Page 74 - 1962-11
P. 74
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nt. ?460
iţawanoppsfnrcwtnSDKiasuBm
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI « ULTIMELE ŞTIRI ¦ ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI WBtBUnBnBBKXEBtBOIBBnSKBtBBUElBnnSKBO^BnnBBaMBBQ
P li UN TRIUMF
|3 9 a AL POLITICS! D E PÂGE
A U N IU N II SOVIETICE:
sá r S.U.A. AU FOST NEVOITE SA SUSPENDE BLOCADA
VÎARITIMĂ MILITARĂ ÎM POTRIVA CUBEI
Congresul Partidului Muncitoresc Lucrările Plenarei C.C. al P.C.U.S. Măsurile luate de guvernul sovietic
MOSGOVA 21 (Agerpres). — trul căilor de comunicaţie al U.R.S.S.,
Socialist Ungar La 21 noiembrie 1962, anunţă TASS, G. M. Orlov, preşedintele Golnitetului în urma suspendăm blocadei
la plenara GJ6. al P.G.U.S. a conti de stat pentru industria forestieră a ce
BUDAPESTA 21 (C oresponden al P.M.S.U., vicepreşedinte al m em bru In Biroul Politic al nuat discutarea raportului tovarăşului lulozei şi hîrtiei de prelucrare a lemnu MOSCOVA 21 (A g e rp re s). — 2. — a p ă ra re a a n tia e ria n ă şi
tu l A gerpres, A. Pop, tra n s m i C onsiliului de M iniştri al R. P. CC. al P.M.S.U., p rim -v ice p re- N. S. Hruşciov „Dezvoltarea econo lui şi gospodăria forestieră de pe lîngă TASS tra n s m ite : an tirach etă a ţării şi aviaţia de
te : U ngare, Istv a n Ben’cik, re cto ru l şedinte al Consiliului de Mi miei U.R.S.S. şi conducerea de către Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. vînătoare a apărării antiaeriene
Institutului agronomic din De niştri al R. P. Ungare, Jucko partid a economiei naţionale“. In le g ă tu ră cu disp o ziţia iul să treacă de ia starea deplinei
La 21 noiem brie au co n tin u at brecen. Tot In şedinţa de di Istvanne, delegată din partea Plenara a ales o comisie prezidată J. K ennedy, p re şed in te le S.U.A., cap acităţi de lupta la activ ita
lucrările celui de-al V lII-lea m ineaţă congresul a fost sa organizaţiei judeţene Borsod, Je- La şedinţa de dimineaţă au luat cu de tovarăşul N. S. Hruşciov pentru pre tea norm ală dc instrucţie ;
Congres al Partidului M uncito lu tat de reprezentanţi ai p a rti n6 Ambrus, delegat din partea vîntul printre alţii V. V. Grişin, pre gătirea rezoluţiei plenarei Comitetului cu p riv ire la rid ic a re a c a ra n ti
resc Socialist Ungar. In şedinţa delor com uniste şi m uncitoreşti organizaţiei judeţene Pecs şl is t şedintele G.G.S. din U.R.S.S., V. P. Central. nei (blocadei) fa ţă de Ftepublica 3. — să înceteze s ta re a de p r e
de dim ineaţă, Otto K uusinei. din China, Polonia şi F ra n ţa . gătire de luptă pentru aviaţia
m em b ru al P rezidiului C.C. al van Szabo, delegat din partea Mjavanadze, prim-secretar al G.G. al La şedinţa de după-amiază au luat C uba şi în le g ă tu ră cu p o sib ili strategică ;
P.C.U.S., a sa lu ta t congresul din In şedinţa din după-am iaza cuvîntul Djabar Rasulov, prim-secretar ta te a care s-a co n tu ra t de a se
p a rte a C.C. al P.C.U.S. La d is organizaţiei judeţene H ajdu Bi- P.G. din Gruzia, E. A. Doliniuk, şefă al G.G. al P.G. din Tadjikistan, Iakov desăvlrşi lichidarea urm ărilor 4. — fo rţele m aritim e m ilitare
zilei de 21 noiem brie p rim u l a har. de brigadă în colhozul „Congresul al Zarobian, prim-secretar al G.G. al P.G. crizei periculoase din regiunea să treacă la activitatea norm ală
cuţiile pe m arginea raportului din Armenia, Mstislav Keldîş, preşedin M ării C araibilor, pe baza înţele de instrucţie, iar flota subm ari
