Page 73 - 1962-11

Kr. 2460 .
IMFOUMAŢIÎ ©E PâKTI©
Crase şi se îi-sfărese
rîndurile
organizaţiilor de parîid
Zilele trecute corespondenţii
ziarului nostru, tov. Eugen P opa
şi F lorea F lo ria n de la E.M. Lu-
peni ne-au trim is veşti noi. Ei
ne-au scris despre rodnica p re­
ocupare ce o m an ifestă o rg an i­
z a ţia de b a z ă P.A1.R. d in s e c to ­
rul nr. 9 al E x p lo atării m iniere
Lupeni pentru continua întărire
a rîndurilor sale.
In scrisorile trim ise redacţiei
corespondenţii ne relatează că
in ultim a lună în rîndurile o r­
ganizaţiei respective au fost p ri­
m iţi 9 candidaţi de p artid . P rin ­
tre aceştia se află fru n ta şii în
pro d u cţie Fiilop Emil, C ostea P e ­
tru , Doba.y Ş te fa n şi alţii. C o­
resp o n d en ţii n e-au sesiza t de a-
sem enea că organizaţia de
p a rtid din cadrul acestui sector
a tra s a t sarcin i urtor m em bri de
p a rtid să se preocupe în d eap ro a­
pe de c reştere a şi ed u carea n o i­
lor candidaţi de p artid.
in disciafSa organizaţiei
de pariid probleme privind
reducerea prejuîui de cosf
Recent, aşa cum ne in fo rm ea­
ză c o re s p o n d e n tu l n o s tru Nicu
Sbuchea, a avut loc a d u n a re a o r­ P.M .R., ne scrie tov. Io an C ri-
g an iza ţie i de b a z ă P.M.R. din
cadrul cooperativei m eşteşugă­
re şti „ R e te z a tu l“ din H a ţe g cu
prilejul căreia s-au analizat
problem e privind realizarea pre­
vederilor planului de reducere a
preţului de cost.
Tov. Em il Şelaru, contabil şef
al cooperativei a prezentat o in ­
form are în cadrul căreia s-a a ră ­
ta t că planul de reducere a p re ­
La o ora
de 99 Agricultură u
S ala în oare în v aţă elevii cla­
sei a V-a este spaţioasă, plină
de lum ină. Are trei rînduri de
fe re stre larg i şl, în pervazul fie ­
căreia, g lastre eu m uşcate. Muş­
catele n-au în flo rit încă în fe ­
restre, Şi-au ap rin s Insă flacăra
culorii şi p ro sp e ţim e a în im e n ­
sul buchet de c rav ate roşii şi in
obrajii celor treizeci de pionie­
ri. L ecţia de „A gricultură“ abia
a început. Se verifică cunoştin­
ţele p redate la orele anterioare.
O conversaţie vioaie, p lin ă de
miez, în tre p ro feso ară şi elevi.
Ce este asolam entul ? Ce se în ­
ţelege prin ta rla şi solă ? C are
este scopul asolam entulul ? De
cîte feluri sta t îngră.şăm intele ?
D esigur, din puzderia de m îini
ce se ridică la fiecare întrebare
pusă, sem n că elevii sîn t bine
pregătiţi, este aleasă doar una.
In clasă se răspunde organizat,
pe rind. In tim p ce un elev ră s ­
p u n d e , c e ila lţi îl u rm ă r e s c cu
aten ţie pentru a-i putea com ­
p leta răspunsul. Şi unul după
altul Ioan H enţu, D ragom ir G ros,
Ioan luga, G raţiana Lazăr, Cor­
nel A chim şl alţi copii se rid i­
că din bănci şl răspund. F ără
em oţie (în tr-a d ev ăr ce em oţie
poţi avea cînd ştii bine le c ţia ? ),
ră sp ic at, cu argum ente pe m ă­
sura posibilităţilor vîrstei, lă­
m uresc fiecare în trebare. Te m iri
şl te bucuri ta acelaşi tim p vă-
zînd cum aceşti copii, cu c re ş­
tetele abia răsărite peste m u­
chiile băn cilo r, vorbesc cu se­
riozitate şi convingere despre
îngrăşăm intele organice ori bac­
teriene şi rostul lor în sporirea
producţiei la hectar, cum ta vo­
cabularul lor au ap ă ru t term eni
ştiin ţifici noi, pe care li folosec
acum cu d estu lă u ş u r in ţă : fos-
foro-bacterinul, p at germ inativ,
silico-bacterlnul, polenizare, p ro ­
ducţie vegetală etc. Te bucuri
cînd vezi cit de frum os vorbesc
nişte copii despre necesitatea lu­
crării păm întulul după m etode
agrotehnice în ain tate pentru ob­
ţinerea unor producţii sporite,
pentru continua dezvoltare a a-
-SSSL
Cu planul de metal depăşit
©oleciivul sectorului 1al E.M. Barza a
reuşit să depăşească cu mult planul de
metal. Acest fapt se datoreşte în cea mai
mareparta activităţii neobosite depuse
de către organizaţia de partid şi sindi­
cală, cît şi interesului deosebit ma­
nifestat de către tot colectivul în frun­
te cu comuniştii, pentru a da viaţă
iniţiativei „Nici un vagonet de mine­
reu rebutat“*
Să fie îmbunătăţit transportul în comun!
