Page 76 - 1962-11

PAG. 2
Continui bogat şi interpretare
artistică cît mai aleasă
Zilele acerfes a avut loc la Deva
trecerea în revistă a brigăzilor artis­
tice de agitaţie ale cooperativelor
meşteşugăreşti din regiunea noastră.
La spectacol şi-au dat concursul bri­
găzile artistice de agitaţie ale coope­
rativelor „Viaţă nouă“ din Orăştie,
„Drum nou“ din Hunedoara, „Moţul“
din Brad, „Munca colectivă“ din Si-
meria, „Mureşul“ din Alba Iulia, „So­
lidaritatea“ din Deva, „Retezatul“ din
Haţeg, „Jiul“ din Petroşani, „Spriji­
nul miner“ din Lupeni şi „Unirea“
din Sebeş.
Faţă de anul trecut, cînd a avut loc
un spectacol asemănător, s-a remar­
cat o creştere simţitoare a conţinutu­
lui şi calităţii artistice a textelor pre­
zentate — ceea ce dovedeşte că a
existat o preocupare mai mare în a-
cest sens şi că s-a muncit cu mai
mult simţ de răspundere. Trebuie sub­
liniat ca pozitiv faptul că toate tex­
tele au abordat probleme principale
ale muncii cooperatorilor: îndeplini­
rea şi depăşirea sarcinilor de plan,
calitatea produselor, buna deservire a
populaţiei, ridicarea calificării mun­
citorilor etc., popularizînd metodele
bune şi experienţa pozitivă şi criticînd
în acelaşi timp manifestările negative,
atitudinile înapoiate faţă de muncă.
Reflectînd preocupările
cooperatorilor
Cine a asistat la spectacolul pre­
zentat de brigăzile artistice de agitaţie
ale cooperatorilor meşteşugari, a avut
în faţă un tablou amplu al muncii
entuziaste, o oglindă vie a preocupă­
rilor de zi cu zi pentru îndeplinirea
şi depăşirea sarcinilor de plan, pentru
o calitate cît mai bună a produselor
şi o deservire civilizată a oamenilor
muncii. Prin intermediul interpreţilor
s-au făcut cunoscute publicului o sea­
mă de nume de fruntaşi în producţie,
’de secţii care lucrează bine, au fost
dezvăluite cu curaj superficialitatea
faţă de calitatea muncii, indisciplina
şi lipsa de respect a unor coopera­
tori faţă de clienţi. Astfel, au fost
popularizate rezultatele bune obţinute
în muncă de secţia întîia croitorie băr­ de la Simeria şi Deva au constituit danii pentru a ridica nivelul activi­
baţi, categoria I-a, şi secţia întîia exemple bune de urmat. Spectacolele tăţii artistice pe o treaptă şi mai
croitorie femei din Orăştie, secţia coa­ lor, scurte şi dinamice, cu un conţinut înaltă, că brigăzile artistice s-au do­
fură clin Cugir, secţiile de ceasorni­ bogat şi o interpretare artistică înaltă, vedit eficace, ajutînd la mobilizarea
cărie, comenzi încălţăminte, tinichige- au fost mult apreciate. Unele brigăzi muncitorilor pentru îndeplinirea sar­
rie din Brad, secţiile de confecţii şi ca cele din B:ad şi Orăştie, deşi au cinilor de producţie, la ridicarea con­
bobinai din Simeria, secţiile nr. 1 avut un conţinut bun, nu au reuşit ştiinţei socialiste a acestora, la lichi­
croitorie pentru femei, radio, plapume, să prezinte spectacole vii. Artiştilor darea deficienţelor din diferite sec­ ria le p e n tr u b u n a d e s f ă ş u ra r e a c u ltu ra l.
rame şi sticlărie din Alba Iulia, sec­ le-a lipsit mişcarea şi vioiciunea. Trc- toare de muncă.