luat euvintul preşedintele Co Au salutat congresul repre XXII-lea al P.G.U.S.“, regiunea Terno- tele Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., gerii realizate între N ikita H ruş
Com itetului Central, prezentat ciov, preşedintele Consiliului de nă să se înapoieze la bazele de
misiei pentru verificarea m an zentanţi al partidelor comuniste pol, R.S.S. Ucraineană, I. I. Bodiul, Valter Klauson, preşedintele Consiliului M iniştri al U.R.S.S., şi Jo h n staţionare perm anente ;
de tovarăşul Janos R adar, au de Miniştri al R.S.S. Estone. K ennedy, p reşed in tele S.U.A., gu
datelor, Pal Ilku, m embru al şi m uncitoreşti din Cehoslova prim-secretar al G.G. al P.G. din R.S.S. vernul sovietic a d at instrucţiuni 5. — să înceteze m ăsurile sp e
luat cuvîntul Andras Benkei, m areşalului Uniunii Sovietice ciale luate pentru ridicarea ca
C.C. al P.M.S.U. La dezbaterile cia, Ita lia , R. D. G erm ană, B ul Moldovenească, B. P. Beşcev, minis Malinovski, m inistrul apărării
prim -secretar al C om itetului de al U.R.S.S., să aducă la îndepli pacităţii de luptă a trupelor te
pe m arginea raportului de ac garia. Este necesară schimbarea orientării n ire în cep în d de la 21 noiem brie
p artid al ju d eţu lu i Szabolcis politice a R.F.G. 1962 u rm ă to a re le m ă s u ri: restre ;
tiv ita te al C.C. al P.M.S.U. au Tovarăşul Alexandru Drăghicl,
Szatm ar, Janos Kalauz, secre —Declarafia C.C. al P.C. din Germania — 1. — T ru p ele de ra c h e te cu 6. — să în ceteze a m în a re a lă
mai p articip at Jozsef Dar vas, m embru al Biroului Politic al d estin aţie in te rc o n tin e n ta lă şi sării la v atră din A rm ata Sovie
ta ru l C om itetului de p artid al BERLIN 21 (Agerpres). — manii păcii şi democraţiei, a cererii strategică să treacă de la starea tică a contingentelor m ai vecbi
fabricii de ap arate de telecom u preşedintele Uniunii Scriitorilor C.C. al P a rtid u lu i M uncitoresc Criza guvernamentală de la Bonn de a se lichida legislaţia excepţională. deplinei c a p a c ită ţi de iu p tă Ia
dovedeşte falimentul politicii de pe po din tru p ele de rach ete cu d esti
nicaţii „Beloiannis“, Jeno Fock, unguri, Janos Gosztonyi, prim - Romln, a salutat congresul din ziţii de forţă promovată de Ade Reprezentanţii capitalului monopo activitatea norm ală de instruc
nauer, se spune în declaraţia C.C. al list din partidele vest-germane, se ţie ; naţie strategică, din trupele de
m em b ru In B iroul P olitic al C.C. secretar al C om itetului de partid p a rte a C.C. al P.M.R. Partidului Comunist din Germania da spune în continuare în declaraţie, cau ap ărare an tiaerian ă a ţării şi
al ju d e ţu lu i Vas, A ntal 'Apro, tă publicităţii la 20 noiembrie dc a- tă să împiedice cu orice preţ schim
Lucrările congresului continuă. genţia A.D.N. barea orientării politice a R.F.G. din flota subm arină ;
Cuvîntarea tovarăşului Alexandru Drăghici Criza guvernului Adenauer este un Asemenea lideri ai partidului so 7. — să înceteze s u s p e n d a re a
rezultat al nemulţumirii şi indignării cial-democrat din Germania ca
Dragi tovarăşi, cător al partidului în toate domeniile mului în R.F.G. Singura reglementare crescînde a populaţiei vest-germane, Brandt, Wehner, Erler, sprijină pla concediilor obişnuite In forţele
de activitate, realizările obţinute pînâ realistă a acestei situaţii constă în un rezultat al acţiunilor sale în nu nurile monopoliştilor şi patronilor in
Peitmiteţl-mi să transmit Congresului în prezent, munca plină de elan crea încheierea tratatului de pace german mele apărării democraţiei, împotriva teresaţi în înarmare. Ei vor să fie arm a te ale U.R.S.S.
