Page 75 - 1962-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-V A!
mulsocialismului tareartisticăcîtmaialeasă;
â • Din nou despre respectarea
Aim! XIV. Nr. 2401
w n m m m im îf
mm lim *
Constructorii şantierului nr. 9 T.R.C.H. din Petroşani au obţinut în acest an importante succese în muncă.
Ele au fost urmarea bunei organizări a muncii şi elanului fiecărui muncitor în parte.
Printre cele mai harnice echipe din şantier se numără şi cea de dulgheri condusă de loan Şerbănică. Lu­
nar ei îşi depăşesc sarcinile de plan cu 10—15 Ia sută, dînd lucrări de calitate.
IN FOTOGRAFIE: Membrii echipei.
Se pedtiee preţul de cost
: al producţiei
Cu angajamenlul anual lu n i' aie ‘ anului au în re g is tra t o
depăşii , ,
A nalizînd rezervele interne
existente în secţii, colectivul A te­
liere lo r R.M.R. S im e ria şi-a m a ­
jo r a t in c in stea zilei de 23 Au­
gust angajam entul anual la e-
conom ii de la 1.000.000 lei la
1.700.000 lei. R ecen t, cu p rileju l
încheierii situaţiei preţului de
c o st p e p rim e le 10 lu n i a fo s t
consem nat un succes de seam ă :
în d eplinirea şi depăşirea a n g a ja ­
m entului anual.
In perioada respectivă, prin
m ăsurile luate pentru sporirea
productivităţii m uncii, reduce­
re a consum urilor specifice de
m aterii şi m ateriale, p rin in sti­
tuirea unui sever regim de eco­
nom ii, a fost o b ţin u tă o econo­
m ie de 2.010.000 lei.
Deşi în treg colectivul a m un­
cit bine, m erită a fi ev id en ţiată
contribuţia tovarăşilor Petre
M unteanu, Cornel T urdăşan, loan
D elapeta, loan Vlad, N icolae
Fodor, C rişan Teofil, loan M o­
rarii ş.a.
La fabrica chimică
din Orăşfie
Unul din obiectivele p rin ci­
pale ale Întrecerii socialiste pe
care o desfăşoară m uncitorii,
tehnicienii şi inginerii de la f a ­
brica chim ică O răştie este re­
ducerea preţului de cost al p ro ­ losirea cocsului m ăru n t pen tru
duselor. P entru a obţine rezul­
tate tot m ai frum oase la acest
obiectiv, ei au pus un accent
deosebit pe valorificarea deşeu­
rilor la produsele de m ase p las­
tice, reducerea consum urilor spe­
cifice de energie şi com bustibili
şi sp o rirea p ro d u ctiv ităţii m un­
cii. A şa se fa c e c ă în p rim e le 10
Lucrări gospodăreşti
Sfatul popular al com unei Pe-
tre ş ti, raio n u l Sebeş, cu sp rijin u l podeţe de beton, lucrare la care
deputaţilor şi al com itetelor de
cetăţeni pe circum scripţii, a m o­
bilizat cetăţenii la acţiuni p a ­
triotice. P rin aceasta s-a reuşit
ca p în ă în prezent să fie term i­
n a te lu c ră rile la 1.357 m .l. t r o ­
tu ar, lucrare la care s-au reali­
z a t eco n o m ii în v a lo a re de 26.000 seriaşi (zidari, dulgheri, fierari
lei fa ţă de costul lucrării p re­
văzut în deviz. T ot p rin m uncă
C a rte a la locul d e m u n c ă
P rin cele 1 1 standuri de cărţi existente la E . M . Lu p e n i s-au v in -
dttl de la începutul anului fi pînă acum 4.S00 de cărţi în valoare de
peste 29.000 lei.
In acţiunea de vînzare a cărţi lor s-au evidenţiat Doin a Chircu-
lescu, Vasile P o p , Nicolae Ju rc a , Gheorgke Baciu, Flo ria n Raicu fi alţii.
Vineri 23 noiembrie 1962
e c o n o m ie de 3.888.000 lei. ~ i î' •
F runtaşe sînt secţiile a IlI-a
m etalurgică şi I-a chim ică.
Prin eforfisrîSe
întregului colectiv
P a ra le l cu s p o rire a p ro d u c ­
ţiei, la fab rica de ciorapi şi tr i­
cotaje „Sebeşul“ din Sebeş s-a
acordat o deosebită atenţie re­
ducerii consum urilor specifice.