ţiile cojocăric, boiangeric, tinichige- cînd peste limitele unui spectacol de
rie şi altele din oraşele Sebeş, Lupeni, brigadă, artiştii amatori din Alba Iu­ perativelor meşteşugăreşti, de a orga­ p rin c ip a le d e z b ă tu te în c a d ru l d in c o n tr ib u ţia v o lu n ta ră p e a -
Vulcan şi Hunedoara. Au apărut nu­ lia s-au apropiat de genul revistei. niza trecerea în revistă a brigăzilor m u lto r a d u n ă r i p o p u la re p e n tr u n u l 1963 u n d is p e n s a r m ed ica l.
me de fruntaşi care îşi de­ Prezenţa în scenă a unei recuzite în­ artistice de agitaţie, este bună. Acea­ v o ta re a c o n trib u ţie i v o lu n ta re , S u m a de 41.670 lei p re c u m şi
păşesc cu regularitate sarcinile de
plan, acordă o atenţie deosebită
calităţii muncii lor şi se poartă civi­
lizat cu clienţii.
In faţa publicului au apărut însă şi
nume de cooperatori certaţi cu disci­
plina. Ei au fost prinşi în ascuţişul
'satirei şi criticaţi pentru abaterile lor.
De pildă, Mihoc Moisc, responsabilul
secţiei de fierărie din Brad, a fost
criticat pentru faptul că „umflă“ de­
vizele, iar Dan Samson, responsabilul
secţiei de rotărie tot din Brad, nu
respectă termenele de execuţie iar lu­
crul pe care-1 efectuează este de slabă
calitate; tov. Hăncilă, şeful secţiei de tiv (responsabil tov. Pădureanu Au­ biroul organizaţiei dc bază a luat mă­ dicat grupelor de partid şi organiza­ s p u s u n u l d in tr e v o rb ito rii ca re
radiofonic din Simeria, a fost criticat rel, membru în birou,) pentru recru­ suri de a pune la dispoziţia cursanţi­ ţiilor de atelier să controleze felul a u d is c u ta t la a d u n a re a p o p u ­
pentru faptul că nu se poartă respec­
tuos cu clienţii, iar calitatea repara­
ţiilor executate în cadrul secţiei lasă
de dorit. Seghedi Matei şi Solcoi Ca-
rol de la secţia zugravi din Alba Iu­
lia au fost criticaţi pentru faptul că
se prezintă la muncă în stare de c-
brietatc, fac lucru de mîntuială iar
DIN NOU DESPRE RESPECTAREA
REGULILOR DE CIRCULAŢIE
D ezvoltarea parcului de auto­
vehicule din ţa ra n o astră a fă ­
cu t ca pe d ru m u rile publice şi
în o ra şe circulaţia auto să fie
m ai intensă. Ca urm are, se im ­
pune cea m ai strictă respecta­
re a norm elor de circulaţie p en ­
tru a se evita accidentele. Cea
m ai m are p arte a conducăto­
rilo r auto sin t conştienţi de
acest lucru şi resp ectă în truto-
tul norm ele de circulaţie pe dru­
m urile publice şi în oraşe. Mai
sin t însă conducători de vehi­
cule şi pietoni care co n trav in
acestor reguli provocînd uneori
perturbări în buna desfăşurare
a circulaţiei, îngreunînd-o, expu-
nîndu-se chiar accidentelor.
Piefonî, circulaţi coreei!
U neori se m ai p o t vedea cetă­
ţeni, tineri sau virstnici, care
nu ţin seam a că p artea carosa­
bilă a străzilor este d estin ată cir­
culaţiei vehiculelor şl c ă tra v e r­
sarea pietonilor trebuie să se
fa că num ai pe drum ul cel m al
sc u rt d in tre cele două tro tu a ­
re, pe locurile m arcate sau unde
nu este m arcaj, num ai după ce
s-au asig u rat că din am bele
sensuri nu vin vehicule care i-ar
putea surprinde şl accidenta.
C etăţean u l G rigore Bălăci, 1n-
tr-u n a din zilele trecute a ieşit
dintr-un bufet situat pe •stra ­
d a R epublicii d in P e tro şa n i şi,
încercînd să traverseze strad a
fă ră a se asig u ra d ac ă vin sau
nu vehicule, a in tra t în fa ţa
unui atovehicul accidentîndu-se.
L a Loriea, elevul C eaureanu Va-
sile a. t r a v e r s a t în fu g ă s t r a d a
fă ră ca In p realab il să îi p ri­
strungarul Olaru Ştefan din Deva
trage chiulul în producţie; Badea Eu­
gen, de la secţia radio din Haţeg, în­
carcă clienţii cu fel de fel de piese,
ureînd în mod artificial preţul de cost
al reparaţiilor. Aspecte negative au
fost surprinse şi în ce priveşte risipa
de materiale, atitudinea de indolenţă
faţă de sarcinile încredinţate.