Pe ru ta H aţeg — G ura Maş-
caş călătoreso m ulţi cetăţeni.
T ra n sp o rtu l pe ac eastă ru tă se
fa ce cu unul d in autobuzele co ­
loanei I.R.T.A. H aţeg. D ar, din
păcate, acest autobuz este ne-
corespunzător cerinţelor de tra n ­
sport ta comun.
Tov. Nicolae Hîrcescu din co­
m una Dernsuş ne sesizează că,
pe lîngă fap tu l că autobuzul
este neîncăpător pentru num ă-
f n l m a r e d e c ă lă to r i, 11 lip se sc
şl u n ele g e a m u ri. D in a c e a s tă
cauză călăto ri! s în t expuşi cu­ chis.
ţului de Cost al p ro d u cţiei m a rfă
pe prim ele 9 luni ale acestui an
nu a fost realizat. S-au scos în re ­
lief şi cauzele care au dus la
această stare de lu cru ri: consum
de m ateriale m ai m are d ecit cel
care era planificat, depăşirea
cheltuielilor generale ale În tre ­
p rin d erii etc.
L a discuţii au luat parte, p rin ­
tre alţii, tovarăşii Ioan Radu,
Viorel Marcu, G heorghe M ărgi-
neanu, C onstantin Ştefoni care
au a r ă ta t că, în general, nu s-a
acordat suficientă atenţie de
către conducerea cooperativei
problem elor reducerii preţului
de cost, efectuîndu-se uneori
cheltuieli inutile sau neacordîn-
du-se suficientă grijă folosirii
raţionale a utilajelor.
P e n tru c a în v iito r s ă Se p o a tă
înregistra o sim ţitoare reduce­
re a preţului de cost adunarea
generală a organizaţiei de bază
a elaborat o hotărîre care pre­
vede p rin tre altele urm ătoarele:
ţin e re a la zi a ev id en ţei ch e ltu ie­
lilor pe secţii, reducerea la m a­
xim um a cheltuielilor generale
a întreprinderii, folosirea unor
noi resurse interne, înlocuirea
unor m ateriale costisitoare etc.
Z iua fru n ta ş ilo r
în piroduefie
Biroul organizaţiei de b ază al
şan, a îndrum at com itetul sin­
dicatului de la depoul de loco­
m otive C.F.R. S im e ria să o rg a ­
nizeze ,,o zi a f r u n ta ş ilo r “ în
producţie. La această m an ifesta­
re cultural-educativă au p a rtic i­
p a t p este 250 ce ferişti îm p re u n ă
cu m em b rii lo r de fa m ilie.
B rigada aristică de agitaţie a
p re z e n ta t cu a c e st p rile j un p r o ­
gram care a fost m ult apreciat.
g rlc u ltu rii n o a s tre so cialiste, cu
cîtă căldură vorbesc despre D i­
rectivele C ongresului al IlI-lea
al P.M .R. în a c eastă direcţie.
,,M eto d e a g r o te h n ic e “ , „ a g ric u l­
tu ra n o astră socialistă“, „D irec­
tivele C ongresului al IlI-lea al
P.M .R.“ nu sîn t d o ar term e n i în ­
v ăţaţi şi folosiţi m ecanic. Sînt
cuvinte a căro r conţinut l-au în ­
ţeles şi pe care le-au pus ap ro a­
pe de sufletul lor. S înt doar fiii
celor ce lucrează păm în tu l şl
vor să-l fa că din ce în ce m ai
rodnic pentru binele lor şi al
ţării. Şi nu sîn t puţini cei care,
în treb a ţi ce vor să devină, ră s ­
pund cu f e r m ita te : in g in er a-
gronom , tehnician agronom , m e­
canizator agricol, trac to rist, etc.