C om unistele din secţia circulare
au p o rn it în acest scop valo ro a­
sa in iţia tiv ă „In fie c a re zi cu e- mineri, preparatori
co n o m ii de ace“ . A cţiuni im p o r- fi al/i oameni ai
ta n t > au fo st în tre p rin s e şi p e n ­ muncii. Scopul a
tru e c o n o m is ire a m a te r ie i p r i ­ fost de a depista pe
m e. cei bolnavi f i ai în­
T o a te a c e s te a au dus la re d u - ¦ druma spre sanato­
cerea preţului de cost sub sa r­
c in a p la n if ic a tă . N u m ai în 10 rii în vederea în­
luni s-au o b ţin u t eco n o m ii su­ sănătoşirii lor.
p lim e n ta r e de p e s te 400.000 Iei.
Măsuri eficiente
R ealizări frum oase a obţinut
în activitatea de reducere a p re­
ţului de cost şi colectivul Indus­
triei ceram ice din Baru M are.
In perioada 1 ianuarie — 1 no­
iem brie a.c., la a c eastă în tre ­
prindere s-a realizat o econom ie
su p lim e n ta ră de 207.000 lei.
La acest rezultat s-a ajuns d a­
to rită aplicării unor m ăsuri teh-
n ico -o rg an izato rice de m are efi-
cierţâ. A stfel, s-a trecu t la fo ­
gazeificare, au fo st înlocuite
unele m a te rii p rim e scu m p e cu
altele m ai ieftine, o atenţie spo­
rită s-a d at reducerii consum u­
lui de energie electrică.
Trebuie m en ţio n at faptul eă
angajam entul anual a fost depă­
şit cu m ult.
p a t r i o t i c ă s-au m a i c o n s tr u it 14 C Cugir, se frămîntâ, caută să
s-au realizat econom ii în valoa­
re d e 6.200 Iei.
O contribuţie im p o rta n tă la
obţinerea acestor rezultate şi-a
adus-o brigada com plexă de m e­
şi tâm plari), care în tim pul li­
ber executa lucrările calificate
în cadrul m uncilor patriotice.
A. MICA
corespondent
Blocuri cu o li­
nie arhitectonică mo­
wmmmm . dernă, cu aparta­
mente confortabile
• Qonţinut bogat şi interpre­ s.au construit şi în
oraşul Brad. Foto­
grafia înfăţişează o
parte din aceste
blocuri.
regulilor de circulaţie (pag.
2-a) ; Foto : V. ONOIU.
• Oţelăriilor fontă în canti­
tăţi cît mai m arii (pag. 3-a);
<i De peste hotare (pag. 4-a).
4 pagini 20 bani
Oame m i de astăzi
Ti piegatul de serviciu vfc>gDg>ÎP5DSMCSO 216.000 lei veniiurî A apărut:
v Era pc la ccasuri- şi vor găsi soluţia de la grădină
$ lc patru ale dimine- cea mai potrivită ca două ore vrînd să co­ „C A D ETU L
!jţ ţii. In stadia C.F.R. geamantanul să ajun­ bor din tren mi-am C onvingindu-se din pro p rie ex­
v, llia nu mai rămăsese gă din nou în mîinile dat jos geamantanul p e rie n ţă că legum icultura le AGITATORULUI"
celui care-1 pierduse. şi pînă să-i ajut so­ aduce m ari venituri băneşti, co­
nici un călător. „Mulţi ţiei la celelalte baga­ lectiviştii din satul B obîlna au nr. 11 noiem brie 1962
au fost astăzi pen­ Impiegatul de ser­ je trenul a plecat. cultivat anul acesta legume şi
tru trenul 2015“ gîndi viciu fu de părere să Geamantanul a rămas zarzavaturi pe 7 ha. DIN SUMAR :
în sinea lui ceferis­ în staţie iar cu în
tul Ghcorghc Haţegan aştepte pînă diminea­ tren. Am coborît la V alorificînd producţia de le­ — Să pregătim toate condiţii­
Q în timp ce mergea ţa şi dacă nu se va Bretea Mureşană. Nu gum e şi zarzav atu ri realizată, ei le pentru îndeplinirea sarcinilor
printre linii. Au ve- prezenta nimeni să în­ cumva s-a găsit între au obţinut venituri în valoare de de plan pe anul 1963.
g nit mulţi, au plecat trebe de el, să anun­ linii... 216.000 lei.