dv., întregului partid şi oamenilor mun tor a poporului şi dezvoltarea colabo şi transformarea pc această bază a metodelor fasciste de conducere. In înlocuit un ministru sau altul, dar
cii din Republica Populară Ungară, un rării cu Uniunea Sovietică şi cu cele Berlinului occidental într-un oraş li să continue politica U.C.D.-U.C.S., po Instrucţiuni date de mareşalul Greciko
cald şi frăţesc salut din partea Comi lalte ţări socialiste constituie chezăşia ber, demilitarizat. mcmentul de faţă, subliniază C.C. al
tetului Central al Partidului Muncito desâvirşirii construcţiei socialiste în pa litica actualului guvern. MOSCOVA 21 (A g e rp re s). — Arm ate Unite ale ţărilo r p a rti
resc Romîn, a partidului şi poporului tria noastră. Evenimentele din ultima vreme au P. C. din Germania, sarcina constă, TASS tra n s m ite : cipante la T ratatul de la V ar
nostru. arătat cît se poate de limpede nece In încheiere, C.C. al P.C. din Ger şovia, a d a t in stru cţiu n i cu p ri
Hotârîrile Consfătuirii de la Mosco sitatea imperioasă a rezolvării proble în primul rînd. în întărirea prin ac Avînd în vedere slăbirea în vire la anularea unor serii de
înfăptuind politica marxist-leninistă va din vara acestui an a reprezentan melor de importanţă hotărîtoare pen mania adresează social-democraţilor cordării in regiunea M ării Ca m ăsu ri s ta b ilite la 23 o cto m b rie
a Partidului Muncitoresc Socialist Un ţilor partidelor comuniste şi muncito tru înlăturarea pericolului de război ţiuni de masă a cererii de a fi în raibilor şi slăbirea în legătură 1962 în v ed e rea sp o ririi p re g ă
gar, harnicul şi talentatul popor ungar reşti din ţările membre ale G.A.E.R. — dezarmarea generală şi totală, in vest-germani propunerea de a acţiona cu a c e a s ta a în c o rd ă rii în E u tirii de luptă a trupelor şi flote
a obţinut mari realizări în toate do au deschis noi posibilităţi pentru adîn- terzicerea experienţelor cu armele nu lăturaţi din guvernul de la Bonn duş ro p a , Ia 21 n oiem brie, m areşalu l lor făcînd p arte din com ponen
meniile construcţiei socialiste, în ridi cirea diviziunii tnterna’ţionate socia cleare, nerăspîndirea acestor arme, li în comun. Uniunii Sovietice, Greciko, co ţa Forţelor A rm ate Unite.
