Page 72 - 1962-11

PAff. 2
ţmm&sisf&maBBW ssfixmBMarfsrBiBm tm m
H A S P U » CRITICILOR
â d u T e 1Te ' z »a r
„ F o rm a lis m şi... „ s tră d a n ii"
In numărul 2.488 din 87 octombrie
a.c. al ziarului nostru a apărut artico­
lul cu titlul de mai sus. Comitetul e-
xccutiv al Sfatului popular al raionu­
lui Orăştie a răspuns criticilor aduse
de ziar referitoare la planul de mun­
că al căminului cultural din Şibot şi
( felul cum acesta a fost îndeplinit. Iată
cîteva spicuiri din răspunsul dat:
Cu ocazia cercetărilor efectuate la
„Căm inului cultural s ă i s ă d e a
d estinaţia cuvenită“
Intr-o notă apărută în ziarul nostru
numărul 2.436 din 25 octombrie a.c.
a fost criticat faptul ca în comuna
Sălaşul dc Jos, raionul Haţeg, cămi­
nului cultural i s-a dat o altă desti­
naţie — respectiv a fost ocupat cu
gnu.
Răspunzînd criticii aduse de ziar,
Comitetul executiv al Sfatului popular
raional Haţeg, menţionează! „Cele
semnalate de ziar sînt juste. Căminul
cultural e ocupai cu grîu, cu toate că
sînt posibilităţi ca acesta să fie de­
pozitat în altă parte. S-a dat dispo-
„Ce se m ai aşteaptă?
Articolul „Ce se mai aşteaptă?“ a executiv al Sfatului popular raional
apărut in ziaful nostru nr, 2,432 din
20 octombrie a.c. In el SC critica fap­
tul că deşi se apropie iama, căminul
cultural din Buruiene nu este pregă­
tit pentru aceasta, continuînd să ră-
mînă într-o stare necorespunzătoare.
După apariţia articolului, Comitetul
„B iblioteca a ră m a s în ch isă
Publicat în numărul 2.424 din 11
octombrie al ziarului „Drumul socia­
lismului“, articolul „Biblioteca a ră­
mas închisă“ critica faptul că timp
de peste trei săptămîni biblioteca din
Topliţa nu îşi ducea activitatea din
lipsă de bibliotecar.
La critica făcută, Biroul pentru re­
zolvarea reclamaţiilor şi sesizărilor din
cadrul Sfatului popular al oraşului
„ P o s tu l U.T.M. d e c o n tro l tace*
In urma criticii făcute de ziarul no­
stru numărul 2.436 din 25 octombrie
a.c. privitor la inactivitatea postului
U.T.M. de control dc la Şcoala me­
die „Aurel Vlaicu“ din Orăştie, or­
ganizaţia P.M.R. din şcoală ne răs­
punde Următoarele: „Ne însuşim cri­
tica justă adusă şi considerăm că ca
nc-a ajutat în îmbunătăţirea activi­
tăţii noastre. Deşi au existat mate­
:EL=
are peratry votarea
cootribufiei voluntare r- r-'r-'r
De curînd, în majoritatea satelor de construcţie a dispensarului me- ")
din regiunea noastră, au început dical. Qu ocazia adunării populare I
adunările populare pentru votarea pentru votarea contribuţiei voluntare 5
contribuţiei voluntare pe anul 1963. pe anul 1963, adunarea şi-a exprimat 5
Ou acest prilej, cetăţenii propun con­ în unanimitate dorinţa ca suma de i
struirea a noi obiective social-cul- 4.815 lei cît reprezintă contribuţia ]
f turale menite să înfrumuseţeze satele voluntară pe anul viitor, să fie fo. j
şi comunele.