® mulţi... Deodată ză- ţe miliţia, ca.,, împreu­ — Realizarea planului fizic,
7> reşte la ciţiva metri nă să identifice păgu­ — Ba da tovarăşe. P e n tru an u l 1963 — potrivit:
O în faţa lui un gea- başul. Trecuseră vreo II recunoşti ? planului de perspectivă — supra. sarcină de seamă a fiecărui con.
.ţi mantan. Se uită în două orc bune. In fa ţa grădinii va fi extinsă la sinuctor.
toate părţile dar nu staţie sosi un ce­ La cuvintele de mul­ 20 ha.
•<L văzu pe nimeni. Un tăţean, sc uită de-a ţumire ceferistul Gheor- — Conţinutul de cenuşă din
6 geamantan uitat — îşi gbe Haţegan a răs­ Infr-o singură zi cărbune poate fi redus.
fi dădu cu socoteala Ha- lungul liniilor cam puns simplu, aşa cum
O ţegan. Nu-i nimic. Se răspund toţi oamenii Pentru a veni în sprijinul muncii — Facem instruirea agitato­
Po va găsi el stăpînul, că prin dreptul unde ce­ muncii cînd şi-au fă­ oţelarilor tinerii dc pe şantierul noii rilor cu cele mai actuale pro­
& doar nu va lăsa un feristul Haţegan a gă­ cut datoria. uzine de preparare din Coroieşti, au bleme.
X geamantan ca ăsta să hotărît organizarea de acţiuni pentru
se piardă. II ridică de sit geamantanul. Sc •k colectarea fierului vechi. O asemenea — Zilnic, o susţinută muncă
jos. Dar se vede ea acţiune a avut loc zilele trecute, in politică de masă.
era tixit deoarece era duse pînă acolo, se în­ Această întîmplare numai cîteva ore tinerii au colectat
vorbeşte convingător cantitatea de 5.000 kg. fier vechi. Me­ — Teme pentru instruirea agi­
foarte greu. Cc să fa­ toarse şi intră la bi­ despre conştiinţa oa­ rite în această acţiune sc cuvin ti­ tatorilor.
menilor de astăzi. Ea nerilor Nicolae Donose, Mircea U r­
că cu el ? Se hotărî roul de mişcare. sache, Vasile Nanu, Nicolae Udrescu In acest număr mal sînt pu­
— Tovarăşe impie­ dovedeşte respectul şi jŞ şi alţii. blicate articole privind felul cum
ct să-l ducă la biroul de preţuirea muncii. se desfăşoară munca politică dc
?1 , gat mă numesc Petru masă în unităţile industriale şi
X mişcare. Acolo se vor C. DUMITRU agricole din regiunea noastră,
Maghiar, sînt munci­ (după o coresponden­ precum şi documentarul „Repu­
0 sfătui împreună cu im­ ţă a tov. Gheorghe blica Arabă Yemen“.
tor la fabrica de sti­
Bala
clă din Tome-şti. Acum
executarea
Cu forţe sporite !a
lucrărilor de s e m n Săpfămîna economies
Se extinde livada 10 hectare de teren impropriu culturi­ „Săptăm îna econom iei“, o rga­ La aceste realizări a co n tri­
gospodăriei lor de cereale. n iz a tă în fie c a re a n in tre 23— buit în m are m ăsură dezvolta­
30 n o iem b rie, c o n s titu ie u n p r i ­ rea reţelei operative. Pe lingă
Incepînd din timp lucrările de pregă­ lej de a reflecta Ia u na din p ro ­ cele 9 case raio n ale şi o ră şen eşti
blem ele strîns legate de viaţa de economii, funcţionează p e s­
Colectiviştii din satul Dobîrca, ra­ tire, ei au reuşit ca pînă în prezent n o a stră personală, cît şi de cea te 129 g h iş e e C.E.C. cu g e stiu n e ,
ionul Sebeş şi-au propus ca în toamna să execute plantări pe 5,60 ha. Au fost colectivă şi anum e în ce m ă ­ care execută depuneri şi re sti­
su ră sp iritu l de econom ie şi de tu iri de econom ii la locurile de
F oto: I. TEREK aceasta să planteze pomi fructiferi pe plantaţi îndeosebi meri şi peri din so­ bună gospodărire a banilor s-a m uncă.
iurile cele mai valoroase. Restul su­ dezvoltat şi a dat roade.
