Page 71 - 1962-11

mulsac!
Anul XIV. Nr. 2460
Activităţii cultural-educative -
îndrumare şi sprijin concret
.n timpul iernii, colectiviştii pot lua
parte in mai mare măsură decît în ce-
Ielajte perioade ale anului la manifes­
tările cultural-educative ce se organi­
zează la căminele culturale, biblioteci
şi la cinematografele săteşti. Ţinînd
cont de aceasta, Comitetul comunal de
partid din Berthelot a îndrumat sfa­
tul popular comunal să asigure din
timp la unităţile culturale de pe raza
comunei condiţii dintre cele mai bune
pentru desfăşurarea unor activităţi in­
teresante, bogate în conţinut, rodnice,
înainte de toate s-a acordat atenţie
urgentării reparaţiilor curente la cămi­
nele culturale din raza comunei. Dato­
rită acestui fapt, lucrările amintite se
află într.un stadiu avansat, urmînd ca
în aceste zile să fie terminate. Apoi,
conducerile căminelor culturale au fost
îndrumate să-şi completeze de pe acum
baza materială. Astfel, căminul cultu­
ral din Berthelot a cumpărat mai multe
şahuri, un picap, recuzita necesară
formaţiei de păpuşari amatori etc. Preo­
cupări asemănătoare au avut şi cămi­
nele culturale din satele aparţinătoare
— Fărcădin, Găuricea, Tuştea şi Boiţa.
In centrul atenţiei comitetului co­
munal de partid, a stat însă îndruma­
rea conţinutului activităţii desfăşurate
Ia căminele culturale în această perioa­
dă. Deoarece întreaga activitate cul-
tural-educativă este concentrată Ia că-
minde culturale, planul de muncă pen­
tru iarnă a fost întocmit de conduce­
rile acestor unităţi în strînsă colabo­
rare cu organizaţiile de tineret, de fe­
mei şi sindicale din comună. Punctul
de plecare în alcătuirea acestui plan l-a
constituit experienţa anilor trecuţi. El
a fost apoi îmbogăţit în urma discuţii­
lor purtate în cadrul recentei sesiuni a
sfatului popular comunal, care a ana­
lizat activitatea cultural-educativă des­
făşurată în acest an de căminele cul­
turale din comună. Ga urmare a aces­
tui fapt, a îndrumărilor date perma­
nent de comitetul comunal de partid,
obiectivele prevăzute în planul de mun­
că amintit cuprind problemele majore
pe care le ridică viaţa de astăzi a sa­
telor, sînt orientate pentru a veni în
»sprijinul colectiviştilor, contribuind prin
acţiunile preconizate Ia îmbogăţirea cu­
noştinţelor lor profesionale şi dfc cultu­
ră generală, la educarea lor în spirit
nou, socialist.
Activitatea cultural-educativă ce se
desfăşoară în comuna noastră şi-a cîş-
iigat în ultimii ani frumoase tradiţii.
La căminele culturale şi la biblioteci
au loc acţiuni vii, atrăgătoare, ca seri
literare, expuneri, spectacole artistice
etc. De pildă, experienţa căminelor cul­
turale în domeniul propagandei prin
conferinţe s-a îmbogăţit. In afara ci­
clurilor de conferinţe pe teme agricole,
la căminele culturale se organizează
şi expuneri pe teme politice, ştiinţifice
şi sanitare, care stîrnesc un viu inte­
res printre colectivişti. De la începutul
anului au avut loc aproape 50 aseme­
nea expuneri, iar pentru perioada de
iarnă, în planul de muncă al fiecărei
unităţi culturale, s-au stabilit încă de
pe acum, concret, temele a noi confe­
rinţe, cu conţinut legat de preocupările
actuale ale colectiviştilor.
Şi activitatea artistică a înregistrat
în ultimul timp frumoase succese. Cine
ar arunca o privire peste repertoriile
formaţiilor artistice de la căminele cul­
turale din comună ar vedea cum aces­
tea reflectă drumul parcurs de oameni,
de comuna lor.