carea nivelului de trai material şi cul chidarea bazelor militare de pe teri m andantul suprem al Forţelor
liste a muncii, a cooperării şi specia toriul altor state şi normalizarea rela
tural. Se înfăptuiesc cu succes sarci lizării în producţie, corespunzător inte
nile celui de-al 11-lea plan cincinal, reselor fiecărei ţări socialiste şi siste ţiilor dintre ţările participante la Tra Raportul subcomisiei O.N.U. cu privire Conferinţa de presă a preşedintelui
se ridică noi şi moderne întreprinderi tatul dc la Varşovia şi cele care fac Kennedy
mului mondial socialist în ansamblul parte din N.A.T.O.
industriale, cartiere de locuinţe şi edi său.
ficii culturale cu care vă puteţi mîndri Dragi tovarăşi, La destinderea situaţiei internaţio la Angola
pe drept cuvînt. nale ar contribui într-o mare măsură
W ASHINGTON 21 (A gerpres). dem ontate. Rachetele şi echipa
Reorganizarea pe baze socialiste a Relaţiile de trainică prietenie şi co înfăptuirea propunerilor ţărilor socia NEW YORK 21 (Agerpres). - „o sfidare la adresa O.N.U.“. Afir La 20 noiem brie, d u p ă o în m entul auxiliar au fost încărca
agriculturii constituie o mare cucerire laborare frăţească dintre ţările noastre liste cu privire la crearea unor zo La O.N.U. a fost dat publicităţii maţiile colonialiştilor portughezi că trerupere de două luni, a avut te pe bordul unor nave sovietice.
a oamenilor muncii conduşi de partid, se adîncesc continuu în interesul po ne denuclearizate în diferite regiuni raportul subcomisiei O.N.U. cu privire populaţia angoleză se consideră parte loc la W ashington o conferin „Inspecţia efectuată de noi m
care deschide o nouă etapă în opera poarelor romîn şi ungar, al forţelor so. ale lumii, încheierea unor acorduri dc la Angola, raport care urmează să integrantă a Portugaliei, şi nu ma ţă de presă a preşedintelui largul M ării asupra acestor nave
de construire a socialismului în fru cfalistenuluj şi păcii. prietenie şi colaborare pe plan re slujească drept bază viitoarelor dez nifestă dorinţa de a deveni indepen S.U.A., J. K ennedy, p rim a de Ta care părăseau Cuba, a spus K en
moasa dv. ţară. * gional. In opoziţie cu politica de dis bateri ale Adunării Generale în pro dentă, sînt complet nefondate. Aşa- recentele evenim ente din zona nedy, a confirm at că pînă m
Vizitele reciproce ale delegaţiilor de criminare şi de creare a unor orga blema angoleză. ziscle reforme anunţate de către au Mării Caraibilor. prezent au fo st retrase toate ra
Keaiizariie oamenilor muncii din partid şi guvernamentale au adus o nizaţii economice închise, promovată Trccînd în revistă situaţia din An torităţile coloniale nu sînt dc natură Preşedintele şi-a început con chetele care, potrivit d e c la ra te i
contriDuţie importantă ia dezvoltarea de statele participante la Piaţa Co gola aşa cum se prezintă în momen să satisfacă revendicările politice le ferin ţa de presă cu o declaraţie Uniunii Sovietice, fuseseră tra n s
ţara dv. se datoresc faptului că în frun mună. ţările socialiste se pronunţă tul de faţă, raportul afirmă că în ciu gitime ale angolezilor. despre situaţia din regiunea Ca p o rtate in Cuba, num ărul lor co
tea lor se află un conducător încercat, legăturilor economice, politice şi cultu pentru dezvoltarea legăturilor co da superiorităţii evidente a forţelor raibilor. respunzând inform aţiilor de care
rale dintre Republica Populară Romină merciale, între toate ţările lumii. Re de represiune a colonialiştilor portu In concluzie, în raport se arată că „Preşedintele Hruşciov, a de dispunem ".
Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, şi Republica Populară Ungară, la în publica Populară Romină susţine pro ghezi, rezistenţa patriotică a popu singura cale de soluţionare a pro clarat Kennedy, m-a inform at
care exprimă năzuinţele şi interesele tărirea prieteniei romîno-ungare. punerea de a se convoca o conferinţă laţiei africane continuă sub forma ac blemei Angolci este recunoaşterea dc astăzi că toate bombardierele R eferindu-se Ia faptul că gu
fundamentale ale întregului popor. mondială în problemele comerţului. Re tivităţii de partizani şi uneori chiar către guvernul portughez a dreptului ,JL-28“ oare staţionează în Cu vernul cuban respinge cererea
Partidele noastre îşi aduc aportul la centul vot de la Comitetul Politic al sub forma „unui război în toată re Ia autodeterminare a Angolei, înce ba vor fi evacuate in term en S.U.A. de a se o rg a n iz a in sp ec
Partidul şi poporul nostru felicită întărirea continuă a unităţii lagărului O.N.U. demonstrează că ideca orga gula“. Atîta timp cît nu se va ajun tarea acţiunilor de represiune îm de 30 de zile. El a fo st de a- ţii pe te-itoriul Cubei, preşed in
din toată inima Partidul Muncitoresc socialist, a mişcării comuniste şi mun nizării unei astfel de conferinţe este ge la o reglementare politică, con potriva poporului angolez, proclama cord, de asemenea, ca aceste a- tele Kennedy a încercat să jus
Socialist Ungar, clasa muncitoare, ţă citoreşti internaţionale pe baza princi îmbrăţişată de majoritatea statelor form aspiraţiilor poporului angolez, rea unei amnistii generale şt începerea vioane să fie supravegheate şi tifice prin aceasta intenţia gu
rănimea şi intelectualitatea ungară pen piilor marxistn-leninismiilui şl interna nu sc poate prevedea sfîrşitul actua de tratative cu reprezentanţii mişcă n u m ărate In tim pul evacuării vernului S.U.A. „de a folosi şi
tru succesele lor remarcabile în con ţionalismului proletar. lului conflict armat. rii de eliberare angoleze în vederea lor“. Considerînd că această pe viitor m ijloacele sale pro
struirea socialismului. Situaţia în Angola, se subliniază pregătirii unor alegeri libere şi tran m ăsu ră a guvernului U.R.S.S. prii pentru supravegherea acti
în continuare în raport, reprezintă. sferării puterii reprezentanţilor popu contribuie în mod considerabil vităţii m ilitare din Cuba“.
directivele comitetuluiv central, Dragi tovarăşi, membre ale O.N.U. laţiei din Angola. la slăbirea încordării în regiunea
respectivă, preşedintele Kennedy Kennedy a declarat că State
obiectivele dezvoltării pînâ în 1980 a Re Sarcina principală a marii comuni Sîntem convinşi că prin lupta uni Âs-SailsS despre poetica internă a anunţat că a dat M inisterului le U nite „nu vor înceta în em is
publici! Populare Ungare, pe care Ie tăţi a ţărilor socialiste, a mişcării co tă a lagărului socialist, a celorlalte şi exiernă a R. A. Yemen de Război al S.U.A. in stru c ţiu n i fera occidentală eforturile poli
dezbateţi la Congres, reprezintă un vast muniste şi muncitoreşti internaţionale, state iubitoare dc pace, a clasei mun de a ridica aşa-num ita caran tice, economice şi de altă n a
plan de întărire şi creştere a potenţia a tuturor forţelor iubitoare de pace, citoare internaţionale, a tuturor po CAIRO 21 (Agerpres). - TASS lai a spus : „Un grup restrîns dc con tină m aritim ă, adică blocada tură" îndreptate îm potriva regi
lului economic al ţării, de ridicare a este salvarea omenirii, a civilizaţiei poarelor, planurile agresive ale impe transmite: ducători dc triburi au fost înşelaţi îm potriva Cubei. mului din Cuba. „D ar aceste
bunăstării celor ce muncesc, un puter umane de flagelul unui război termo rialismului pot fi zădărnicite, un nou şi corupţi de către Saud. Ei s-au ală In continuare preşedintele luări de poziţie pe plan politic,