In sprijinul oam enilor m uncii
prafeţei (pînă Ia 10 ha) va fi plantată Ridicarea neîncetată a bună­ care doresc să econom isească cu
stării oam enilor m uncii în p a ­ re g u la rita te la C.E.C., s-a u in ­
Ş T IR ILE Z IL E I în cel mai scurt timp. tria n o a stră este ilu s tra tă şi de trodus depunerile pe bază de
creşterea continuă a econom iilor consim ţăm înt scris. Aceste de­
Pregătiri pentru plantări băneşti depuse de p o p ulaţie la puneri au un caracter strict vo­
Gasa de econom ii şi consem na- lu n tar, ele făcîndu-se num ai la
Caravansă Inovatorii din P etrila de vii ţiuni. Din veniturile lor, oam e­ dorinţa salariatului care a com­
nii m uncii au astăzi posibilita­ pletat acest consim ţăm înt. *
Membrii gospodăriei agricole colec­ tea de a depune o p a rte din ele
Ia C.E.C. D a to rită creşterii n e ­ Num ărul tot mai m are de de­
sanitară La cabinetul tehnic de la preparaţia cărbunilor din Pe­ tive din Miercurea, raionul Sebeş, au contenite a veniturilor băneşti' p u n ăto ri se explică to to d ată şi
ale populaţiei, acţiunea de eco­ prin faptul că to t m ai m ulţi
Tim p de cîteva trila se desfăşoară o rodnică activitate. Tov. loan Jerca, hotărît ca in primăvara anului viitop n o m isire la C.E.C. a c ă p ă ta t oam eni ai m uncii se conving că
zile în mijlocul oa­ responsabilul cabinetului, acordă sprijin şi îndrumă pe să planteze pe un teren de 2 ha., im­ în ţa ra n o a stră u n caracter de p ăstrîn d u -şi econom iile la C.E.C.,
menilor muncii din fiecare tovarăş în parte. De asemenea, propunerile depuse propriu altor culturi, viţă de vie. In m asă. au m ultiple avantaje c a : g a­
Gm abarza a popo­ la cabinet sînt rezolvate în mod operativ. acest scop ei au şi luat de pe acum ra n ţia statu lu i asu p ra sum elor
sit caravana de ra - măsurile corespunzătoare. întreaga su­ De la în cep u tu l an u lu i şi pîn ă depuse ; secretul operaţiunilor ;
cliofotografie a spi­ Ga urmare, de Ia începutul anului şi pînă acum au fost prafaţă a fost desfundată, s-au execu­ la 30 s e p te m b rie a.c. n u m ă ru l sum ele depuse sporesc prin do-
talului T .B .C . din depuse 74 propuneri de inovaţii din care 33 s-au aplicat tat arături de nivelare şi a fost co­ depunătorilor pe librete de e- bînzi sau c îş tig u ri; scutirea de
Deva. Cu acest p ri­ iar 12 sînt în curs de experimentare. Prin aplicarea ino­ mandat de la Agrosem Orăştie materia­ conom ii C.E.C. a crescu t ou p e ­ im pozite şi taxe a veniturilor
lej au (ost. făcute vaţiilor se realizează economii de aproape 130.000 lei. lul săditor necesar. In primăvară va fi s te 700.000. A stăzi, în ţa r ă , r e ­ provenite din dobînzi şi câşti­
radiografii pulmo­ sădită pe această suprafaţă viţă de vie vine în m edie u n libret de eco­
nare la peste 7.000 Gei mai harnici inovatori sînt tov. Ştefan Cziraki, Iosif din soiul de struguri pentru masă Ciia- nom ii Ia 3 lo cu ito ri. La aceasta guri.