Iată, spre exemplu, corul din Berthe­
lot. Acum 4-5 ani interpreta cîntecc ce
îndemnau ţăranii !a colectivizare ca
ft ¦c'Aia au
ft Programul de lucru se term i­
| nase. Peste cîteva clipe avea
Í să înceapă consfătuirea de pro­
ducţie a grupei sindicale de la
ft secţia croi a fabricii de încăl­
ţăminte „Ardeleana“ din Alba
ft Iulia. Treptat, băncile din sa­
lă au fost toate ocupate. In ju ­
Ift rul tinerei muncitoare Ana
Mandroca se aflau citeva din
colegele ei cu care purta dis­
I cuţii aprinse. Le împărtăşea
din experienţa ei privind căile
de economisire a materiei pri­
ft me. Cele care o ascultau se m i­
ft nunau de unde ştie „fetiţa as­
ta“ atîtea lucruri pline de im­
ft portanţă.
ft ...Cu mai bine de patru ani
ft in urmă, Aria Mandroca i-a
spus unui frate mai m are:
„A tît de m ult mi-ar plăcea să
ft învăţ o meserie..,“. Nu s-a pu ­
ft tut stăpini şi dorinţa a spus-o
ft părinţilor. Cum era de aştep­
ft tat, la început aceştia s-au îm­
potrivit. Mai târziu însă au fost
ft nevoiţi să cedeze.
ft. Cum a aflat de acest lucru
ft Anuţa a şi plecat de la Secă-
şel la Alba Iulia. A încercat
l mai întit la „A r d e le a n a A u ­
Ii zise că aici lucrează multe fe­
te şi că produsele pe care le
fac au constituit întotdeauna o
notă bună pentru ele. încerca­
ft.
§ Y 11 R i II IE 71 1 L IE IPROLETARI BIR TOATE ŢĂRILE, VUIŢI-EA !
Joi 22 noiembrie 1962
„Hai să facem o gospodărie“ şi altele.
După înfiinţarea G.A.G. au apărut în
repertoriul corului alte cîntcce, în pas
cu noile realizări ca ,.Sărbătoare în
gospodărie“ şi altele ce vorbesc de
viaţa nonă a colectiviştilor, plină de
lumină şi belşug. Aceeaşi evoluţie se
poate urmări şi în repertoriul corului
din Găuricea.
Acum, pe scenele căminelor culturale
răsună cîntecc de bucurie, de recunoş­
tinţă faţă de partid, de dragoste pentru
patria socialistă ca „Partidului, părinte
ai bucuriei“. „Republică, măreaţă va­
tră“ etc. De ourînd, patru gospodării
colective mai mici din comună s-au
unit într.una mare şi puternică. S-a ho-
tărît, o dată cu această realizare şi
unificarea corurilor din satele aparţi­
nătoare gospodăriei, fapt ce va face ca
activitatea corală a colectiviştilor din
Găuricea, Berthelot şl Fărcădin să fie
mai bogată.
Guvi.nte frumoase pot fi spuse şi des­
pre brigada artistică de agitaţie a comu­
nei, care cuprinde 25 de artişti amatori.
Ea a prezentat în acest an 75 de specta­
cole în comună şi alte localităţi ale raio­ cău au participat cu entuziasm la lu­
nului Haţeg, fiind mereu purtătoare a
noului, agitatoare şi mobilizatoare şi,
în acelaşi timp, satirizînd mentalită­
ţile învechite, lipsurile ce se făceau
simţite etc.
Repertoriul formaţiilor artistice de
amatori este mai bine orientat şi inter­
pretat, ceea ce a făcut ca formaţiile
artistice să-şi cîştige prestigiu, să cu­
cerească dragostea colectiviştilor. Aceş­
tia nu vin la programele prezentate
doar în calitate de spectatori, ci par­
ticipă efectiv Ia pregătirea lor. loan
Gavrilă, Elvira Chendereş, Timi Şcr-
ban, Dorioa Horvath, Silvia Vasiu, din
brigada artistică de agitaţie, Sabin
Bărboni, Filon Pîrvu, Laurenţiu Pas-
cotescu, Eugen Bradea, din fanfara
căminului cultural din Berthelot, ca şi
mulţi alţii, constituie exemple în acest
sens.