Criticînd cu curaj diferite aspecte
însemnări pe marginea
spectacolului brigăzilor
artistice de agitaţie
ale cooperativelor
meşteşugăreşti
ale muncii, brigăzile artistice de agi­
taţie şi-au adus o bună contribuţie la
lichidarea lipsurilor din diferite sec­
ţii, la mobilizarea muncitorilor în pro­
cesul de producţie, Ia ridicarea nive­
lului de conştiinţă al acestora.
Cîteva probleme privind
prezentarea scenică
şi alcătuirea textelor
Din spectacolul brigăzilor artistice
de agitaţie ale cooperatorilor s-a pu­
tut observa că fiecare formaţie ar­
tistică a căutat să găsească forme noi
de prezentare scenică, forme care să
trezească interesul şi să aibă maxi­
mum de eficacitate în rîndul munci­
torilor. In general au fost părăsite
tiparele vechi prin care brigada e-
nunţa monoton şi arid, sub o formă
simplă, rezultatele din producţie, pe
fruntaşii şi codaşii unei secţii. De data
aceasta s-a trecut la o mai mare
•mobilitate în scenă, la forme vii şi
atrăgătoare de prezentare a conţinutu­
lui. Pornind de la diferite pretexte,
multe din textele brigăzilor au urmat
o linie bine definită, în care conţi­
nutul a fost puternic reliefat prin mij­
loace artistice adecvate, întregind ast­
fel unitatea spectacolelor. In această
privinţă brigăzile artistice de agitaţie
cărcate, cu nuanţe de varieteu, a mu­
zicii de jaz, în care zgomotul mara-
caselor n-a lipsit de la început pînă
la sfîrşit, n-au făcut altceva decît —
contrar spuselor tov. Manciu — să
depărteze atenţia spectatorului de la
conţinutul şi mesajul spectacolului. Pă­
cat că pentru acest spectacol a fost
Pentru buna desfăşurare a învăţămfntului de partid
Pentru biroul organizaţiei de bază
din secţia turnătorie a Uzinei „Vic­
toria“ Călan, deschiderea învăţămîn-
tului de partid a constituit una din
problemele importante ale muncii sale.
In acest scop a fost format un colec­
tarea cursanţilor. Colectivul a dat
fiecărui tovarăş posibilitatea de a a-
Iegc potrivit dorinţei şi pregătirii sale
forma de învăţămînt cea mai potrivită.
Au fost astfel create 7 cercuri şi
cursuri care cuprind peste 160 dc mem­
bri şi candidaţi de partid. Pe lingă
membrii şi candidaţii de partid, în
vit dacă vin sau nu m aşini ceea
ce l-a făcut victim a unui acci­
dent. La Deva, elevul S im ina
M iron d in an u l II al Şcolii p ro ­
fesionale de construcţii, a trav e r­
s a t în z iu a de 16 n o ie m b rie a.c.
n eatent strad a Horea, arteră in­
tens circulată. Numai d atorită
unei îm prejurări fericite a putut
fi evitat un accident.
Alţi pietoni stau de vorbă in
grupuri m ai m ari pe trotuar,
obligind în acest fel pe ceilalţi
trecăto ri să-i ocolească coborînd
pe p artea carosabilă (m ai frec­
vent în centrul oraşului O răştie)
expunindu-i accidentelor. La Si­
m e ria , în ziua de 16 n o ie m b rie
a.c., cetăţen ii Ioan Ş tefan, C or­
nel C indea, Aurel N icoară. toţi
de la cooperativa „M unca colec­
tiv ă “ şi ioan L azăr de la i.R.E.H.,
purtau discuţii febrile în m ijlo­
cul străzii îm piedicînd astfel cir­
culaţia.
Şi m ai rău este obiceiul ca
in unele oraşe (O răştie, Sebeş,
P etro şan i şi altele) stra d a p rin ­
cip ală să fie fo lo sită d re p t loc
de p ro m e n a d ă fă ră a lă sa loc
liber circulaţiei vehiculelor pe
p arte a carosabilă a străzii. Co­
m itetele executive ale sfa tu ri­
lor populare din oraşele respec­
tive trebuie să studieze această
situaţie şi să la cit m ai curînd
m ăsuri pentru ca circulaţia au­
tovehiculelor pe aceste străzi să
nu fie stin g h erită.
