oraşului, în via fabrica „Sebeşul“, a arătat, bunăoară nesc de partid Sebeş, a arătat că ele ţie a fost şi blocul C -i care din mai are de executat vopsitorii
ţa social-culturală. In perioada care că în urma sprijinului concret, primit cauza distanţei mari faţă . de la instalaţiile termice, mai sînt
a trecut de la ultima conferinţă orăşe din partea comitetului orăşenesc de sînt rodul unei munci bine' orgariîzrftă, centrala termică provizorie, şl de executat pardoselile de mo
nească de partid e-a întărit mult rolul partid în ridicarea la un nivel mai din lipsa pompelor de circulaţie zaic, o serie de etanşărl Ia di
de conducător al organizaţiilor de ba înalt a conţinutului muncii politice de chibzuită. Experienţa bună dobîndită în a apei calde, n-a fost încălzit ferite flanşe din punctul termic
ză, competenţa acestora în rezolvarea masă s-a îmbunătăţit considerabil cali toată iarna. nr. 1 şi încă aproximativ 200 m.l.
sarcinilor trasate de partid. Au cres tatea produselor. Peste 95 la sută din ceea ce priveşte stilul de muncă al In seara aceea, ca de obicei, că este destul, de greu, întrucît de izolaţii la conductele exteri
cut şi s-au întărit organizaţiile de muncitoarele fabricii dau acum nu comitetului orăşenesc de partid va la căminul cultural din Crişcior, lemnul va trebui tăiat, curăţat întrucît este prevăzut ca noul oare. Dar şi aici lucrările merg
partid prin primirea în rîndul candi mai produse de calitatea I şi îşi de trebui extinsă în toate organizaţiile veniseră numeroşi tineri. Ceva de crengi şi coborit la vale pe cartier să cuprindă circa 1.500 anevoios.
daţilor de partid a 184 muncitori, păşesc lună de lună sarcinile de pro de partid, în vederea ridicării nive mai tîrziu a venit la cămin şi un povîrniş abrupt. Ei, ce ziceţi? apartamente. Ministerul Mine
ingineri, tehnicieni şi intelectuali, care ducţie. lului conducerii economiei şi activi Mircea Băcăniei. lor şl Energiei Electrice a luat Vinovaţi de această situaţie se
prin întreaga lor activitate şi com tăţii social-culturale pe o treaptă mai — La asta ne-am gînăit şi noi hotărîrea ca alimentarea cu căl fac tovarăşii din conducerea
portare au dovedit că sînt demni de a — Consider eficace faptul că mem înaltă. In continuare, vorbitorul, dînd Tinerii au observat că o um in tim p ce ne spuneai cele in- dură să se facă de la termocen T.C.M.M. Brad care n-au anali
purta acest titlu. Alţi 107 munci brii biroului comitetului orăşenesc de indicaţii preţioase în vederea perfec bră de amărăciune ii învăluie tim plate, . zise tinărul Gheorghe trala din Gurabărza, cu ajutorul zat cu sim ţ de răspundere s i
tori, ingineri, tehnicieni, intelectuali partid se deplasează mai mult pe te aburului spraîttcălzit. Măsura a tuaţia creată, n-au tras ia răs
etc., cărora le-a expirat stagiul de ren, în organizaţiile de partid, stau ţionării continue a metodelor şi sti faţa. Unul din cei prezenţi, care Petrean. Băieţi, se întoarse apoi fost bine venită. Locatarii s-au
candidatură au fost primiţi în rin- mai multe zile aici şi ajută în mod lului de muncă, a arătat că în cen tocmai terminase victorios o par spre tineri, care din voi vrea pundere pe cel care fac lucrarea,
durilc membrilor de partid. practic Ia înlăturarea unor neajunsuri trul atenţiei noului organ de partid tidă de şah, il întrebă dacă s-a să Vină duminică ? bucurat la gîridul că vor avea
— a spus printre altele în cuvîntul şi a organizaţiilor de bază trebuie întîm plat ceva. in aşteptarea pentru ritmul nesatisfăcător de
Din darea de seamă şi din discuţiile său tov. Daniel Hancş, preşedintele să stea asigurarea condiţiilor necesa răspunsului se făcu linişte. Toţi cei din sală răspunseră căldură. Dar pînă în prezent
purtate s-a desprins că toate aceste gospodăriei colective din localitate. re pentru realizarea ritmică a planu afirmativ. Apoi se întocmi o lis muncă de aici.