Gare este eficienţa muncii cultural-
educative ce se desfăşoară în comună ?
lată oîteva păreri şi sugestii asupra
ajutorului pe care-1 primesc colectiviş­
tii din partea căminelor culturale şi a
bibliotecilor..,-.....
DORICA VOIGONI, îngrijitoare.
mulgătoarc: Ţin minte şi acum con­
ferinţa pe care am ascultat-o !a cămin
în legătură cu creşterea viţeilor. Am
primit atunci sfaturi bune pe care le-am
aplicat, obţînînd în muncă rezultate
dintre cele mai frumoase.
FLORINGAŞ SIGISMUND, briga­
dier pomicol: Iau parte Ia mufle acti­
vităţi organizate la căminul cultural.
Aici petrec ceasuri frumoase. Mă dis­
trez dar în acelaşi timp învăţ lucruri
folositoare. Gu ocazia unor expuneri,
am fost sfătuit cum să muncesc într-o
livadă nou plantată, ce măsuri să iau
pentru combaterea rozătoarelor etc. Lu­
cruri bune, pe care le-am aplicat în
munca mea şi au dat rezultate.
IOAN MIGLEA (stupar) : Anul aces­
ta producţia de miere nu a fost prea
mare. Se pare că aceasta l-a necăjit
pe bibliotecarul nostru, tov. G. Ghi-
ţescu. Mi-a dat să citesc nişte cărţi de
specialitate despre combaterea bolilor
şi dăunătorilor Ia albine. Cărţile m-au
atras prin conţinutul lor folositor. Cele
învăţate din ele le aplic în practică.
Sper ca în curînd bibliotecarul să nu
ALEXANDRU MĂGUREAN
secretarul Comitetului comunal
de partid — Berthelot
(Continuare In nag. 3-a)
rea i-a reuşit. A fost reparti­
zată să lucreze la secţia croi.
In primele zi.le noua angaja­
tă a făcut cunoştinţă, cu fabri­
ca. A vizitat toate secţiile, ur­
mărind produsul de la prima
operaţie şi pînă la cea finală.
'A făcut cunoştinţă cu mai
multe muncitoare de la care a
prim it explicaţii valoroase. Cre­
dea atunci că la secţia unde
a fost ea repartizată o să fie
mai greu . Cum voi ajunge eu
D IN CARNETUL
să lucrez atît de repede mei
ales că aici, la croi, este şi o
răspundere foarte mare ? — se
întreba ea deseori. Răspunsul
însă i l-au dat comunistele din
secţie. Nici o zi ele nu au lă­
sat-o nesupravegheată. In a-
propierea ei lucra Ana Moldo­
van, o muncitoare vestită des­
pre care citise de mai multe
ori in ziare. A m Moldovan şi
Paraschiva Şchiau împreună cu
alte comuniste îşi făceau timp
să treacă şi pe la noua lor to­
varăşă de muncă. Ii arătau
tot ceea ce trebuia făcut pen­
tru a nu-şi risipi fără rost tim ­
pul de lucru.
mulul wwvwvjLa odihnă şi tratament
§11i:
Laminorul de 650 mm. 1 C. S. Hunedoara. Un grup de fruntaşi de
Ia atelierul de întreţinere strungarici de cilindri, loan Bordei, lăcătuş,
Miron Ursa, maistru calibror, Ervin Bauer, lăcătuş, Petru Bulandra, lăcă­
tuş cuţite, l’avel Lupcscu, electrician şi Andronic Moldovan, lăcătuş.
ÎNTREŢIN DRUMURILE
Cetăţenii de pe raza comunei Cri-
crările de întreţinere a drumurilor,
desfundarea şanţurilor şi repararea po­
durilor. Numai în acest an cetăţenii
din Cricău au prestat peste 20.000
ore muncă patriotică, rcalizînd eco­
nomii de aproape 52.000 lei. S-au evi­
denţiat în mod deosebit Anton Pleşa.