nic factor mobilizator pentru întregul nuclear. iu îndeplinirea acestei misiuni război mondial poate Ti preîntînipinat „Depunem mari eforturi pentru a turat bandelor mercenare ale Iui Hus- S.U.A. a d ec la rat că do reşte să a afirm a t el, se deosebesc con
istorice, partidele noastre au o buşolă ji că vor triumfa principiile coexisten lichida lipsa dc unitate din ţară şi sein şi Saud şi au acţionat împotriva pună poporul am erican la cu siderabil de in ten ţia de a în tre
popor. Sîntem încredinţaţi că poporul sigură — învăţătura marxist-leninistă. ţei paşnice între state cu orînduiri so discriminarea rasială la care poporal republicii noastre. Ei nu sînt însă în re n t cu evoluţia crizei din re prinde o invazie m ilitară in
uogar, sub conducerea Partidului Mun documentele de mare însemnătate teo ciale diferite. nostru este supus de peste o mic dc stare să exercite vreo influenţă asupra giunea M ării Caraibilor şi „cu această insulă“.
citoresc Socialist Ungar, a Comitetu retică şi practică, adoptate de constă- ani. In acest scop a fost stabilită o revoluţiei noastre“. progresul realizat pînă in p re
tuiriie partidelor comuniste şi munci Dragi tovarăşi, perioadă dc trecere dc cinci ani după zent în traducerea în viaţă a In Încheiere, preşedintele
lui *ău Sentral în frunte cu tovarăşul toreşti din 1957 şi (960. care poporul însuşi va stabili forma •k înţelegerii realizate între preşe S.U.A. a spus : „E v en im en tele
Janos Kadar va obţine noi succese pe Congresul dv., care consfinţeşte ter conducerii politice în republica noas dintele Consiliului de M iniştri din ultim ele săptăm îni denotă
calea înfloririi Ungariei socialiste. Griza acută ivită recent în regiunea minarea construirii bazelor socialismu tră“, a declarat As-Sallal, preşedin SANNA 21 (Agerpres). — al U.R.S.S., Hruşciov şi m ine, aşa
Mării Garaibilor a pus lumea în faţa lui şi trasează sarcina dcsăvîrşirii con tele Republicii Arabe Yemen, unui co Luînd cuvîntul în ziua de 21 no cum a fost ea expusă în scri un progres real şl sperăm că
Dragi tovarăşi, unei situaţii excepţional de grave, con. strucţiei socialiste, deschide noi şi mă respondent al ziarului „Al Gumhuria“. iembrie la postul de radio Sanna, pre sorile n o astre din 27 şi 28 o ctom
stituind un pericol iminent al declan reţe perspective în faţa oamenilor şedintele Republicii Arabe Yemen As- brie". vor putea fi realizate noi pro
Poporul romîn Îşi consacră energia şării unui război termonuclear distru muncii din R. P. Ungară. Bucurîndu- In scopul dezvoltării interne a ţă Salla! a declarat că forţele unite ale
şi capacitatea sa de muncă în vederea gător. Faptul câ lucrurile au fost în sc sincer dc marile înfăptuiri ale po rii, a spus el, au fost elaborate pla R.A.U. şi Republicii Arabe Yemen, A m intind că şeful g u v ern u lu i grese. îndeplinirea obligaţiilor
înfăptuirii prograinului de desăvîrşire dreptate spre soluţionarea paşnică a porului frate ungar, poporul romîn îi nuri multilaterale în domeniul eco vor porni operaţiuni militare pe sca
p construcţiei socialiste adoptat de urează din toată inima noi victorii nomici, agriculturii şi culturii. Aceste ră largă împotriva triburilor ademe sovietic s-a d e c la ra t de acOTd asu m ate de o p a rte şi de c e a la l
fiongresul al lll-lea al Partidului Mun conflictului a fost salutat de toate po în dezvoltarea şi înflorirea patriei sa plahuri vor fi traduse în viată pc nite dc aurul regelui Saud, dacă a-
citoresc Romîn. poarele. le socialiste. etape şi înfăptuirea lor va începe cu cestea din urmă nu vor capitula pînâ ou ev acu area din Cuba a a r tă, precum şi realizarea unei re
agricultura.