succese se datoresc preocupării per Intr-o vreme la noi lucrurile nu stă — Băieţi, începu Mircea Bo- tă cu cei care urmau să meargă speranţele lor n-au fost satisfă
manente a comitetului orăşenesc de teau prea bine în ceea ce priveşte S-au gîndit oare constructorii
partid pentru îmbunătăţirea metode munca pentru primirea şi educarea lui economic pe anul viitor. cănici, ştiţi că în comună se la muncă patriotică şi fu tri cute. Motivele sînt multe. Ele
lor şi stilului său de muncă şi al membrilor şi candidaţilor de partid. construieşte o şcoală ? misă la preşedintele . sfatului că în apartamentele blocurilor
organizaţiilor de bază. In urma ajutorului primit din partea Comitetul orăşenesc de partid şi or popular. trebuie căutate în slaba activi
membrilor biroului comitetului orăşe ganizaţiile de partid — a arătat tov. Tinerii se priviră nedumeriţi. din cartierul „Ilie Pintilie“ lo
Aşa cum au arătat în cuvîntul lor nesc de partid care au venit în gos George Homoşteanu — vor trebui să Nu înţelegeau rostul acestei în împreună stabiliră ora şi lo tate desfăşurată de T.C.M.E.
tovarăşii Ioan Roman, Lăcrămioara podărie timp de mai multe zile, ne-am îmbunătăţească metodele de conducere trebări. Gheorghe Oniţa, îi răs cul întllhirii. cuiesc peste 600 de fam ilii de oa
Prodan, Gheorghe Crăciun şi alţii, ceea îmbunătăţit simţitor activitatea în a- a organizaţiilor sindicale şi U.T.M., în punse : Bucureşti care a montat conduc
ce caracterizează activitatea comitetu ccastă privinţă. Aceasta o dovedeşte vederea sporirii contribuţiei acestora la Duminică dimineaţa puteau fi meni ai muncii ? S-au gîndit
lui orăşenesc de partid a fost res numărul însemnat de candidaţi pri rezolvarea problemelor de producţie şi — Cum să nu ştim !? văzuţi pe uliţele satului tineri tele de adncţiune de la Gura
pectarea cu stricteţe a principiului le miţi, calitatea acestora. la educarea maselor. Totodată, este — Ei vedeţi, tocmai despre as- cu fierăstraie de mină, topoa oare că după orele de muncă
ninist al muncii colective. Plenarele necesar să se acorde o atenţie mai ta-i vorba, zise Bocănici. Apoi re şi frînghii, înăreptindu-se, barza pînă la Brad, cit şl de
comitetului orăşenesc de partid şi şe Semnificative au fost şi problemele mare activităţii cultural-educative de acesta începu să le explice din împreună cu pădurarul comunal în subteran, aceşti oameni au
dinţele de birou s-au ţinut cu regu ridicate în conferinţă de tov. Rudolf masă şi lărgirii sferei de cuprindere fir în păr cele întâmplate. Moşu Lazăr, ia locul indicat. T.C.M.M. Brad care efectuează
laritate. Ele au fost pregătite temei Clocea, secretarul organizaţiei de ba a propagandei de partid, domenii în nevoie de condiţii confortabile
nic, au analizat principalele probleme ză din cartierul nr. 1 al oraşului. care s-au manifestat unele lipsuri. Fusese cu unele treburi pe la După ce străbătură un drum lucrările de racordare şi de mon
privind dezvoltarea economică şi so Mult timp — a spus vorbitorul — sfatul popular comunal şi a au de aproape două ore prin pădu de odihnă şi că actuala situaţie
cial culturală a oraşului, au dat po nu înţelegeam îndeajuns de bine ce Hotărîrile adoptate de conferinţă zit acolo o discuţie între preşe re, ajunseră. Pădurarul comu tare a celor două puncte ter
sibilitatea tuturor membrilor comitetu sarcini revin biroului organizaţiei de prevăd măsuri pentru ridicarea la un nal le propuse, după un drum le creează neplăceri ?> Faptele
lui să participe activ şi în cunoştinţă bază din cartier, de ce anume să ne nivel şi mai înalt a muncii politico- dintele sfatului popular, tov. atît de greu, o scurtă odihnă. mice de distribuţie a căldurii.