Bora Ion Madaraş. Ion Roşu Nicolae,
Iulius Suciu, Florian Truţă şi alţii ca­
re au mobilizat cetăţenii Ia întreţi­
nerea drumurilor.
r * . 150 tone metale neferoase. La
Întrecerea siderurgiştilor aceste cantităţi se mai adaugă
Peste angajamentul
anual
Anul acesta, colectivul lam i­
norului de 050 m m . d in C.S. H u­
nedoara a înscris pe graficul în ­
trecerii socialiste succese de sea­
m ă. A ngajam entul anual de
20.000 to n e la m in a te p este p la n
a fost în d ep lin it în cin stea zilei
de 23 A ugust.
L a m in a to rii în s ă ,nu ş-au o p rit nom isit 425 tone metal, in a-
aici. P în ă în ziua de 10 n o iem ­
b rie a.c., ei au produs de la în ­
ceputul anului peste sarcinile de
p la n 30.426 to n e la m in a te .
La obţinerea acestui succes s-a
ajuns p rin respectarea tehnolo­
giei de lam in are, încălzirea co­
rectă a m etalului în cuptoarele
cu propulsie şi sp o rire a viteze­
lor de lam inare, care au dus la
creşterea p ro d u ctiv ităţii m uncii.
R idicarea calificării m anevran-
ţilor. buna întreţinere a utilaje­
lor şi executarea re p ara ţiilo r de
calitate, au contribuit de ase­
m enea Ia dobîndirea acestor re­
zultate.
Prin laminarea
la toleranţe negative
Muncitorii, tehnicienii şi in­
ginerii care deservesc laminorul
Sectorul zootehnic în continuă dezvoltare
In acest an colectiviştii clin satul
Poeni, raionul Haţeg, şi-au sporit con­
siderabil sectorul zootehnic al gospo­
dăriei. Numai din creditele acordate
de stat ei şi-au procurat 20 vitele
şi 10 vaci de lapte. In plus, au re­
ţinut tot tineretul bovin bun de pro­
ducţie.
moălat-o-
— Nu te pripi Anuţo dragă,
ii spuneau ele. La început tre­
buie să lucrezi încet. Vezi tu,
ne străduim ca produsele noas­
tre să fie bine apreciate de
cumpărători. Luptăm pentru
calitate. La aşezarea tiparelor
să ai grijă să realizezi o com­
binare cit mai bună ca să eviţi
risipa de materie primă. Ştii.
noi luptăm şi pentru econo­
mii...
Tot comunistele au sfătuit-o
REPORTERULUI
atunci să se înscrie la cursul
de calificare. Pasiunea cu care
învăţa, lăsa să se întrevadă că
va deveni o muncitoare harni­
că şi pricepută. Cursul l-a ab­
solvit cu calificativul „foarte
bine“, iar în practică obţinea
rezultate din ce în ce mai bu­
ne. Progresele pe care le făcea
se vedeau de la o zi la alta.
Zilnic îşi depăşea planul de
producţie iar in privinţa cali­
tăţii maistrul nu-i mai făcea
nici o observaţie. Nu a trecut
m ult tim p şi la panoul de o-
noare a apărut un nume nou.
Era cel al Anei Mandroca.
n In cursul acestui an, un m are num ăr de m uncitori m ineri
> d e la E.M. 'P etrila şi-au p e tre c u t concediul de o d ih n ă sau şi-au
k refăcut să n ă ta te a în diferite staţiu n i balneo-clim aterice. In pri-
4 pagini 20 bani
5 acordată.
mS
' -X
Cît mai mult fier vechi
perfry ©feSăriiie Hunedoarei
Aportul tinerelului
din V a lea Jiului
Acţiunea de colectare şi pre­
dare a fierului vechi a cuprins
toate unităţile din Valea Jiului.
AU fost întreprinse acţiuni de
depistare şi colectare a fierului
vechi în mai toate unităţile. Ast-
de 800 mm. din Combinatul si­
derurgic Hunedoara au obţinut
in acest an succese de seamă In
ce priveşte sporirea producţiei.