In centrul atenţiei partidului şi gu Ţara noastră acordă o înaltă pre Urăm succes deplin lucrărilor Con la 27 noiembrie. La aceste operaţiuni m elor pe care S.U.K. le co n sid e glem entări paşnice a crizei cu-
vernului nostru stă realizarea sarcini ţuire iniţiativelor şi măsurilor întreprin gresului d v .! Refcrindu-se la politica externă,
lor planului de şase ani (1960—1065), preşedintele a reafirmat că Ray ya vor participa forţele militare terestre ră ofensive, şi cu supraveghe bane, ar putea foarte bine să
duce o politică de neutralitate pozi şi aeriene.
sarcini ce se îndeplinesc cu succes an se de Uniunea Sovietică în acele zile Trăiască P.M.S.U., conducătorul şi rea şl inspecţia corespunzătoare deschidă calea soluţionării altor
de an. de grea încercare pentru pacea ome organizatorul ‘ tuturor victoriilor po tivă. Vom lichida pc toţi cei care vor
nirii, măsuri care s-au bucurat de porului ungar 1 La întrebarea corespondentului cu a O.N.U. care să g aran teze în problem e care sînt încă litigi
După terminarea colectivizării agri sprijinul deplin al celorlalte ţări soda- refuza să se supună acestui ultima oase“.
culturii — eveniment care a marcai liste, de aprobarea opiniei publice mon Trăiască prietenia frăţească, dc ne privire la poziţia unor triburi, Aş-Sal- tum, a spus As-Sallal. deplinirea şl m enţinerea în vi
victoria detrnttiva a socialismului iu diale. Este rîndul guvernului S.U.A. zdruncinat, romîno-ungară ! *
să-şi îndeplinească angajamentele asu * ?* j i goare a acestor obligaţii, Ken
Republica Populară Romfnă — parti mate de a respecta suveranitatea şi in Trăiască unitatea şi coeziunea puter NEW YORK 21 (A g e rp re s). —
dul nostru a luat un ansamblu de mă dependenţa Republicii Gtiba. nicului lagăr socialist şi a mişcării nedy a subliniat că la rîndul
suri pentru creşterea nivelului de în comuniste şî muncitoreşti internaţio M inistrul de război al S.U.A.,
zestrare a agriculturii cu maşini şi în Poporul romîn îşi reafirmă cu tărie nale ! său guvernul am erican a fost
grăşăminte chimice, reorganizarea con solidaritatea cu poporul Cubei libe Robert M cNamara, a d at ordinul
ducerii agriculturii şi asigurarea ei cu re, care îşi apără cu eroism liberta Trăiască pacea în lumea întreagă ! de acord ca În d ată ce vor fi
cadre de specialitate pentru crearea tea şi dreptul de a-şi construi o via cu p riv ire la În c e ta re a de u rg e n
tă nouă, socialistă. ' ' ? L 5'; înfăptuite aceste m ăsuri de con
unui belşug de produse agroalimentare. ţă a blocadei m aritim e a Cu
împreună cu celelalte ţări socialiste. trol să ridice blocada şi să dea bei.