O nouă construcţie
6ei 175 cetăţeni din satul Turdaş,
raionul Orăştie, participanţi la adu­
narea populară, au venit ou propu-
{. nerea ca în anul viitor, să înceapă
L construcţia unui cămin cultural. Şi
(• este firesc acest lucru. La Turdaş
5 activează numeroase formaţii artis-
ţ- tice, dornice să prezinte programe
^ variate. Prin construirea noului lo-
^ cal ele vor avea posibilitatea să facă
L repetiţii în condiţii deosebite. Iată de
ce participanţii la adunarea populară,
au votat în unanimitate suma de
15.360 lei cu care vor începe lucră­
rile, chiar din primăvara anului
viitor.
©oatinuă lucrările
Qetăţenlf din satul Sărmăzineştl lor să se treacă de urgenţă la pro- }
din raionul Mia, au început lucrările curarea materialului necesar.
LA G. A. C. PEŞTEANA
Pomicultura — o ramură
fa continuă dezvoltare
A şezarea Bâtelor P eştean a şi
P eşten iţa in ap ro p ierea unor
d ealu ri a fă c u t ca locuitorii de
aici să se ocupe de cind se ştiu
ei cu pom icultura. Colectivizarea
celor două sate şi u n ificarea lor
de ourtad Intr-o singură gospo­
dărie colectivă, au creat condi­
ţii din cele m ai bune p en tru
dezvoltarea in m od organizat a
p o m icu ltu rii şi tra n sfo rm a re a a-
cesteia în tr-o ram u ră de p ro ­
ducţie rentabilă a gospodăriei.
L ivezile — izvor de mari
venituri băneşfi
In u rm ă cu zece ani, la con­
stituirea gospodăriei, ţăran ii
m uncitori din P eşteniţa, au p o r­
n it hot& riţi pe un drum nou,
u n in d u -şl p ăm in tu rile şi cele cî­
tev a a n im a le pe care le aveau.
B ilanţul deceniului scurs este
cît se poate de bogat. G ospodă­
ria colectivă s-a dezvoltat con­
siderabil, a devenit puternică,
ia r v e n itu rile b ă n e ş ti pe c a re le
obţine slnt to t mai însem nate.
U nul din prin cip alele izvoare de
v e n itu ri II c o n s titu ie livezile.
An de an colectiviştii de aici
au v a lo rific a t în s e m n a te c a n ti­
tă ţi de fru c te . In toamna acea­
sta insă. rasu lt a ta lc au Întrecut
faţa locului, s-a constatat că cele
sesizate sînt juste. Pentru remedierea
lipsurilor Comitetul executiv al sfa­
tului popular raional a luat măsuri
ca directorul căminului cultural să fie
ajutat de către comitetul raional pen­
tru cultură şi artă în refacerea pla­
nului de muncă iar Sfatul popular
comunal din Şibot să sprijine căminul
cultural în realizarea tuturor activi­
tăţilor planificate.
ziţie Comitetului executiv Sălaş, ca
pînă la 15 noiembrie 1962, griul să fie
scos şi depozitat în altă parte“.
După cîte sîntem informaţi, zilele
acestea căminul cultural a fost elibe­
rat, dîndu-i-se destinaţia cuvenită. Pă­
cat însă că dacă au existat posibilităţi
ca griul să fie depozitat în alta parte,
comitetul executiv al sfatului popular
raional a fixat un termen de trei săp-
tămîni pentru eliberarea căminului cul­
tural. Oare este aceasta operativitate
în rezolvarea problemelor?
lila ne face cunoscut că la căminul
cultural a fost încadrat ca director
Iov. Diniş Ioan iar Comitetul execu­
tiv al Sfatului popular Butuiene a luat
măsuri pentru zugrăvirea localului că­
minului, pentru aprovizionarea Iui cu
lemne de foc necesare întregii peri­
oade de iarnă.
regional Hunedoara ne răspunde: „Ar­
ticolul publicat este întemeiat. Din
cercetările noastre a rezultat că, în-
tr-adevăr, biblioteca a rămas închisă
din lipsă dc bibliotecar. Cele sesizate
au fost remediate înccpînd cu data de
1 octombrie a,c„ cînd a fost încadrat
un nou bibliotecar. In prezent biblio­
teca îşi desfăşoară activitatea în con-
diţiuni bune.
riale pentru postul U.T.M. de control,
din lipsă de preocupare a tov. Cri-
voi Tiberiu, care răspundea direct de
această problemă şi care a lucrat de
altfel foarte slab tot timpul, materia­
lele au întîrziat zilnic.