Cînd vezi to ate acestea la nişte
copii nu poţi să nu aduci laude
profesoarei Ana M urani pentru
străd an iile depuse în p red area
noului obiect „A gricultura“ , p en ­
tru g rija cu ca re săd e şte în su­
fletele copiilor năzuinţa fier­
binte de a deveni folositori p a ­
triei.
...Fream ătul clasei s-a p o to ­
lit. Şi-au început cîntecui c re ­
ioanele ce aleargă neastâm pă­
ra te pe m aculatoare, n otînd a-
tent explicaţiile date de profe­
so a ră în le g ă tu ră cu un nou c a ­
pitol al lecţiei de „A gricultură“ :
„D espre săm ân ţă şi con d iţiile
pe care trebuie să le în d ep li­
nească pentru a fi bună de se­
m ănat“.
Elevii clasei a V-a de la Ş coa­
la de 8 ani din V ălişoara în ­
v a ţă o nouă lecţie. In orele ce
urm ează vor ap lica p ra ctic cele
în v ă ţa te acum , ia r în anii ce
vor veni, m ulţi d in tre ei vor
aplica cunoştinţele dobîndite la
aceste ore teoretice şi p ra c ti­
ce, c o m p le ta te şi îm b o g ă ţite cu
ceea ce vor în v ăţa în şcolile
p ro fesio n ale ori su p e rio a re cu
profil agricol, pe tarlalele în ­
tinse ale gospodăriilor colec­
tive, In ca litate de sp ecialişti In
agricultură.
V. C H IŞ
Faptul acesta e dovedit de rezulta­
tele obţinute de cele mai multe echi­
pe. Gheorghe Dogan, Miron Ghiura,
Gheorghe Dumitraş şi alţii, împreună
cu ortacii lor, triază atent minereul în
front, echipele de control îşi fac pe
deplin datoria, iar cele repartizate
pentru căutarea şi extragerea minereu­
lui bogat, sînt îndrumate competent de
maiştri şi artificieri.
-?•teaşaaer
rentului pe Întregul traseu de
p e ste 25 km .
A cestea însă, nu sln t singurele
inconveniente. In unele cazuri,
acest autobuz a fo st în lo cu it cu
un autocam ion, care nu avea nici
m ăcar p relată sau bănci, că­
lătorii fiind nevoiţi să se aşeze
jos.
Un astfel de caz a avut loc In
ziua de 6 n o iem b rie 1962 cînd
călătorii care se in stalaseră deja
in autobuz, au fo st coborîţi fă ră
nici o explicaţie şi in v itaţi să
ocupe loc în autocam ionul des­
« f t SOCIALISMULUI
< if
' - i $A& pC y
......................
întrecerea socialistă se desfăşoară cu tot mai m ult succes pe şantierele de construcţii
ale T.R.C.H. din Valea Jiului.
In fotografie: Brigada de zidari condusă de ion Vieru care lucrează pe şantierul 9 Pe­
troşani-aeroport, a cucerit steagul de brigadă fru/ntaşă pe luna octombrie.
Pentru o fostă lumea I Activităţii cultural-
să spună: MULŢUMESC! îndrumare şi sprijin
Intrînd într un magazin, fie el de
articole electrice, textile, confecţii sau care sînt amplasate în localuri mici
chiar restaurant, cetăţeanul doreşte să
întîlncască lucruri plăcute, sortimente
variate de mărfuri expuse cu gust, un
sfat competent venit din partea lu­
crătorilor unităţii, ori de cîte ori este
nevoie.
Se poate spune Că în acest sens ac­
tivitatea comercială din Deva a fă­
cut paşi înainte. Tot mai multe sînt
magazinele unde mobilierul modern
ia locul celui vechi, unde amabilita­
tea şi sfatul competent al vînzători-
lor sînt un ajutor preţios pentru cum­
părători.
Intrînd în magazinele de textile din
cvartalul „23 August“ varietatea ?i
bogăţia de culori a sortimentelor de
sezon, felul atrăgător de expunere a
mărfurilor te atrag. Aspecte asemă­
nătoare se pot întîlni şi la magazi­
nele „Racheta“ şi „Electronica“ care
pun în vînzare articole de sport, foto,
muzică, de uz casnic şi electrice.
Un fapt deosebit de apreciat de
consumatori îl constituie felul în care
aceştia sînt serviţi la frumosul restau­
rant „Perla cetăţii“. Aici în perma­
nenţă găseşti un sortiment bogat de
preparate culinare, iar serviciul os­
pătarilor în cea mai marc parte este
ireproşabil.