de cauză la discutarea problemelor, ocupăm în mod concret. Prin depla organizatorice de partid, un loc cen Virgil Feier, şi unul dintre zida arată că nu 1 Stadiul actual al
la adoptarea celor mai corespunză sările membrilor biroului sau ai co tral ocupîndu-1 sarcinile concrete sta rii care lucrau la construcţia — Dar ce, mai este tim p de încă de la început, in munca
toare hotărîri. mitetului orăşenesc la organizaţia de bilite pentru fiecare întreprindere în şcolii. Reieşea din discuţie că odihnă? Eu sînt de părere să lucrării confirmă lipsa de răs
bază din cartier, prin analizarea mun vederea realizării tuturor indicilor pla întrucît lipseşte lemnul pentru ne apucăm chiar acum de lu T.C.M.E. Bucureşti s-a observat
La analizarea în plenare a unor pro cii pe care am desfăşurat-o, noi, cei confecţionarea coarnelor şi a cru — spuse Petru Ciulai. pundere a conducerilor şantie
bleme ca t realizarea ritmică a pla 'din biroul organizaţiei de bază, prin nului de producţie pe anul în curs grinzilor de la acoperişul clădi o slabă organizare, lucrarea n-a
nului rde producţie, îmbunătăţirea ca indicaţiile 'date de către tovarăşii 'din rii, construcţia şcolii nu mai — 'Aşa este, aprobară şi res relor T.C.M.E. şi T.C.M.M. pen
lităţii produselor, întărirea rîndurilor -comitetul orăşenesc am înţeles care şi asigurarea condiţiilor necesare înde poate continua. Stătuse de vorbă tul tinerilor. fost privită cu spirit de răspun
partidului, ridicarea nivelului muncii probleme trebuie să stea mai mult în in această chestiune cu preşe tru lucrarea ce le-a fost încre
propagandei de partid etc., au par atenţia noastră. Acum, şi nu exa In scurt timp în pădure se dere şi ca urmare ea a fost tă
ticipat toţi membrii comitetului şt co gerez deloc, ne ocupăm cu toată gri auzi scîrţîitul • fierăstraielor şi dinţată.
lective largi din activul de partid. ja şi răspunderea de creşterea şi edu răgănată. Mai mult, lucrindu-se
carea membrilor de partid, împreună plinirii sarcinilor dc producţie pentru dintele sfatului popular şi-i făcu bătăile topoarelor. Timp de pa Faţă de această situaţie vor
Pozitiv este şi faptul că membrii cu comuniştii din organizaţia de ba neatent la montarea conducte
comitetului au fost cu regularitate in ză atragem cetăţenii din cartier la anul viitor. se o propunere. tru ore, lucrul nu conteni. Unii trebui luate măsuri grabnice ca
formaţi 'de hotărîrile Comitetului ra munca de curăţire şi înfrumuseţare a ? tăiau cu fierăstraleie lemnele, lor, în interiorul lor s-au strecu
ional de partid si cele adoptate de străzilor, urmărim îndeaproape cum — Ascultaţi ce m-am gînăit alţii ie curăţau de crengi, iar cei în cel mai scurt timp instalaţia
biroul comitetului orăşenesc de partid cetăţenii ’din cartier îşi educă co Conferinţa a ales noul Comitet oră — continuă el. Mîine este du mai voinici le coborau la vale. rat murdării. Sudurile de îmbi
între plenare. Munca colectivă presu piii, dacă aceştia frecventează cu re şenesc de partid. In prima sa plenară, minică. Ce-ar fi dacă am mer de încălzire să fie dată în folo
pune însă şi răspunderea personală. gularitate şcoala etc. Şi rezultatele ge cu to ţii la locul num it „Glr- rAbia după ce tot lemnul ne nare a conductelor au fost exe
Iată 'de ce în plenare s-a obişnuit ca preocupării noastre sînt din zi în zi sinţă.