Vă asigurăm că pe viitor ne vom
preocupa mai îndeaproape de activi­
tatea postului U.T.M. de control, în
aşa fel îneît el să apară săptămînal“.
1 pauze care nu trebuie să fie no­
losită în întregime pentru terminarea ţ
dispensarului. La adunare, oamenii ţ
s-au angajat ca pe lingă contribuţia )
bănească, să contribuie şi prin muncă 1
patriotică la lucrările ce mai sînt de )
efectuat, aceasta pentru a termina ^
cît mai devreme noul local. j
Acţiuni gospodăreşti ]
Adunarea populară din Vinţul de ^
Jos raionul Alba, nu a durat prea '
mult. Aceasta, deoarece majoritatea ‘
oamenilor au stabilit încă mai îna- s
inte, împreună cu deputaţii pe cir- >
cumscripţiile electorale, ca din con- ^
tribuţia voluntară pe anul 1963, să -
efectueze lucrările de reparaţii la po- -
dul de peste Mureş. Gei 470 de ce- j
tăţeni participanţi la adunare, au 1,
votat suma de 26.055 Ici, propunîn-
du-se ca paratei cu încasarea sume- ^
)
-J —U 1
t
ou m u lt calculele făcute. Colec­
tiv iştilo r li se vor re p a rtiz a
23.000 kg. m ere, iar p rin v alo ­
rificarea unor cantităţi însem ­
nate, In baza con tractelo r În­
cheiate, s-au şi realizat pînă a-
cu m m ai bin e de 87.000 lei.
Ca urm are a veniturilor obţi­
n u te in fiecare an din vinzar'ea
fructelor, colectiviştii din Peş­
teniţa au term inat construcţia
a d o u ă g r a jd u r i p e n tru c ite 80
capete fiecare (al treilea este ri­
d icat şi se lucrează la aco p eriş),
a fost clădit un sediu cu trei
încăperi, s-a dat in folosinţă un
saivan p e n tru oi, o m agazie, p ă-
tui, rem ize etc., a sp o rit efecti­
vul de anim ale şi s-au acordat
oam enilor, drept avansuri bă­
neşti, m ari sum e de bani.
Planfărî noi, pe suprafeţe
înfinse
In ultim ii ani suprafaţa plan­
ta tă ou p o m i a g o sp o d ăriei co­
lective din P eşteana a crescuit
s im ţito r. In 1960 la b rig a d a din
Peşteniţa s-au p lan tat cu pom i
2 ha. de teren im propriu cultu­
rilor de cereale, anul trec u t a l­
tele 5 ha., iar la brigada din
P eştean a s-au p la n ta t in p rim ă ­
Pentru sporirea veniturilor lor, colectiviştii din Data, raionul Sebeş, au plantat viţă de
vie pe o suprafaţă de 40 ha. Primul rod l-au cules in toamna aceasta. Rodul fiind bogat, ei
şi-au propus să pregătească suprafeţe şi mal mari de teren in vederea plantării viţei ăe vie tn
anul viitor.
A V O !re. m i1 M
C um f
In s tr ln s ă le g ă tu r ă cu fo lo si­
rea corectă a lim bii literare. în
aspectul ei scris, este cunoaşte­
rea regulilor de punctuaţie.
D upă cum dovedeşte practica,
dintre toate sem nele de punc­
tu aţie, v irg u la dă n a şte re la cele
m ai m ulte discuţii şi, b in e în ţe ­
les, la inconsecvenţe şi ch iar
a b a te ri.