Numărul unităţilor în care deservi­
rea a devenit pentru vînzători pro­
blema cea mai importantă a crescut
simţitor. Ga exemple pozitive în a-
cest sens se pot da magazinul ali­
mentar cu autoservire, alimentara nr.
12 (resp. Dumitru Marinaş) bufe­
tul Tic-tac (resp. Gr. Cucu), magazi­
nul de produse textile (resp. Aurel
Dărăbanţ).
Deşi în marea majoritate a unită­
ţilor se observă o simţitoare îmbună­
tăţire a deservirii populaţiei, totuşi
se mai manifestă încă în activitatea u-
nor lucrători o seric de deficienţe
care produc nemulţumiri cetăţenilor.
Cei care servesc o gustare la bufetul
„Expres“ sînt nemulţumiţi de varie­
tatea preparatelor culinare, de plinea
veche pusă în vînzare. Mîncărurilc
preparate la acest bufet sînt mereu a-
celeaşi. Nici aspectul localului nu este
întotdeauna îngrijit. De multe ori par­
doselile sînt murdare, mesele sînt ne­
şterse, pline cu pahare şi sticle iar
consumatorul pentru a servi masa tre­
buie să-şi facă loc cu greu printre
acestea. De multe ori în timpul aglo­
meraţiei femeile de serviciu mătură
prin local fără a stropi cu apă stîr-
nind praful. Sînt dese şi cazurile cînd
unele din tovarăşele Care servesc aici
au o atitudine necuviincioasă faţă de
clienţi.
Un aspect întîlnit mai cu seamă la
unităţile periferice, este slaba apro­
vizionare. La unele magazine lipsesc
mezelurile, brînza telemea de oaie,
pastele făinoase, preparate cu ou şi
conserve de legume în sortimente va­
riate. Deşi produsele respective se gă­
sesc în depozitele I.C.R.A. comenzile
întocmite de către gestionari rămîn
L a to ate acestea se m al adau­
gă şi sta re a p ro a stă a drum u­
lui ca re este plin de gropi. Sec­
ţia drum uri a Sfatului popular
al raionului H aţeg trebuie să
ia m ăsuri cit m ai grabnice de
re p a ra re a lui. In ceea ce p riv e ş­
te co lo a n a I.R.T.A. H aţeg, a-
ceasta va trebui să asigure con­
diţii optim e de tran sp o rt, adică
să se p u n ă în circu laţie pe a-
ceastă ru tă un autobuz corespun­
zător.
E. PASCU
(după o corespondenţa a tov.
NICOLAE HÎRCESCU), I v itaţi. D ar ch iar şi cei ca re au fă ş u ră rii concursului de in o v aţii p u tu t stu d ia p ro b le m a in tro d u ­
educative —
neonorate. In unele unităţi periferice
se găsesc ambalaje, lăzi cu mărfuri,
saci cu făină care îngreunează vădit
circulaţia în magazin. Aşa stau lu­
crurile la uhitatea O.C.L. Alimentara
nr. 15 (resp. Eugenia Bogdan).
Intr-o sesizare mai veche în condi­
ca de sugestii a magazinului alimen­
tar de pe strada „23 August“ (resp.
Florescu D. Mitru) un gru,p de cetă­
ţeni îşi exprimau nemulţumirea pentru
faptul că uneori orarul de deschidere
al magazinului nu este respectat. Iată
răspunsul dat sesizării de către res­
ponsabilul magazinului: „Voi căuta să
nu mai întîrzii nici cele trei minute
(n.r. de fapt erau zece), dar aş ruga
reclamanţii să aibă ceasuri exacte
pentru a putea controla precis orarul
de deschidere“. Prin răspunsul său
tov. Florescu D. Mitru dovedeşte o
atitudine necuviincioasă faţă de cum­
părători. Acest fel ironic, distant faţă
de clienţi îl caracterizează de altfel
pe responsabilul magazinului. Tovară­
şii din conducerea O.C.L. Alimentara
vor trebui să aibă în vedere acest lu­
cru şi să-l ajute pentru a-şi schimba
atitudinea. Mult lasă de dorit deser­
virea şi aspectul interior al bufetului
„Mureşul“ (responsabil îosif Huter).
E drept că asemenea aspecte sînt
din cc în ce mai puţine, dar cele
existente creează nemulţumiri în rîn-
dul consumatorilor. De aceea organiza­
ţiile de partid şi sindicale, conduce­
rile administrative respective vor tre­
bui să pună un accent deosebit pe
latura muncii educative cu lucrătorii
din comerţ, în vederea îmbunătăţirii
deservirii populaţiei.