Atenţie! Trec şcolarii
In ju ru l o re lo r 12, 13 şi 14,
p re c u m şi s e a ra la o re le 17 (la
unele şcoli) elevii term in ă p ro ­
gram ul şl p leacă sp re casă. La
înmagazinată multă muncă şi strădu­
inţă.
Privind unitatea spectacolelor, tre­
buie să amintim că unele texte au
suferit de intercalări \i prelungiri ne-
justlficate. In textul brigăzii de la
Hunedoara, a fost introdus în mod
artificial un concurs literar care nu a
militat pentru întregirea conţinutului
spectacolului. Brigada artistică de la
Lupeni a introdus la sfîrşit un poem
care, de asemenea, nu se integra orga­
nic in tema tratată, cea din Alba Iu­
lia a lipit la sfîrşit un număr de lo­
zinci la adresa rolului cooperaţiei meş­
teşugăreşti în ţara noastră care nu
şi-au justificat locul şi nu au avut
un conţinut bine orientat. Unele bri­
găzi, ca cele din Alba Iulia şi Pe­
troşani au manifestat lipsă de exi­
genţă faţă de alegerea melodiilor.
Prezenţa unor cîntece de muzică u-
şoară în textul brigăzilor de la Hu­
nedoara şi Petroşani, nu şi-au justifi­
cat necesitatea. De asemenea, trebuie
avut o mai mare grijă ca, punînd pe
o melodie un anumit text, conţinutul
acestuia să nu ducă la banalizarea
cîntecului. E o greşeală mare faptul
că brigada de la Alba Iulia, pe me­
lodia „Lalele, lalele“, o melodie aşa
de frumoasă, şi-a propus să cînte
„belele, belele*...
Brigada artistică de agitaţie din
Sebeş s-a prezentat, după părerea
noastră, cel mai slab. O parte a spec­
tacolului s-a confundat cu o paradă a
modei, care n-are ce căuta, sub for­
ma respectivă, într-un program de
brigadă. De asemenea, se ştie cît este
de penibil, atît pentru artistul de pe
scenă cît mai ales pentru spectatorul
din sală, cînd interpretul nu-şi cu­
noaşte rolul. Astfel de situaţii au fost
create de artiştii amatori de la Se­
beş. De asemenea prezentarea în faţa
publicului cu expresii ca „servus dra­
gă“ etc. nu fac decît să scadă valoa­
rea spectacolului.
* PENTRU URMĂTOARELE
In general apreciat, spectacolul pre­
zentat dc brigăzile artistice de agitaţie
ale cooperativelor meşteşugăreşti a
fost bun. El a dovedit că există stră­
Iniţiativa uniunii regionale a coo­ c o n s titu it u n a d in p ro b le m e le p a l s ta b ilit e s te de a se c o n s tru i
sta sa dovedit şi din discuţiile pur­
tate la sfîrşitul spectacolului — dis­
cuţii care au scos în evidenţă uti­
litatea şi necesitatea organizării şi pe
viitor a unor astfel de schimburi de
experienţă între formaţiile artistice.
I. CIOBOTĂ
cercuri şi cursuri au fost încadraţi oa­
meni ai muncii care fac parte din ac­
tivul fără dc partid al organizaţiei de
bază.
Pentru a se crea condiţii cît mai
bune de desfăşurare a învăţămîntului,
lor săli corespunzătoare. Totodată s-a
îngrijit ca fiecare cursant să fie asi­
gurat cu materialul didactic.
Măsurile luate de biroul organiza­
ţiei de bază au dat rezultate bune.