Spre deosebire de celelalte sem ­
ne de punctuaţie, virgula are, în
m are m ăsură, un rol g ram ati­
cal, De pildă, virgula p o ate în ­
locui co n ju n cţia co p u lativ ă:
,,L -am văzut, l-am ch e m a t şi
i-am spus“, sau verbul copulativ:
„Eu sîn t m uncitor, iar ea, m un­
citoare“ (e m uncitoare) şi chiar
p re d ic a tu l: „Eu îi vorbeam , iar
el, nim ic" (ia r el nu zicea n i­
m ic).
Din păcate, cei m ai m ulţi re ­
ţin doar funcţiunea oarecum se­
cu n d ară a virgulei, cea aîectiv-
stilistică, ştiind că prin virgulă
se m archează în scris unele p au ­
ze scurte din vorbire. De aceea,
apar num eroase cazuri de folo­
sire incorectă a virgulei. D ar
nu toate pauzele din vorbire pot
fi red ate g rafic p rin virgulă,
deoarece aceasta ar duce la con­
trazicerea unor reguli g ra m a ti­
cale. Aşa, de pildă, cineva care
vorbeşte în tr-o adunare şi vrea
să nuanţeze cele spuse face unele
ta te p rin virgulă în scris. In
p ro p o ziţia : „Succesele obţinute
sîn t rezultatul m uncii bine o r­
g an izate“ — se fac două pauze,
după succesele obţinute şi după
rezultatele m uncii, care scot în
evidenţă trei u n ităţi ale ex p ri­
m ării. D acă în scris s-ar pune
virgulă, aceasta ar constitui o
greşeală gram aticală. Intre suc­
cesele obţinute şi sîn t rezu ltatu l
nu este perm isă virgula deoa­
rece ar d esp ărţi subiectul de
p re d ic a t.
Or, a tît G ra m a tic a A cadem iei
(voi. II, p. 305, pct. b ), cît şl
îndreptarul ortografic, ortoepic
şi de p u n c tu a ţie (p. 96, p a r. 217,
pct. a, b) a ra tă clar că, dacă
subiectul nu este u rm at de o d e­
term inare care cere despărţirea
p rin virgulă, In tre subiect şi p re ­
dicat nu este îngăduită folosirea
virgulei.
Nici cea de-a doua pauză (co­
rectă în v orbire), după su b stan ­
tivul m uncii, nu trebuie să fie
m arc ată în scris prin virgulă,
deoarece nu poate fi d esp ăr­
ţit determ inatul de determ inan­
tul său (ad ică substantivul m u n ­
v ara aceasta, cu m eri, peri şi
p ru n i, a lte 15 ha.
La sporirea suprafeţei de li­
vezi s-a avut în vedere p la n ta ­
rea celor m ai indicate soiuri,
iar lucrările s-au efectuat sub
în d ru m a re a a te n tă şi c o n tin u ă a la 2—3 an i, p e c ită v rem e m e rii
s p e c ia liş tilo r. 'A'cum, tu lp in ile
u n u i n u m ă r de c irc a 5—6.000
pom i p lan taţi in ultim ii ani sîn t
deja învelite spre a fi ap ărate
de ger şi rozătoare, s-au făcut
să p ă tu ri in ju ru l pom ilor şi au
fost p ro cu rate soluţiile necesare
în vederea p rim u lu i stro p it de
iarnă.
Zilele acestea colectiviştii din
G.A.C. P e şte a n a au p rim it vi­
zita unor cadre tehnice sosite
aici să dea Îndrum ări practice
privind extinderea livezii cu în ­
că 20 de h a., p e c a re se vor
p la n ta 3.600 m eri, p e rl, c ire şi şi
pruni, p ro cu raţi de la S taţiunea
experim entală h orticolă din
G eo ag iu .
N eajunsurile să fie
remediate
Din scriptele contabile ale
brigăzii din P eşteniţa rezultă că
livezile o c u p ă 85 h a. R a p o rtln d
recolta de fru cte o b ţin u tă la a-
ORUMUl SOaAlfSMtJLfH
U ia â m e m
o \o s im V i
cii (d eterm in atu l), de atributul
organizate (determ inantul).