Mărind viteza de laminare el au
reuşit să-şi depăşească planul,
pînă în prezent, cu circa 2.500
tone.
Concomitent ei au dat bătă­
lia pentru economisirea metalu­
lui. Aplicînd metoda laminării
la toleranţe negative, au eco­
coaslă acţiune se evidenţiază
în mod deosebit cuptorarii sec­
ţiei. Bine au muncit Sabin To­
por, Ilie Dragomir, Andronic Su­
ciu şi Niţă Do'ore.
Semicocs peste plan
Aplicând planul de măsuri
!.ehnico-organizatorice, respec­
tând parametrii funcţionali op­
timi ai cuptoarelor, graficul de
livrare a producţiei, colectivul
semicocserie’ din Călan a reu­
şit să livreze cocseriei de la Hu­
nedoara în perioada 1-20 noiem­
brie inclusiv, 1.268 tone semicocs
peste plan. In acelaşi timp ca­
litatea producţiei a fost bonă,
procentul de umiditate, materii
volatile şi cenuşă incadrîndu-se
rn limitele admise.
Pentru adăpostirca animalelor, de
curînd s-au început lucrările dc con­
strucţie a unui grajd din lemn cu o
capacitate dc 60 capete. Folosindu-sc
pe scară largă materiale din surse lo­
cale, cheltuielile pentru construcţia
respectivă se ridică Ia numai 5.500
Ici.
De atunci ea se menţine prin- k
tre fruntaşele secţiei şi iat-o ft
acum expliclnd la mai multe
muncitoare despre felul cum a- §
şează ea deodată pentru croit, ft
pe lingă tiparul de bază, încă ft
două tipare: vipuşca exterioa­
ră şi intăritura de capac. La
şedinţă a luat şi ea cuvîhtul
lansînd o chemare la întrecere
pentru economisirea de mate­
rie primă.
— Angajamentul meu, a spus
ea, este de a economisi zilnic
cite 8 dm. p. de piele. Comu­
nistele m-au învăţat însă că nu
trebuie scăpat din vedere ca­
pitolul calitate. De aceea, la
angajamentul meu mai adaug ft
îmbunătăţirea normativului de ft
calitate cu 1 la sută.
Chemării Anei Mandroca
au răspuns mai multe munci­
toare. Obiectivele întrecerii sini
acelea care ridică pe o treaptă
m a i' înaltă prestigiul intregu- 81
lui colectiv, marca fabricii, ş i ft
cină te gindeşti că totul a por- ,r,
n it de la o muncitoare tlnără, ft
crescută o dată cu secţia din ft
care face parte, dornică să-şi ft
aducă partea ei de contribu- :)¦
ţie la plămădirea noii vieţi so- ft
cialiste. Aşa au învăţat-o, co- ft
munistele să fie...
I. CIOBANII
«r
) m ele trei trim estre ale anului au plecat Ia odihnă şi tra ta m e n t
un n u m ăr de 761 de m u n cito ri m ineri, în sta ţiu n i cia: Vic­
to r ia , S în g e o rz, G o v o ra , B a z n a , O lă n e ş ti, T e c h irg h io l e tc . P rin . , tură pentru Brad arc o lungime dc
tr e cei c a r e au fo s t tr im iş i în a c e ste s ta ţiu n i se n u m ă ră m ine- ¦) 9.400 m.l. Pe traseul conductei se a-
rli f r u n ta ş i C o n s ta n tin Ie p u re, Io a n T o n te a , P e tru L unel, Io -1\ flă 12 puncte dc golire şi 12 de
sif F oro, Z a h a ria G h eo rg h e, N ico lae O ristea, lo sif O rb an , Va-
sile P etru ş şi alţii.