Datoria fiecărui lucrător din co­
merţ este de a-şi ridica necontenit
gradul de calificare, să desfăşoare o
asemenea muncă incit să satisfacă pe
fiecare cumpărător sau consumator in­
trat în unitate.
A. OARGA
A f o s t utilă consfătuirea ?cerii unor metode m oderne de
M ăsurile de reorganizare a
activităţii cadrelor tehnice asi­
gură o particip are şi m ai la r­
gă a acestora la continua rid i­
care a nivelului tehnic al p ro ­
ducţiei, la îndep lin irea sarcinilor
tra sa te de cel de-al IlI-lea Con­
gres al partidului.
In scopul im pulsionării ac ti­
v ităţii com isiilor in g in e rilo r şi
tehnicienilor din regiunea noas­
tră, Consiliul regional al sin d i­
catelor a o rg an izat zilele trecute
la D eva o co n sfătu ire cu re s ­
ponsabilii com isiilor locale ale
in g in e rilo r şi te h n ic ie n ilo r şi a r p u te a co n trib u i In g in e rii şi există I
com isiilor in g in e rilo r şi te h n i­
cienilor, cu ac tiv işti sin d icali.
D iscuţiile consfătuirii au fost
purtate pe m arginea unui refe­
ra t „privind activitatea desfă­
şu ra tă de com isia locală a in ­
ginerilor şi tehnicienilor de pe
lîngă Consiliul local al sin d ica­
telor H unedoara“, prezentat de
tovarăşul inginer V iadim ir Da-
vid, responsabilul acestei co­
m isii.
Fireşte, ideea organizării a-
cestei consfătuiri este cît se
poate de bună. Rău este faptul
că discuţiile purtate în consfă­
tuire au fost uneori cam sterile,
la general. De ce ? In prim ul
rînd pentru faptul că referatul
p rezen tat n-a constituit decit
în m ică m ăsură o bază tem einică
pentru discuţii. El n-a in sistat
asu p ra m etodei, asupra deficien­
ţelor m anifestate în activitatea
com isiilor inginerilor şi te h n i­
cienilor de po raza oraşului re­
gional H unedoara. Iar pe de altă
p arte pentru că la consfătuire
nu au participat, toţi factorii ln-
concret
( Urmare din pag. l-a '
mai aibă motiv de supărare pentru
producţia de miere.
ARON PARAN, preşedintele G.A.G.
„Secera şi ciocanul“ din Boiţa.Giula:
Munca cultural-educativă ne este de un
preţios sprijin. Aş vrea să dau însă cî-
teva sugestii. Tare mult aş îi dorit
să pot arăta aici cum ne-a ajutat, ală­
turi de alte manifestări cultural-edu­
cative, brigada artistică de agitaţie
din Berthclot să cunoaştem experienţa
bună a gospodăriei „Unirea“ Berthe-
lot şi să facem cunoscut, la rindul
nostru, experienţa noastră tot prin
brigada artistică. Din păcate, pînă în
prezent, nu s-a iniţiat o seară cultu­
rală, o întîlnire cu fruntaşii sau altă
manifestare prin care cele două gospo­
dării să-şi afle reciproc realizările şl
să înveţe din ele. Si lucrul acesta nu
e greu de realizat, deoarece trăim şl
muncim în aceeaşi comună. Propun
ca în fiecare lună să se organizeze pe
brigăzi şi ramuri de producţie înlîl-
riiri cu cei mai buni colectivişti din
gospodăriile colective, vizite şi demon­
straţii la tocurile de muncă cu profil
asemănător, seri culturale pentru săr­
bătorirea succeselor şi împărtăşirea re.
c.iprocă a planurilor şi perspectivelor
de viitor.
Baza materială din comuna noastră
este încă o dovadă a marilor posibili­
tăţi create de pariid şi de stat pentru
o intensă viaţă culturală a satului. Gine
ar fi putut bănui cu 18 ani în urmă
că în comună vor fi înălţate cinci că­
mine culturale, iar în cursul anului
viitor se va clădi încă un cămin cul­
tural în satul Crăguiş. Trebuie spus că
aceste cămine au fost construite prin
contribuţia voluntară a colectiviştilor.