In continuare vom a ră ta cum
trebuie să fie folosită virgula în
le g ă tu ră cu unele p ă rţi de v o r­
bire.
Se pune virgulă după adver­
bele de afirm aţie şi de negaţie,
care au valoare de p ro p o z iţie :
— Spune-m i pe nume.
— Da, Florea.
— Aşa.
(M. S ad o v ean u : M itrea C ocor).
— Nu, nu se poate.
D upă DA şi NU se pune vir­
gulă, d a r hum ai atunci cind sîn t
ec h iv a len ţi cu o p ro p o ziţie. E ste
greşit să se pună virgulă după
nu cînd acesta aju tă la alcătui­
rea form ei negative a unui verb :
— Nu e bine, S ta n c o . (M. S.
M itrea Cocor.)
De asem enea după DESIGUR
şi FIREŞTE se pune virgulă
dacă, contribuind la exprim area
afirm aţiei, au valoare de p ro ­
poziţii :
— Le aplicaţi în procesul de
fabricaţie ?
— Desigur, sîn t m etode av a n ­
sate.
— Şl voi ?
— F ire şte , cu to ţii.
Clnd după aceste adverbe ur­
m ează c o n ju n c ţia CĂ n u este În ­
găduită punerea v irg u lei:
— D esigur că am aflat.
— F ireşte că vota veni.
E xplicaţia stă în faptul că
propoziţia introdusă prin con­
juncţia că este o subiectivă. N or­
m ele de punctuaţie nu adm it să
despărţim propoziţia subiectivă
de re g e n ta el, in d ife re n t d acă
se află în a in te a sau In urm a
acesteia.
In le g ă tu ră cu in terjecţiile, m ai
to a tă lum ea ştie că d u p ă ele se
pune virgulă. (Unii pun sem nul
exclam ării).
— Aoleo, aoleo ! se tlngui m u­
ie re a cu p alm ele la tîta p le .
— Ei, lasă, că am v en it să ne
Îm p u ţin ă m şl noi. (M. S a d o v e a ­
nu : M itrea Cocor).
C eea ce se uită în să e faptul
că atunci cînd după o interjecţie
urm ează un vocativ, ÎN TRE IN ­
TERJECŢIE ŞI SUBSTANTIVUL
ÎN VOCATIV NU SE PUNE V IR ­
GULĂ. C ităm to t din rom anul
M itrea Cocor :
— Cine, m ă bobocilor ?
O situaţie deosebită prezintă
in te rje c ţia : o. C înd se a flă în a ­
intea unui substantiv m asculin,
neutru sau fem inin plural la vo­
cativ fo rm e ază o u n itate şi deci
ceastă suipra/faţă, treb u ie re cu ­
noscut că producţia este încă
m ică. Dacă la m ere, de pildă,
f a ţă de 32.000 kg. c ît fu s e se s t a ­
bilit în planul de producţie, s-au
o b ţin u t 63.000 kg., in sch im b la
p r u n e din p e s te 117 to n e p la n if i­
cate, s-a u re a liz a t d o ar 62 de
tone.
Să fie aceasta cev3 întâm plă­
to r? F ă ră îndoială că nu. Colec­
tiviştii din P eşteniţa cunosc că
prunli nu rodesc bine declt o dată
asigură o producţie bună in fie­
care toam nă.
Gu to ate acestea, n u m ăru l m e­
rilo r este în că m ic f a ţă de cel
al prunilor. In livada acestei
gospodării m ai sîn t apoi şl a -
cum m u lte goluri şl un în sem ­
n a t n u m ăr de pom i care din
cauza bătrlneţll nu m al rodesc
şl deci trebuie înlocuiţi.
A lături de m ere, un venit b ă­
nesc frum os le-ar putea aduce
co lectiv iştilo r şi v a lo rific a re a p e ­
re lo r şl a nueilOT ca re s în t m u lt
căutate. Din păcate însă, în li­
vezile celor două brigăzi nu e-
x lstă nici p erl şi n ici n u ci ou
toate că soiul se pretează p entru
cultura acestora.