;> Pe a d r e s a c o m ite tu lu i de p a r t i d şi a c o m ite tu lu i sin d ic a tu lu i constructorii dc la T.C.M.E., grupul
< au sosit sute de scrisori p rin c a re cei afla ţi în staţiuni şi-au ex- (
? p rim a t m ulţum irea şi recu n o ştin ţa pentru g rija ce le-a fost )
In sprijinul artiştilor
amatori
in acest ăn, la Şcoala popu­
lară de artă din Petroşani,
s-au înscris 571 elevi, ma­
joritatea muncitori, încadraţi
în formaţiile artistice de ama­
tori. Aceştia urmează cursurile
şcolii la secţii ca cele de can­
to, acordeon, pian, vioară, re­
gie, artă aplicată, brigăzi ¦artis­
tice de agitaţie şi altele.
Pentru a veni in sprijinul ar­
tiştilor amatori din centrele mi­
niere, conducerea şcolii a înfiin­
ţat doiui secţii de actorie în o-
raşele Vulcan şi Lupeni.
R . B Ă I.S A N
corespondent
fel de acţiuni au fost organiza­
te la exploatările miniere din
Aninoasa, Vulcan, Lupeni, uzina
electrică Vulcan şi altele.
Datorită aportului dat de t i­
neretul din Valea Jiului a fost
colectat şi predat I.C.M.-uiui, de
Ia începutul anului şi pînă în
prezent, peste 7.800 tone fier
vechi, 700 tone fontă şi aproape
şi cele 200 de tone fier vechi
predate direct oţelărlilor de că­
tre unităţile C.F.R.
In fruntea acţiunii de colec­
tare şi predare a fierului vechi
se situează E. M. Lupeni,
U.R.U.M. Petroşani şi altele.
C. BADUŢA
I. CRIŞAN
corespondenţi
120 tone colecfafe
Zilele itrecute, tinerii din bri­
găzile de muncă patriotică din
oraşul Simerla au organizat o
acţiune de colectare a fierului
vechi.
Ou această ocazie a fost strân­
să cantitatea de 120 tone fier
vechi care a şi fost predată la
I.C.M. din localitate.
FLORIAN URIOAN
corespondent
Pe raza oraşului regional
Deva
Sfaturile populare de pe raza
oraşului regional Deva au mo­
bilizat cetăţenii Ia acţiunea de
strîngere a fierului vechi. De la
începutul anului şi pînă in pre­
zent a fost colectată şi predată
I.C.M. cantitatea de 49.343 kg.
La sfîrşitul pri­
mei jumătăţi a aces.
Vi tei tuni, colectivul
E.M. Aninoasa a lu­
crat cu toate sec­
toarele peste plan.
Fruntaş în întrece­
rea socialistă a fost
sectorul I, care a
înregistrat un plus
de peste i .100 tone
cărbune. Printre
brigăzile care au
contribuit mai mult
la această realizare
se află şi cea con­
dusă de minerul
Ioan Matei.
In foto: Un
schimb al brigăzii.
ft
k 5 Bucureşti.
MARIANA PUŞKAREU
corespondentă
Spectacol
pentru colectivişti
Zilele trecute, membrii formaţiei
teatrale din cadrul sindicatului I.A.S.
şi elevii Şcolii tehnice de contabilitate romîneşti“. L a recital au participat
nr. 12 din Sebeş au prezentat pe
scena căminului cultural din Săsciori
un spectacol cu piesa „Neamurile“
dc Teofil Buşccan.
Spectacolul, la oare au participat
numeroşi colectivişti, s-a bucurat de
succes.
nm ~-
Me serie esrespsiidleiipl
voluntari despre curaturile
a d in e i d e to a m n ă
Sporeşte suprafaţa arată
Ou sprijinul meaan.izatori.lor
de la S.M.T., colectiviştii din
Miercurea, raionul Sebeş, şi-au
planificat să execute arături a-
dînci de toamnă pe o suprafaţă
de 250 ha. Avind o preocupare
permanentă faţă de această pro­
blemă, ei au reuşit ca pînă ieri
să realizeze 238 ha.