Dezvoltarea continuă a economiei Republica Populară Romîrtă militează
asigurări că nu se va între A ceastă ştire a fo st făcută cu-
naţionale ne-a permis să ridicăm sis-
noscută de un purtător de cuvînt
al M inisterului de război curînd
telnatic nivelul de trai material şi cul pentru lichidarea situaţiei anormale din Uganda, tînăra prinde o invazie în Cuba. după conferinţa de presă a pre
tural af poporului, să alocăm fonduri centrul Europei, a cărei cauză o con republică devenită Datele existente pînă astăzi, a şedintelui Kennedy.
însemnate pentru construirea de locuin stituie menţinerea regimului de ocupa de curînd indepen
ţe şi aşezăminte de cultură. ţie în Berlinul de Vest. transformat dentă, este străbă a ră ta t in continuare Kennedy, După cum transm ite agenţia
într-o bază agresivă a N.A.T.O., re tută de numeroase dovedesc că toate ram pele cu Associated Press, ordinul lui
Creşterea continuă a rolului condu naşterea militarismului şi revanşis- lacuri, dintre care noscute în Cuba de lansare a r a M cNamara prevede înapoierea
chetelor pe care preşedintele le-a „de urgenţă“ a navelor care p a r
calificat d rep t ofensive, au fost ticipau la blocada Cubei.
Vizita delegaţiei parlamentare romîne fi cel mai mare este EfiSU
lacul Victoria. Pă.
in iugoslavia mîntul ei este fertil Sesiune ştiinţifică la Dubna
şi bogat în mine
BELGRAD 21 (Agerpres). — R.P.R. în Iugoslavia, Ion Rab, a făcu! reuri utile. D U B N A 21 (Agerpres). — “T A S S succes anul acesta de colectivul de oa
La 2(1 noiembrie, delegaţia Marii o vizită la Scupşcina Populară Fede IN FOTO: Clădi transmite : meni de ştiinţă din ţările socialiste
Adunări Naţionale a Republicii Popu rativă lugoslavă1 unde a fost primită care lucrează la Institutul unificat
lare Romine, care se află într.o vizită de Petar Stambolici, preşedintele Scup- rea parlamentului L a 20 noiembrie s-a deschis Ia D u b de cercetări nucleare au creat o ba
oficială în R.P.F. Iugoslavia, a vizitat şcinei. La primire au fost de faţă Vla din Kampala, ca na sesiunea ordinară a Consiliului şti ză şi mai vastă pentru viitoare pro
fabrica de cabluri din Zvetozarevo, la dimir Simici, vicepreşedintele Scupşci- pitala Republicii inţific al Institutului unificat de cer grese.
<30 de km. de Belgrad. La 2t noiem nei şi alţi deputaţi. Seara,’ Petar Stam- Uganda. cetări nucleare.
brie, membrii delegaţiei au vizitat în O parte considerabilă din raport a
cursul dimineţii Institutul hidrotehnic boiici a oferit ,o recepţie în cinstea de Participanţii la sesiune au cinstit
„Jaroslav Gerny“ din apropierea Bel memoria marelui savant danez Niels fost consacrată relaţiilor in perma
gradului. legaţiei parlamentare romîne. Bohr, unul din întemeietorii fizicii nu
La amiază, delegaţia Marii Adunări cleare moderne. nentă extindere ale acestui centru
Naţional«, însoţită de ambasadorul La 22 noiembrie, la amiază, delega,
Directorul institutului, prof. D . Blo- internaţional de cercetări cu institu
ţia Marii Adunări Naţionale a R.P. hinţev, care a prezentat un raport a ţiile ştiinţifice şi oamenii de ştiinţă
subliniat că cercetările efectuate cu
Romîne vn pleca cu trenul spre patrie. din numeroase ţări ale lumii.
iţedaeţia fi administraţia ziarului str. 6 Marti« ; *, 9, Telefon; 188, 189, 75, 674. laxa plătită în «itinerar aonform aprobării Direcţiei Generale P.l.T.R. nr. 263.628 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; întreprinderea Roligrafteâ „t Mai« — Deva.