biroul şi membrii comitetului orăşe Comitetul orăşenesc a reales în funcţia da“ unde se găseşte lemnul cu cesar fu coborit în vale, tine cutate slab, au avut porozităţi
nesc de partid să informeze plenara )A ÂLBESCU.
asupra felului în care au fost duse de secretar pe tov. Mircea Stan. pricina şi l-am coborî în Valea rii sim ţiră frigul şi oboseala. A-
y. P1ŢAN Gîrzli de unde tractorul va pu prinseră jos, iii vale, un foc şi
tea să-l ia ? Trebuie să vă spun se aşezară In jurul lui să se
încălzească.
fa — Acum ăa, mai zic şt eu să Noi construcţii spitaliceşti
ne odihnim, zise Nicolae Trif.
1N EDITURA POLITICA
a apărut* ...A doua zi lemnul fu tran
sportat la Crişcior, unde dulghe
Dialectica marxistă şi ştiinţele moderne voi. Iii rii îl şi luară în „primire". Pînă la sfîrşitul acestui an se Vede şi sanatoriul de la Tirgo-
Ar fi greu de arătat care din vor da in folosinţă noi spitale vişte pentru afecţiuni pulmona
cu o capacitate de 3.000 de pa re, şi o maternitate la Bacău.
Volumul constituie o culegere de studii şi articole pe probleme de as tre tineri s-a evidenţiat în niod turi. Printre acestea se' numără
tronomie, teoria relativităţii, mecanica cuantică, cibernetică, genetică şi psi deosebit. Dacă il întrebi insă pe noile construcţii spitaliceşti din In şase localităţi din ţară —
hologie, traduceri din diferite limbi, care iniţial au fost publicate în revistele tov. Virgil Feier, preşedintele Hunedoara, Oneşti, Medgidia, la Hunedoara, Buzău, Giurgiu,
„Voprosî filosofii", „La Pensee", „Deutsche Zeitschrift fur Philosophie", Sfatului popular al comunei Brăila şi Suceava. De asemenea, Cîmpulung, 'Medgidia şl Paşcani
„Uspehi fizices kih nauk", sau reprezintă extrase din lucrări mai mari ale vor ii date în folosinţă spitale —• vor începe să funcţioneze în
unor oameni de ştiinţă. Crişcior, îţi va răspîinde cu de copii la Botoşani şi Pîclişa curînd noi policlinici moderne,
m lndrie: — regiunea Hunedoara — pre cu servicii de specialitate, deser
cum şi spitalul de la Roşiori de vite de cadre medicale şi perso
— Toţi tinerii au fost la înăl nal mediu corespunzător.
Lucrarea se adresează oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor, profesorilor şi ţime.
studenţilor, celor ce studiază materialismul dialectic şi ştiinţele naturii. ZATOSOHIL OSWAUD
la îndeplinire sarcinile încredinţate, tot mai rodnice.