La G.A.C. P e şte a n a p o m icu l­
tu ra este una din ram urile care
poate aduce venituri însem nate.
De aceea, trebuie ca tn viitor
să I se ac o rd e şl rniai m u ltă a-
tenţie.
PETR E PARCAŞIU
corespondent
eo reet
rgula
nu se desp arte p rin virgulă. Cînd
insă însoţeşte un substantiv fe­
m inin la singular, în vocativ,
p e n tr u a se e v ita co n fu z ia cu
articolul nehotărit, e necesar să
se pună v irg u lă :
— O, m am ă, ia rtă -m ă 1
In încheiere, atragem aten ţia
asupra unei situaţii care prezin­
tă cele m al m ulte inconsecvenţe.
Nu se d e sp a rt p rin virgulă Con­
juncţiile : INSA, DECI, TOTUŞI
— cînd se află in in terio ru l p ro ­
poziţiei, spre deosebire de con-
clusivele, aşadar, p rin urm are,
oare se evidenţiază în propoziţie,
separîndu-se p rin virgulă : „Văd
In să c ă a v e n it tim p u l“ . (M. S a ­
doveanu : M itrea Cocor). „E ne­
cesar deci să cunoaştem aceste
reguli“ . „Trebuie, aşadar, să în ­
cheiem “.
V. ŞERBAN
Consfătuire
cu medicii veterinari
in scopul pregătirii campaniei
de incubaţie pe anul 1963, Con-
silim agricol regional împreună
cu Laboratorul veterinar regio­
nal şi Trustul G.A.S. Hunedoara
Deva a organizat in ziua ăe 20
noiembrie 1962 o consfătuire cu
medicii veterinari din regiune —
la ferma de păsări a G.A.S. Min­
tia.
Cu acest prilej s-a discutat
despre măsurile ce trebuie luate
pentru buna desfăşurare a apro­
vizionării cu pui de o zi a
G.A.S. şi G.A.C.
Totodată, s-a făcut şi un in­
structaj privind tehnica de exa­
minare serologică a găinilor care
urmează să furnizeze ouă pentru
incubat tn campania 1963.
De asemenea, s-a discutat des­
pre bolile păsărilor stabilindu-se
In acelaşi tim p măsurile ce tre­
buie luate tn vederea combate­
rii lor.
Dr. ION MĂRGINEANU
şeful Laboratorului veterinar regional
în G.A.S.
S-a ferminaf
vinificarea
In acest an producţia dc struguri
a fost bogată, solicitînd eforturi sus­
ţinute pentru vinificarea ei în bune
condiţiuni. Organizîndu-şi însă bine
munca, lucrătorii din G.A.S. au reu­
şit să termine această lucrare îna­
intea termenului stabilit. în total, gos­
podăriile agricole de stat din regiimc
au vinificat 4.957 tone struguri din
care au rezultat 864 vagoane muzt.
Cele mai mari cantităţi de struguri
s-au vinificat la G.A.S. din Apoldul
dc Su3 (204 vagoane), Petreşti (61 va­
goane) şi Alba (45 vagoane).
Cinematografe noi
Reţeaua cinematografică sătească ţi
urbană din regiunea noastră este în
plină dezvoltare. Astfel, de la începu­
tul anului curent şl pînă în prezent au
lost deschise două cinematografe în
mediul urban (Deva şl Sebeş) şi 18 ci­
nematografe săteşti. Dintre acestea
amintim cele din satele îndepărtate
cum ar fi Sibişel, Homorod (raionul
Orăştie) Inurl (raionul Alba) Secăşe!
(raionul Sebeş) şl altele.
Pînă la sfîrşitul anului se vor des-
chine încă 7 cinematografe săteşti.
Deschiderea cursului
agrozootehnic la Cioara
D um inică s-a deschis ta ca­
d ru fe s tiv la G.ÎS.C. d in c o m u n a
Cioara, raionul O răştie, cursul
agrozootehnic ou d u ra ta de tre i
ani.