Intîmpinăm iarna ce se apropie ho-
fărîţi să folosim din plin condiţiile
prielnice din comuna noastră pentru
a situa activitatea cultural-educativă
la nivelul sarcinilor stabilite în docu­
mentele celui dc-al IlI-lea Gongres al
P.M.R.
p artic ip a t, au p u rta t discuţii pu­
ţin fructuoase.
In dom eniul p ro p ag an d ei te h ­
nice referatu l precizează că fie­
ca re m em bru al C.L.I.T. a p a r ti­
c ip at la p re g ătirea şi expunerea
unor conferinţe tehnice şi la
o rganizarea şi deschiderea unor
u n iv ersităţi m u n cito reşti şi lec­
to ra te . Şi... ca m a tît ta a c e st
dom eniu. Ca şi cum p ro p ag an d a
teh n ică s-ar rezum a d o ar Ia
atît, sau ca şi cum n u m ai cu a tît
tehnicienii din oraşul regional
H unedoara la reuşita acestei ac­
ţiuni, căreia p artid u l îi acordă
o a ten ţie deosebită. R eferatu l nu
a ra tă ce au făcu t com isiile in ­
ginerilor şi tehnicienilor p e n ­
tru cunoaşterea de către m asa
larg ă de m uncitori a m etode­
lor av a n sate de lucru şi c re a ­
rea condiţiilor favorabile pen­
tru ap licarea în producţie a
acestor m etode. Inginerii şl teh ­
nicienii din C.S.H., I.C.S.H., Că-
lan, Teliuc şi celelalte lo calităţi
s-au ocupat puţin de aceste p ro ­
blem e.
Mai departe, referatul se ocu­
p ă de activ itatea com isiei lo­
cale a inginerilor şi tehnicieni­
lor în ce priveşte sp rijin irea ino­
vatorilor şi cabinetelor tehnice.
Aici se a r a tă că C.L.I.T. a s p r i­
jin it o rg an izarea şl deschiderea
unei expoziţii de inovaţii în o ra ­
şul H u n ed o ara şl a p re g ă tit m a ­
terialele necesare analizei des­
— ] \ Î p It
<7?adi&
23 NOIEMBRIE 1962
PROGRAMUL 1: 5.07 Melodii
popular« româneşti ţi ale minorită­
ţilor naţionale; 5,40 Muzică uşoară
interpretată la acordeon; 6,07 Prelu­
crări corale; 6,20 Emisiunea pentru
sate; 6,30 Mici piese de estradă;
6,45 Salut voios de pionier; 7,10 Gîn-
tece şi dansuri din ţări socialiste;
7.30 Sfatul medicului: (Sonvalescen.
ţa; 7,45 Muzică uşoară; 8,00 Suma­
rul presei centrale; 10.15 Muzică
instrumentală; 10,30 Melodii de es­
tradă; 11,30 Scene vesele din ope­
rete; 12,00 Program susţinut de or­
chestra de mandoline a Ministerului
Transporturilor şi Telecomunicaţiilor;
12,20 Muzică populară romînească
din Moldova; 13,10 Muzică de es­
tradă de compozitori sovietici; 14,00
Concert de prînz; 15,20 Gintă Nicu
Stoenescu şi Trio Armonia; 16,15
Vorbeşte Moscova I; 16,45 Gîntă ta­
raful G.A.G. din comuna Firiteaz,
regiunea Banat; 17,10 Ciută corul
de copii al Radioteleviziunii, dirijor
Elena Vicică; 17,30 In slujba patriei;
18,00 Fragmente din opereta „Pe­
ricola“ de Offenbach; 18,30 Lecţia
de limba engleză; 18,40 Muzică de
estradă; 19,00 Jurnalul satelor; 19,25
Concert de muzică uşoară romî-
ncască; 20.15 Gîntă corul Gasei ra­
ionale de cultură din Piatra Neamţ;
20.30 Noapte bună, copii „Gocoşelul
Timotei“ de Vitalii Bianlri; 20,40 Mu­
zică de dans ; 21,30 Muzică popu­
lară romînească cerută de ascultă­
tori.
PROGRAMUL II: 12,15 Rapsodii şl
suite de compozitori romîni; 12,45
Potpuriuri de melodii de estradă;
13,25 Uverturi şi dansuri din opere;
14.30 Muzică de estradă; 15,00 Din
muzica'popoarelor; 15,35 Actualitatea
în ţările socialiste*, 16,10 Solişti de
muzică uşoară; 16,30 Cîntece şi mar­
şuri patriotice; 19,00 Muzică uşoară
romînească; 19,30 Teatru la microfon
„Familia Hamilton" de Mona Brand;
21,06 Tarantela de Liszt — interpre­
tează pianista Milena Mollova;
21,15 Jocuri populare romîneşti;
22,35 Melodii.lirice.