sau cum se realizează hotărîrile orga Ceea ce s-a desprins din cuvîntul RIGA
nului ’de partid. a numeroşi delegaţi este că munca co Nu aş putea încheia acest ca
Experienţa a dovedit că studierea şi mitetului orăşenesc de partid s-a ca Riga veche şi nouă. Riga con sau argintii. Iată miezul apara pentru că aici am văzut felurite runţi plnă la reprezentanţii pitol al vizitării Rigăi, dacă n-aş
cunoaşterea profundă a problemelor racterizat prin profunzime, prin acor trastelor arhitecturale. Aici am tului gata. Nu odată m-am oprit maşini şi utilaje agricole sim uriaşi ai neamului peştesc, îşi sublinia contrastul între Riga
muncii d ; partid, 'de stat şi econo darea unui ajutor concret şi compe vizitat cartierul oraşului vechi, în spatele vreunei muncitoare. ple şi complexe cît şi o gamă fac aici loc, săraţi, congelaţi, medievală şl Riga sovietică, con
mice, legătura sîrinsă a organelor de tent organizaţiilor de partid şi organi cu uliţe şi case aidoma Sibiului Urmăream îndemînarea şi rapi foarte largă de îngrăşăminte proaspeţi, marinaţi; în conser trast oglindit şi in arhitectura
partid cu viaţa organizaţiilor de bază, zaţiilor de masă. Acesta este rezulta nostru, amintindu-ne vag bre ditatea degetelor. Mîini de aur chimice care-i ajută pe ţăranii ve cu ceapă, cu ulei sau miro oraşului.
îndrumarea şi ajutorarea acestora, a- tul faptului că comitetul orăşenesc slele !evului mediu. Dar nu am Iţi trebuie să deprinzi o aseme letoni să scoată din puţin înso denii.
sigură obţinerea unor rezultate efi de partid, preocupîndu-se continuu de să vorbesc despre cele 82 case nea gamă de mişcări şi mai ales ritul lor pămînt nordic produc Dacă al vedea rdoar gara cen
ciente în lupta pentru traducerea în perfecţionarea stilului său de muncă, monument din oraşul vechi, de ochi ageri. ţiile necesare de cereale, legume trală, noile cvartale de locuinţe,
viaţă a politicii partidului. Nume s-a ocupat îndeaproape de pregătirea pe malul fluviului Daugava. şi zarzavaturi pentru aprovizio sau palatul de cultură al fabri
roşi delegaţi la conferinţă au subli temeinică a aparatului său, a activu Amintesc din oraşul vechi doar Am revăzut rodul muncii aces narea populaţiei. Rezultatul fo cii V.E.F., totul construit în stil
niat în cuvîntul lor îndrumarea şi aju lui de partid, a propagandiştilor şi a- institutul politehnic. Are 4 etaje tor pricepuţi oameni expus pe losirii acestor mijloace ale agro modern, simplu, şi ţi-'ai da sea
torul permanent ce l-au primit orga gitatorilor prin expuneri, consfătuiri, şi adăposteşte 5 facultăţi postamente atrăgătoare în pavi tehnicii înaintate aveam să le ma de puternica pătrundere a
cu 8.000 de stuldenţi care pă lionul expoziţiei realizărilor eco văd a doua zi dimineaţa, cînd, noului In viaţa oraşului.
B r i g a d a d ie c o m u n i ş t i nomiei R.S.S. Letone, din apro A patra hală şl ultima, ne-a
trund tainele tehhicil. pierea oraşului. Aceasta este o din proprie iniţiativă, am pornit înfăţişat in ambalaje multico RIGAS JURMALA'.-.r
E rar prilejul de a găsi lîngă locomo ...Negru de funingine, fochistul Emil adevărată casă a mîiriilbr de să colindăm uriaşa piaţă col lore, mii şi mii de articole de
tivă întreaga brigadă. Un asemenea Munteanu curăţă camera de fum. Ţe Tehnica are mare cinste, cău aur. Majoritatea celor văzute de hoznică a Rigăi. Ca să vă puteţi băcănie , căutate de gospodine. .;.în traducere romînească, li
prilej însă l-a'm avut zilele trecute la vile fierbătoare ale cazanului sînt ve tare şi tradiţie în Riga, ca de noi sînt făurite pentru bunul da seama ce înseamnă această Pe rafturile halei, găseşti, de la toralul rigan, înseamnă o salbă
depoul de locomotive 0.F.R. Simerla. rificate şi controlate cu mare atenţie, altfel In toată Uniunea Sovie trai al oamenilor muncii. Cîte piaţă colhoznică, Inchipuiţi-vă făina, macaroanele şi tăiţeii de mărgăritare ce împodobesc
fiecare în parte. La el nu există lucru tică. Iată de ce vreau să mă va ex em p le: specialiştii din 4 hale enorme, fiecare Cam de obişnuiţi pînă la condimentele malurile golfului Riga al Mării
După ce a funcţionat vreme îndelun de mîntulală. De calitatea spălării şi opresc cu cîteva cuvinte de lau Riga au construit o ,,mînă pre două ori cit hala Oborului din cele mai pretenţioase aduse din Baltice.