Chiar de la deschiderea învăţămîntu­
lui, prezenţa a fost în unele cercuri
dc 100 la sută. La mobilizarea cursan­
m ulte şcoli s-a în cetă ţe n it bu­
nul obicei ca în v ăţăto rii şi p ro ­
fesorii să însoţească elevii în ­
colonaţi pe clase sau pe direcţii
de d ep lasare p în ă în locurile
unde circulaţia vehiculelor este
m ai puţin intensă. Se evidenţia­
ză tovarăşele în v ăţăto are Rodi-
ca Pop, Eufrosina U ngureanu,
G eorgeta Lupu de la Şcoala de 8
ani „dr. Petru G roza“ din De­
va ca re, cu g r ijă p ă r in te a s c ă su­
praveghează plecarea elevilor
spre casă. Nu la fel procedează
tovarăşele M aria Tom a, Veroni-
ca M u n tean u , O lg a G ă lie e a n u şi
tov. în v ă ţă to a re de la clasa L a
cu lim ba de p re d a re m a g h ia ră
a aceleiaşi şcoli, care lasă copiii
nesupravegheaţi. De asem enea,
la ş c o a la m ed ie „J. A. K o m e n s k i" lin, raionul Ilia, a circulat n o ap ­
nu s-au luat m ăsuri ca în v ăţăto rii
să în so ţească elevii p în ă trec de
colţul străzii 6 M artie din Deva,
arteră intens circulată. Condu­
cerea Şcolii de 8 ani din Peştiş,
o ra şu l re g io n a l H u n e d o a ra , cu ruţaşi să oprească pe şosea sau
to ate că a fo st critica tă în a r­
ticolul privind resp ectarea legii
circulaţiei publicat in coloanele
z ia ru lu i n o s tru n r. 2405 d in 19
sep tem b rie 1962, nu a ră sp u n s
p în ă în prezent ziarului despre
m ăsurile ce au fo st luate pentru
ca elevii să plece supravegheaţi
p în ă la sta ţia de autobuz.
Din p a rte a conducătorilor de
vehicule se cere ca la aceste
ore să circule cu m axim um de
a te n ţie şi cu viteză m ică, m ai
ales pe străzile unde se zăresc
grupuri de elevi. O rganele de
m iliţie trebuie să supravegheze
cu m axim um de ex ig en ţă In tre
orele am in tite circu laţia pe s tră ­
-\O E N B
<T?adi&
24 NOIEMBRIE 1962
PROGRAMUL 1 : 5,07 Muzică co­
rală romîneaseă; 5,40 Muzică popu­
lară romîniască; 6,07 Muzică uşoa­
ră; 6,20 Emisiunea pentru sate; 6,30
€e frumos e.n sat la noi — program
de dntece şl jocuri populare roml-
neşti; 6,45 Salut voios de pionier;
7.30 Sfatul medicului: Importanţa
somnului Ia copii; 7,45 ©întece şi
marşuri sportive; 8,00 Sumarul pre­
sei centrale; 8,08 Orchestre de muzică
uşoară; 9,30 Soncert de dimineaţă;
9,00 Roza vînturilor; 9,25 ©întece pio­
niereşti; 9,40 Muzică de estradă;
12.20 Album sportiv; 12,30 Melodii
orchestrale de muzică uşoară; 14,00
Muzică uşoară cerută de ascultători;
14.30 Din muzica popoarelor; 15,00
Concert distractiv; 15,45 Peisaj in­
dustrial; 16,00 Duete vocale şi instru­
mentale de muzică uşoară; 16,15
Vorbeşte Moscova I; 16,45 ©înfă or­
chestra de muzică populară a Fi­
larmonicii de Stat din Oradea; 17,10
Fragmente din opera „Elixirul dra­
gostei" 17,50 Ştiinţa în slujba păcii;
18.20 Program muzical pentru frun­
taşii în producţie din industrie şi
agricultură; 19,00 Scrisori din ţară
19,10 Estrada artistului amator;
19.30 Din creaţia de muzică uşoară
a compozitorului H. Mălineanu; 20,15
Gintă violonistul Nicu Stănescu;
20.30 Muzică de dans.
PROGRAMUL II: 12,15 Gîntă
fanfara reprezentativă a armatei;
12,35 Soncert din operete; 13,15
Gîntece şi jocuri populare din Mun­
tenia; 13,40 Melodii de muzică uşoa­
ră; 14,10 Muzică vocală interpre­
tată de solişti romîni; 14,30 Melodii
dc estradă; 15,00 Muzică populară
romînească şi a minorităţilor naţio­
nale; 16,51 Muzică de estradă; 18,05
Melodii populare romîneşti la cererea
ascultătorilor; 19,30 Pe teme inter­
naţionale; 20,00 ©oncert de muzică
uşoară romînească; 20,30 Noapte
bună, copii: „Trei drumeţi“, poves.
te populară romînească; 20,40 Din
folclorul popoarelor; 21,15 Muzică
de dans; 21,45 Agendă teatrală.
BULETINE DE ŞTIRI Şl RADIO- şi temperatura staţionară.
Din contribuţia voluntară
A sigurarea condiţiilor m ate­ p en tru construcţia unui căm in
activităţii social-culturale a
ce s-a u d esfăşu rat în aceste zile.