Hogh, Ludovic Solalvi şi alţii. sseia şi din soiul de struguri pentru se adaugă un n um ăr im portant Pe lingă avantajele personale,
vinificaţie Pinot gris şi Riesling. de depunători care economisesc
Cm 6.275.000 lei mai mult p e o b lig aţiu n i C.E.C. d ep u n erile Ia C.E.C. a u u n c a ­
GH. LOMNAŞAN racter patriotic, în tru cît atît
R egiunea H unedoara, în anii tim p cît stau în p ăstrare la
Avînd la bază experienţa nătăţirea proceselor tehnolo­ corespondent puterii populare a cunoscut o Casa de economii, sum ele con­
anului trecut, siderurgiştii gice la fabricarea semicocsu- p u tern ică dezvoltare econom ică, trib u ie la dezvoltarea econom iei
din Căian au aplicat în lui ş.a.m.d. De asemenea, au Mai multă atenţie ocupînd un loc im p o rtan t în eco­ noastre naţionale, îm binîndu-se
anul curent noi metode a- redus mult consumurile spe­ la arături nom ia naţională. în acest fel interesele fiecărui
vansate de sporire a pro- cifice de materii prime şi d ep u n ă to r cu cele ale în tre g ii
ductivităţii muncii. Printre materiale. Drept urmare, în In timp ce unele gospodării agri­ Ca u n efect al acestei dezvol­ societăţi.
acestea pot fi amintite per­ 10 luni, ei au obţinut o e- cole colective au terminat sau sînt tă ri, a crescut şi nivelul de tra i
fecţionarea şi îmbunătăţirea pe terminate cu arăturile adînci de al oam enilor m uncii, din regiu­ Sub îndrum area organelor de
proceselor tehnologice de cononue Ia preţul dc cost toamnă, altele nu au efectuat această p artid şi cu sp rijin u l organiza­
turnare !a lingotiere, îmbu­ lucrare nici măcar pe jumătate din ne. ţiilo r sindicale, U.T.M. a con­
de 13.660.000 lei, mai mult suprafaţa planificată. Printre acestea ducerilor întreprinderilor, a co­
se. numără şi G.A.C. de pe raza co­ A cţiunea de econom isire in m isiilor de sprijin, In cadrul
cu 6. 275.000 lei decît sarci­ munei Buruiene. Aici, din cele 800 de rindul m uncitorilor şi ţăranilor, „Săptăm înlii econom iei“ , se vor
na planificată. hectare planificate nu s-au arat pînă tehnicienilor şi inginerilor, în organiza conferinţe, concursuri
acum decît 340 ha. La Bejan, de pildă, acest an, a căpătat o largă dez­ gen „Cine ştie cîştlgă“, m an i­
M. SUSAN s-au efectuat arături pe numai 50 voltare, num ărul depunătorilor festări artistico-oulturale pe te ­
hectare faţă de 200 ha. cît este pla­ crescîn d cu p este 30.000 p în ă la m e C.E.C. p e n tru p o p u la riz a re a
corespondent nificat. d a ta de 30 s e p te m b rie a.c., r e ­ acţiunii de econom isire, în ve­
venind cite un libret de econom ii derea creşterii num ărului de de­
Zi în sem n ată In viaţa «m ii sa t Faţă de această stare de lucruri este la 3 lo cu ito ri pe regiune, ia r în p unători şi a volum ului de d e ­
necesar a se lua măsuri pentru in­ Valea Jiu lu i şi H unedoara, un
Locuitorii satului M ăgura, raio n u l llia, au tră it zilele trecute libret de econom ii la 2 locui­ p u n e ri.
un evenim ent deosebit din v ia ţa lor. în ziua de 17 noiem brie, tensificarea ritmului arăturilor adînci tori. Astăzi in regiunea H une­
a avut lec inau g u rarea noii şcoli de 4 ani cît şi term in area d o a ra p e ste 210.000 de oam eni S ăptăm ina econom iei trebuie
lucrărilor de electrificare a satului. de toamnă, lucrare de care depinde ai m uncii sînt depunători la Să co n stitu ie p e n tru fiecare din
casele de economii. De asem e­ noi un prilej de o m ai bună
A ceste lu c ră ri au fo st re a liz a te cu cred ite a c o rd a te de s ta t în mare măsură soarta recoltei din nea în şcoli acţiu n ea de econo­ gospodărire a banului, în folo­
şi eu c o n trib u ţia v o lu n ta ră şi m u n ca p a trio tic ă a ce tă ţen ilo r. viitorul an. m isire a căp ătat o largă dez­ sul nostru şi al statului. L ibre­
voltare, p e ste 20.000 elevi fiin d tul de econom ii să fie p riete­
O contribuţie deosebită la aceste lucrări şi-au adus-o tov. [. CIUBA depunători la casele de econo­ nul nostru nedespărţit iar Ca­
A. D ă ră b iiţ, Ion M orarii, A. G ro p e a n u şi a lţii, y corespondent m ii. V iitorii cetăţeni ai p atriei sa de econom ii, p ro p ria n o astră
noastre sînt educaţi în spiritul
IOAN BOLBURA econom isirii, s gospodăririi mai casă.