gată fără nici o reparaţie sau incident reviziei ce se face acum depinde în dă la muncitorii fabricii de ra lungită“ care te ajută să deschizi, Bucureşti, hale acoperite cu cu cele mai îndepărtate colţuri ale
tehnic, locomotiva nr. 230.315 a fost mare măsură funcţionarea economică dio şi aparatură ce poartă nu pole uriaşe de sticlă. lumii. Feluritele sorturi de dul Anul acesta soarele a încălzit
oprită la depou pentru spălare şi revizie. a locomotivei şi evitarea surprizelor mele părintelui radioului, „Po- să dirijezi şi să opreşti radioul, ciuri — ambalate atrăgător — puţin malurile Balticii. Priete
ce se pot ivi pe parcurs. pov“, fabrică ce am vizitat-o stînd în celălalt capăt âl came In prima — hâla de carne — sînt şi ele la loc de cinste. nii leningradenl spuneau, că în
Discuţia cu cel trei mecanici ?1 tot intr-una din zilele şederii noa rei. De fapt mina prelungită este de jur împrejur şi la rriijloc, fri acest an nu făcuseră baie în
atîţia fochlşti s-a înfiripat repede. Su Din cutia de foc a locomotivei ne stre la Riga. un şnur lung, avînd la un capăt gidere şi carne: Carne de toate Afară, în jurul halelor am mal Neva. Pe malul leton al Balticii
biectul : cum se asigură întreţinerea cu răspunde fochistul Iosif Pristopan. un mic tablou de comandă cu felurile, de la cea de pasăre, admirat suteie de mese încăr situaţia a fost aproape aceeaşi.
rentă şi buna funcţionare a locomo CASELE !MÎINILOR DE AUR butoane care reprezintă clavia pînă la cea mai fragedă de viţel cate cu cele mai neînchipuite Un soare strălucitor Scălda p la
tivei. — Un milimetru de reziduuri ce pro tura radioului. sau purcel. produse cultivate sau pregătite ja îngustă dintre pădurea de
vin din ardere, dacă se depun pe pere Fabrica vizitată de noi nu este de femeile din colhozurile Le pini şl mare. Mii şi mii de iubi
— Gît durează timpul de imobilizare ţii cutiei de foc, reduc cu circa 30 la cea mai mare de acest iei din Sînt insă în această expoziţie In a doua hală, cea de lăptă- toniei. De la roşii şi castraveţi tori de soare şi apă încercau sa
a locomotivei în depou ? sută căldura necesară cazanului, ne oraş. VEF-ul o întrece. Ea a pro instalaţii, aparate complicate rie şi brînzeturi, te uimesc mun — trufandale pentru nordica smulgă zgîrcitului astru o can
explică el. dus, în ciuda condiţiilor grele pentru uşurarea procesului de ţii de brînză, caşcaval, sticle de Letonie — plhă la ciupercile ma titate cît mai mare de ultravio
— Ne-am „retras“ aseară, răspund de refacere ale ţării în anii de muncă în diferite fabrici, pentru lapte, conserve felurite. ESte im rinate (atît de gustoase), sau lete şl InfraŢoşii. Dar treaba era
deodată cei trei mecanici. Apoi, Gheor In marchiza locomotivei aparatele de după război, L6 tipuri de radio. modernizarea, automatizarea a- posibil să Cuprinzi. dintr-o pri diferitele sortimente de cîrnaţi anevoioasă pentru că şi puţina
ghe Istrate şi Iulian fiornea se scu ză: măsură şi siguranţa cazanului siitit Unul dintre acestea — LATVIA cestora, care impresionează pro vire varietatea de sortimente şi afumaţi, toată gama de alimen căldură ce se degaja era aproa
— este bine cunoscut şi apreciat fund. Am văzut de asemenea, cantităţile mari ale acestor pro te este prezentă aici. pe anihilată de un vînt rece, des
— E aici mecanicul major, vorbiţi verificate direct de către mecanici. Aici, In ţara noastră. nişte combine culinare care uşu duse. tul de puternic, care numai bri
cu dînsul — şi-şi văzură Imai departe cea mai mică neatenţie poate avea rează munca gospodinelor. In Colorit itiinunat dau împreju ză marină nu se putea numi.