BULETINE DE ŞTIRI $1 RADIO­
JURNALE : 5,00; 6,00; 7,08; 11,00;
Drum am enajat
P rin g rija Sfatului popular al
raio n u lu i Sebeş, cu cîtv a tim p In
urm ă a început am enajarea dru­
m ului d in tre sa tele D oblrca şi
Poiana. L ucrarea este aproape
term inată. A fost am enajată
com plet o porţiune de 5 km. iar
restu l urm ează a se te rm in a în
curînd.
La lucrările efectuate şi-au
adus contribuţia prin m uncă p a ­
ÍE3S7
Spectacol pentru ceferişti
Cercul d ra m a tic al clubului
„Fllim on Sîrbu“ din Sim eria a
p re z e n ta t p e n tru c e fe riştii si-
m erien i un sp ectaco l cu p iesa
„E roina de pe J ii“ de Nicolae
Tăutu. în ain tea prezentării pie­
sei, grupul de re citato ri de pe
lîn g ă cercul d ra m a tic al clubu­
lui a su sţin u t un re c ita l de p o e ­
zii din op erele p o eţilo r n o ştri
clasici şi co n tem p o ran i. S p ecta­
colul s-a b u cu rat de un deose­
bit succes din p a rte a ceferişti­
lor sim erieni.
IOSIF VISKY
C. NELUŢU
corespondenţi
pe sem estru l I— 1962. Şi, în c o n ­
tinuare, că „...în urm a studiului
efectuat de un colectiv condus
de tov. ing. Ioan Hum ă, m em bru
al C.L.I.T., a fo st re o rg a n iz a tă
activ itatea bibliotecii tehnice de
Ia E. M. T eliuc...“ . A şadar, un
studiu efectu at de un colectiv
condus de inginerul şef (aceasta
e fu n cţia in în trep rin d e re a tov.
Humă) pentru reorganizarea bi­
bliotecii tehnice ! I ŞL. cam atît
şl în acest dom eniu. D upă cîte
reiese din referat, lipsuri nu
U ltim a problem ă de care se
ocupa referatul este sprijinirea
activităţii tehnico-econom ice a
în tre p rin d e rilo r. Şi aici se enu-
m eră o serie de succese, de ac­
ţiuni întreprinse de com isia lo­
cală a in g in erilo r şi teh n icien i­
lor.
A şadar, a c tiv ita te a O.L.I.T.
H unedoara a fost prezentată ca
fiind p lin ă de roade. F ireşte, s-au
o b ţin u t succese ; nu le c o n te stă
nim eni. D ar s-a făcut prea pu­
ţin fa ţă de cerinţe şi posibili­
tăţi. S în t m em bri ai C.I.T. care
n-au a c tiv a t deloc. P roblem e e-
conom ice im p o rta n te au fo st
scăp ate din vedere. E bine că
la Teliuc s-a reo rg an izat activi­
tatea bibliotecii tehnice. D ar
pentru aceasta nu era nevoie —
după p ărerea n o astră — de un
studiu efectu at de un colectiv
condus de însuşi inginerul şef.
Era m ult m ai bine dacă acest
colectiv ar îi stu d iat problem a
tran sp o rtu lu i auto, de pildă, care
a creat m ari deficienţe ta acti­
v itatea ex p lo atării. Sau s -a r fi
PAG. 3 '
N ![I
13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50 (pro­
gramul 1) 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;;
21,30; 23,00 (programul II).
(C i n e m a
23 N O I E M B R I E 1962
D E V A : Acord final — cinema­
tograful „Patria“ ; H U N E D O A R A :
M ongolii — cinematograful „V ic ­
toria“ ; S E B E Ş : 713 cere aterizare
— cinematograful „Progresul“ ;
Două vie fi seria I - I I — cinema­
tograful „M . Sadovcanu“ ; P E T R O ­
Ş A N I : Central înaintaf a murit
in zori — cinematograful „ A l. Sa-
hia“ ; Bandiţii din Orgorsallo —
cinematograful „7 N o ie m b rie "; A L ­
B A I U L I A : La 30 de ani — ci-
nematografid „V ictoria “ ; Steaua
dimineţii — cinematograful „23
August"; O R Ă Ş T lE : Flăcări jt flori
— cinematograful „ V . Roaită“ ;
Destăinuiri — cinematograful „Fla ­
căra S I M E R I A : Raze pe ghea­
tă — cinematograful Pintilie“ ;
H A Ţ E G : Roşită — cinematograful
„P o p u la r"; B R A D : A l nouălea cerc
— cinematograful „St. roşie“ ; L O -
N E A : C în d vine dragostea — ci­
nematograful „M inerul“ ; T E I U Ş :
C în d comedia era rege — cinema­
tograful „ V . Roaită“ : Z L A Ţ N A :
Perle negre — cinematograful
„M un citorul“ : I L I A : U ltim u l meu
tango — cinematograful „G h . D o -
ja “ ; A P O L D U L D E S U S : Bătălie
în marş seria l - l l — cinematogra­
ful „23 August“.