corespondent chibzuite a banului. IOAN CLEJ
Directorul Direcţiei regionale
C.E.C. Hunedoara — Deva.
3st căutarea ne-alai „
t
[ Pe şantier e bine cunoscut. ...Pe şantier intraseră in fi­ executarea mecanizată a vopsi-
L Constructorii U caracterizează
1 ca un om al iniţiativei, unul nisaj mai multe blocuri deo­ toriilor. Rezultatele constau în
i oare este mereu frămînîat. de dată. Pe lingă zugrăvelile pro- rnari economii de materiale şi i
Î idei inovatoare in muncă, meni- priu-zise trebuiau vopsite şi un un randament cu mult mai \
î te să ducă la creşterea produc-
i ţiei şi a productivităţii, la e-
I conomii de materiale.’ Aproape
de fiecare dată cînd în consfă­
tuirile de producţie sau cu p ri­ mare număr de radiatoare. La mare ca înainte, clnd vopsito- ¦m.
lejul altor analize se ridică cite toate acestea lucra o singurăă ria se executa manual. Un sin-
o problemă mai grea în munca echipă, cea a tov. I. Crăciun. gur om execută într-o si cît )
L de zi cu zi, Ion Crăciun, şejul
( unei echipe de zugravi-vopsi- executa înainte întreaga echipă. )
f. tori de pe şantierul T.R.C.H.
Din carnetul De curind tov. ion Crăciun }
( dea o soluţie. Şi mai ăe fiecare de reporter a propus o nouă raţionalizare. J
dată ideile iui sînt bine venite.
-jExecutarea vopsitoriilor de u- -i
„La noi In construcţii mun­
ca e organizată oarecum apar­ lei la uşi şi pereţi cu ajutorul
te. Sînt meserii ca şi cea de
zugrav unde lucrăm în cite un unui rol cu piele din miel. Cu j
apartament de unul singur.
Pentru ca tim pul să treacă mai Pînă acum lucrările se înca­ acest sistem de aplicare a vop- 1
„iute“, oamenii găsesc diferite draseră în grafic, chiar de a- sitoriei de ulei, timpul de lu
preocupări... cîntă, alţii flu­
ieră... Mie îm i place să gindesc ceea zugrăvelile şi vopsitoriile cruJ e reduce cu 40-50 la suta
l ne spunea într-una din zile tov. trebuiau grăbite. Dar lucrind faţă de sistemul folosit, cu ^
I loan Crăciun. Şi gindesc la aşa ca pînă acum acest lucru bidineaua. Primele rezulta­
t munca noastră, la rodul ei, nu era prea sigur că se va te sînt din cele mai bune.
t cum să fie îm i spornică“.
realiza. S-au executat vopsitorii cu
Pt,e iron C« raăciun îl fr. a-m m. t*a Tai„ncescte rol ilvae şbt eloccuallidtainte aO rluuăLşctrniăe-.. •I,
pr
mai ales vopsirea elemenţilor rilor ea este bună.
de la. radiatoarele de încălzi- ...Echipa de zugravi a tov.
re, unde trebuia mai multă m i­ Ion Crăciun este fruntaşă pe
gală. După zile de gîndire a şantier. Pe lingă depăşirea nor­
găsit o soluţie. Cu ajutorul u- mei de producţie execută şt lu­
nui moto-compresor şi un p i­ crări de bună calitate. La Expoziţia lucrărilor p icto ru lu i rom în Jules Perahim ,
d e sc h isă la 3 n o ie m b rie 1962 Ia g a le riile de a r t ă d in B elgrad.
stol pulverizator s-a trecut la V. F.
IN FOTO ; In tim pul v izitării expoziţiei.
i •—s w i w w w j w / w u i j u u k J vJuJkJ U—/V—t V