GH. LOMNAŞAN
Lucrează cu trei
tractoare
Şi colectiviştii din Dobîrea,
raionul Sebeş, silit cu lucrările
de arături intr-un stadiu avan­
sat. Pină acum ei au arat mai
bine de 130 ha. din 200 ha. cite
au fost planificate. Lucrînd din
plin cu trei tractoare, zilele a-
cestea vor îi terminate arătu­
rile adinei de toamnă.
C. DUMITRESCU
Un bilanţ rodnic
După ce au terminat însămîn-
ţavea cu grîu a întregii supra­
feţe planificate de 230 ha,, co­
lectiviştii din Veţel, raionul Ilie.
au trecut Tâ executarea arături­
lor adinei de toamnă. Cu spri­
jinul mecanizatorilor şi prin
buna organizare a muncii pe
-FOTBAL-
A z i se va desfăşura o nouă eta­
pă în cadrul cupei R .P .R . Vor
avea loc următoarele in tîln iri: M i­
nerul Deva — C .F .R . Simeria (ar­
bitrii Zeleneak L ., Slaron St. fi
Munteanti C a ro l); Minerul Vulcan
— Paringul Lonea (arbitrii 7 . La -
doni. B ill Petru şi Ştefan A ro n ) ;
Retezatul Haţeg — Victoria Că­
lan (arbitrii M atei Constantin,
Zb o ra L . şi Şerban C .) fiu l I I
— r .— r «— t w - / •
Lucrări
de ferm oficare
Dc curînd a fost dată în folosinţă
instalaţia de termoficarc C.E.T. Gu-
rabarza — Brad. Conducta de legă­
aerisire. Conducta pentru blocurile
din Gurabarza arc o lungime dc 1.800
m. 1. Lucrarea a fost executată dc
MIHAI SUSAN
corespondent
Recital literar
In sala clubului din Lu p e n i, a fost
organizat, prin grija comitetului oră­
şenesc U .7 .M . şi a colectivului dc con­
ducere a clubului, un recital literar cu
tema „Eminescu — luceafărul poeziei
peste 200 de tineri şi tinere. E i au
răsplătit cu aplauze pe elevii şco­
lii medii m ixte din localitate, care şi-
au dat concursul la reuşita recitalu­
lui.
brigăzi, ei au reuşit să Încheie
săptămîna trecută un bilanţ rod­
nic de activitate : terminarea a-
răturilor adinei de toamnă pe
suprafaţa de 160 ha. cît a fost
planificată. Merită să fie eviden­
ţiaţi mecanizatorul Viorel Pe-
trescu, colectiviştii Traian Popa,
'Augustin Staier, Aurel Pulţ şi
membrii biigăzilor conduse de
comunista Susan a Popa şi candi­
datul de partid Virgil Popa.
IOAN BALINT
Sub nivelul posibilităţilor
Prin unificarea gospodăriei a-
gricole colective din nia cu cele
din Săcămaş, Bacea şi Cuieş, a
crescut şi suprafaţa pe care tre­
buie să fie executate arăturile
adinei de toamnă. Pe ogoarele
acestei gospodării însă, la efec­
tuarea arăturilor lucrează (fără
a fi întrebuinţate la capacitate
maximă) doar două tractoare.
Aşa se explică şi faptul că din
cele 200 ha. planificate riu s-au
arat decit circa 100 ha. Această
stare de lucruri cere colecti­
viştilor din Ilia, Bacea, Ouieş
şi Săcămaş să-şi sporească efor­
turile în vederea terminării grab­
nice a arăturilor adinei de
toamnă — condiţie principală în
obţinerea unor recolte bogate In
anul viitor.
« n n r » r^r-»
Petrila — Dacia Orăşlie (arbitrii
D o rin /., Ale xan dru C . şi fo n i
jVJ ; C .F .R . Teiuş — V o in ţa Brad
(arbitrii lo vu G b ., Coşeru Şt. şi
Şiara Coriolan).
•k j
Etapa ultimă a campionatului re­ 1
gional de fotbal care urma să se
desfăşoare duminică 25 noiembrie
19l>], se amină pentru jo i 29 no-
iembrie 1962.
/ v .-j'v —y / •— z l *— f \ —! v— t l. . / ^ w /uJ v- j