de lucru. Reluăm firul discuţiei. urmări grave în exploatarea locomo In secţiile fabricii, urmărind alte săli şi etaje am admirat O altă hală uriaşă, . aidoma rimilor halelor coşurile, găleţile,
tivei. Se cere deci atenţie şi spirit de drumul betizilor rulante, am vi toate produsele obţinute din primelor. Aici este Împărăţia ghivecele său buchetele de flori Vreo trei curajoşi din grupul
— Diseară locomotiva va pleca din răspundere din partea celor care execu zitat întreg prdcesul de fabrica peştelui. De la nişte heringi m ă multicolore, unele cu nume mai nostru, care-şi făcuseră stagiul
nou la drum — spune mecanicul ma tă aceste lucrări. re atît al „Latviei“ cît şi a mici lemn— de la plăcile de parchet pe litoralul Mării Negre, s-au
jor Matei Rigău. Deci, timpul de imo lor aparate cu transistori „Gau- pînă la tipurile de mobilă mo puţin cunoscute, flori cultivate avîntat spre larg şi nu „salva.
bilizare nu numai că se va respecta, Dar cîte lucruri interesante nu se ja“. La aparatele mari ne-a im dernă, simplă şi elegantă, care mar“-ul i-a întors din drum.
dar va fi şi redus. pot spune despre brigada de comunişti presionat grija faţă de aspectul satisfac toate exigenţele. de colhozhici şi aduse Sa înfru Bronzaţii au ieşit după d teva
ce deserveşte locomotiva nr. 230.315 ! lor cît măi frumos şi atrăgător minute vineţi şi 3 zile, străhu.
Sei care la remorcarea trenurilor Să amintim o singură cifră: luna şi faţă de puritatea sunetului. In cadrul acestei expoziţii unii museţeze locuinţele oamenilor tînd. regretau că făcuseră cunoş
sînt punctuali, neavînd nici un minut aceasta, brigada a realizat peste 8 tone dintre noi s-au oprit mai mult tinţă cu. Marea Baltică, la ase
întîrziere, ştiu să prejuiască timpul şi economii' combustibil convenţional. Fi In secţia unde se fabricau mi la secţia agricolă. O amintesc frtuncii dih capitală. f menea temperatură.
în depou. De la mecanicul major aflu reşte că buna întreţinere a locomotivei cile „Gauja“, ne-a uimit preci
că munca se ^desfăşoară planificat. făcută cu ocazia spălărilor şi reviziilor zia şi îndemînarea lucrătoarelor Aşa, 'după cum mîini de aur Cu toată clim a aspră, litoralul
Fiecare om din brigadă are de execu anterioare şi exploatarea ei raţională, de aici. Banda rulantă duce apa au muncitoarele fabricii „Po- leton are frumuseţea sa. Aici
tat o anumită operaţiune. De altfel nu stau la baza acestor realizări. ratul miniatură — în faţa unor pov“, care montează cu indemi- sînt numeroase case de odihnă,
sînt necesare prea multe explicaţii în fete, ce cu mllni sigure sudează nare aparatele minuscule cu sanatorii, şl orăşele minunate
privinţa aceasta. S. TRUŢA capetele sîrmuliţelor colorate tranzistori, mîini de aur au şi înşirate de-alungul ţărmului.
colhoznicele letone, care alături
ANETA RADU-ALMĂŞAN
de soţii lor, smulg pămîntului
recolte bogate.
I