Q in ld h 'i
m.eteof&Loq.ie
P E N T R U 24 O R E
Vreme schimbătoare eu cerul mal
mult noros. Vor mai cădea ploi sla­
be. Temperatura variabilă, ziua va
fi cuprinsă între 4 şi 9 grade, tar
noaptea între 0 şi 5 grade. Vuitul
va sufla potrivit din sectorul vest şi
nord-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme nestabilă cu cerul mai mult
noros. Temperatura staţionară.
trio tic ă şi c e tă ţe n ii din co m u n a
D o b îrca.
P rin d a re a In fo lo sin ţă a a c e s­
tui drum se scurtează conside­
rabil d ista n ţa in tre Sebeş şi co­
m una P oiana, nem alfiind ne­
c e s a r ocolul de 17 k m . p r in S ă-
llşte.
ARON DOBROTA
corespondent
P a s te 45.000
vizitatori
Muzeul regional din Deva este
zitat zilnic de numeroşi oameni
muncii din regiune şi din ţară. In
cele trei trimestre ale anului în curs,
numărul vizitatorilor s-a ridicat la
peste 45.000. Dintre aceştia, circa
30.000 muncitori, colectivişti, funcţio­
nari, studenţi şi elevi au făcut vizite
în grup. De o deosebită atenţie din
partea celor ce vin la muzeu se bu­
cură secţia de istoric contemporană.
In acest an Muîeul regional din
Deva a găzduit şi oaspeţi de peste
hotare — U.R.S.S., R.P. Bulgaria,
R. P. Polonă, Austria, Franţa «te.
exploatare. Atunci în tr-ad e v ăr se
p utea a firm a că C.I.T. a s p riji­
nit eficient activitatea econo­
m ică a în trep rin d erii. A sta, ca
să vorbim de Teliuc. D ar exem ­
ple asem ăn ăto are p o t fi d ate şl
din alte localităţi.
P rin urm are, referatul n-a fost
suficient de analitic, n -a reuşit
să prezinte situ aţia reală, în
co m p lex itatea el. Şl p a rc ă p e n ­
tru a „com pieta“ acest referat,
discuţiile p u rtate au fo st ta g e­
neral sterile, lăudăroasa chiar:
Tovarăşul C onstantin Borza, de
la C.L.S. O ră ştie , de p ild ă, v o r­
bind d esp re a c tiv ita te a C.L.I.T.
din raion, spunea că s-au ţin u t
un num ăr m are de conferinţe
tehnice în prim ul sem estru al
anului. Or, ta acea p erio a d ă nici
nu erau constituite com isiile in ­
ginerilor şl teh n icien ilo r. La
Brad, după cum spunea to v ară­
şul Z oltan B oldizsar, s -a e d ita t
şl difuzat o b ro şu ră privind co m ­
b aterea silicozei. L a b ro şu ră se
lucrează în să de m ultă vreme, în
tim p ce com isiile inginerilor şi
tehnicienilor s-au co n stitu it doar,
cu v reo 2-3 luni ta u rm ă. A tunci,
unde-1 m eritul C.I.T. de la E x­
ploatarea m inieră B arza ?
Deci, d in acest p u n ct de vedere,
consfătuirea s-a dovedit m ai p u ­
ţin utilă. A folosit totuşi in stru c­
taju l făcu t de tovarăşul V ichente
B ălan, preşedintele C onsiliului
regional al sindicatelor, în ce
priveşte sarcinile com isiilor in ­
gin erilo r şi tehnicienilor. D ar
num ai acest lucru e puţin. P a r­
ticipanţii la consfătuire ar fi
trebuit să aibă ocazia să plece
cu m ai m u lte în v ă ţă m in te . E ra
bine dacă organizatorii acestei
consfătuiri ar fi u rm ărit re a li­
zarea unei m ai m ari eficienţe.
Ing. N. ANDRONACHE