Cele trei cercuri agricol, zoo­
tehnic şi legum icol sta t frecven­
ta te de 96 de c o lec tiv işti.
Duipă cuvlntul de deschidere
a fost p red ată p rim a lecţie.
VLADIMIR VESCU
ing. agronom al G.A.C. Cioara
Nr. 24(50
11333
Membrii gospodăriei agricole pe colectiviştii din Orăştie să în­
colective din Orăştie s-au con­ chei« de pe acum contracte pen­
vins din proprie experienţă de tru Anul 1683. In baza acestora,
avantajele mari pe oare le au el vor livra statului 170 de porci
de pe urma vlnzărll surplusu­ graşi, 170.000 litri lapte, 8.000
lui de produse agricole pe ba«ă kg. lină, 720.000 bucăţi ouă etc.
de contract. Anul acesta, spre Peste puţin timp vor fi încheia­
exemplu, cl au realizat din con­ te contractele şl pentru produ­
tractările cu statul venituri de sele vegetale.
aproape un milion. Dth bănii
realizaţi au putut să-şl ridice nu­ AVWAM P E T îH C
meroase construcţii gospodă­ corespondent
reşti, să-şi sporească şeptelul,
proprietate obştească, să m ă­ Sg»
m
rească considerabil fondul de
bază al gospodăriei şi să împar­
tă la zlua-muncă însemnate
sume de bani.
Toate acestea l-au determinat
ooo®ooo
Activitatea comitetelor
de eefăfeni de blocuri
In oraşul Hunedoara activează în
prezent, un număr de 138 comitete de
bloc cu 828 membri.
Mobllizînd locatarii la acţiuni pa­
triotice, aceştia au întreţinut zonele
verzi din faţa blocurilor, au plantat
ţi însămînţat flori ţi altele.
Cele mai frumoase realizări le-au
obţinut comitetele de bloc nr. 19, 20,
21, 61 şi 63.
A U T O T U R IS M E m NUMĂR
NELIMITAT
TRAG ERE SPECIALA LOTO CENTRAL
ScîîTLEMrîÎMETOÂKÂ
Plata Libertăţii nr. 29 telefon 2822
A N G A JE A Z Ă TEHNICIENI
Condiţiile slnt cele prevă*sste
d e H.C.M. 1053J196®.
informaţii suplimentare se pot obţine la se~
<diul întreprinderii.
lW W W /W T
\
Gospodării agricole colective ?L
JJrmaţi exemplul gospodăriilor colective din Glrbova, raionul
Sebeş şl Mihalţ, raionul Alba, şi
CONTRACTAŢI
CU ÎNCREDERE
^ a ltw a re a
de tutun
pe suprafeţe convenabil e
Obţineţi astfel Importante ve­
nituri suplimentare băneşti şi
beneficiaţi de avansuri la con­
tractare.
Acţiunea de contractare înce­
pe 2n curînd.
Date suplimentare primiţi de
la personalul întreprinderii de
cultura şi fermentarea tutunu­
l u i Ocna Mureş, precum şi dc la consiliile agricole raionale. ?¦
S< N A A A A / W V s */\/\
GRUPUL DE ŞANTIERE T .C .M .C
COROIEŞTI - VULCAN
oraşul Petroşani, regiunea Hunedoara
angajează urgent: \
siid op l electrica , aiatogeais şs>
m osatori ele în a ltă c a lific a r e \
tv V v w w w s
M.I.P.C. DIRECŢIA GENERALĂ DE 1
APROVIZIONARE Şl DESFACERE ţ
B A Z A V III TIM IŞO A R A
[ a nun|ă: I
1
1
[ţinerea unui nou examen de in-]
istalatori autorizaţi în gaze ii-]
[cheîiate, între 28 — 30 noiem-
ibrie a. c* j
Examenul se fin e Sa B Â ZA I
BUCUREŞTI sfrada Genera!
i
BudSşfeanu nr. 11 bis.
Uu/w u /u Jw /U t.