0 In satul Jin a din raionul
Sebeş, 680 de c e tă ţe n i c a re a u
lu at p a rte la ad u n area pop u ­
lară, au fost unanim i în hotă-
rîrea de a folosi sum a de
43.840 lei, c ît r e p r e z in tă c o n tr i­
b u ţia v o lu n ta ră p e an u l 1963,
ţilor au contribuit organizatorii gru­
pelor de partid şi birourile organiza­
ţiilor de atelier dc la locurile dc
muncă.
Biroul organizaţiei de bază a in­
cum membrii şi candidaţii de partid
studiază individual şi cum traduc în
fapte cele studiate. '
MUNTEANU DIONISIE
membru în biroul organizaţiei de bază,
secţia turnătorie nr. 1 —
Uzina „Victoria“ Călan
9 culă n o a p te a cu b iciclete f ă r ă f a ­
zile aglom erate din jurul şcoli­
lor.
Cum se circulă
cu unele căruţe
Şi unii căru ţaşi provoacă p e r­
tu rb ări în buna desfăşurare a
circulaţiei. Să luăm cîteva exem ­
p le : în ziua de 16 n o ie m b rie
cetăţeanul G avrilă Sperie, con­
ducând c ă r u ţa p e s t r a d a 23 A u­
gust din Deva nu a respectat
prioritatea de dreapta intrînd
în fa ţa unei m aşini care din
fericire a reuşit să oprească la
tim p, evitînd accidentul.
La aceeaşi dată, cetăţeanul
A ronieă Oncoş din satul B rete-
tea fă ră a avea felinar sau altă
lum ină la căruţă. Acest fel de
a circula poate duce la grave
accidente.
Se m ai întlm plă ca unii c ă ­
pe străzi in ten s circulate şl să
desham e caii, lăsîndu-i nelegaţi
şi fă ră supraveghere. A ceştia
speriindu-se, pot provoca acci­
dente. Aşa a p ro ced at zilele tre ­
cute cetăţeanul P etru F aur din
com una H ărău, lăsînd caii în
voia lor pe stra d a Cuza Vodă
din Deva.
Cu bicicleta prin oraş
şi pe şosea
Se m al întîm plă ca pe şosea
să Intîlneşti biciclişti care, p en ­
tru a nu se plictisi, m erg unul
lingă celălalt contravenind astfe]
regulilor de circulaţie. Alţii m ai
obişnuiesc să circule pe tro tu ar
ca de exem plu tov. V ictoria Con-
I mil m i m w uHM
I ASUMI
JURNALE: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
13,00; 17,00; 20,00; 22.00; 23 60 ( pro­
gramul I) 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;
21,00; 23,00 (programul II).
C in e m a
24 NOIEMBRIE 1962
D E V A : Acord final — cinema­
tograful „Patria“ ; H U N E D O A R A :
M ongolii — cinematograful „V ic ­
toria“ ; S E B E Ş : 713 cere aterizare
— cinematograful „Progresul“ ;
Două vieţi, seria l - I l — cinemato­
graful „M . Sadoveanu“ ; P E T R O ­
Ş A N I : Centrul înaintaş a m urit în
zori — cinematograful „ A l . Sa-
kia“ ; Celebrul 702 — cinemato­
graful „7 Noiembrie“ ; 'A L B A I U ­
L I A : L a 30 de ani — cinemato­
graful „V ictoria “ ; Steaua dimine­
ţii — cinematograful „23 August“.;
O R Ă Ş T I E : Flă că ri şi flo ri — ci­
nematograful „ V . Roaitâ"; Destăi­
nuiri — cinematograful „Flacă­
ra“ ; S I M E R I A : Raze pe gheaţă —
cinematograful „ l. Pintilie“ ; H A ­
Ţ E G : Roşită — cinematograful
„Popular“ ; B R A D : O zi zgomo­
toasă — cinematograful „S t. ro­
şie“ ; L O N E A : C ie lito -Lin d o —
cinematograful „M ine ru l“ ; T E I U Ş :
C în d comedia era rege — cinema­
tograful „ V . Roaită“ ; Z L A T N A :
Cetatea Iiurram zam in — cinemato­
graful „M uncitorul“ ; I L I A : U lti­
mul meu tango — cinematograful
„G h . Doja“ ; A P O L D U L D E S U S :
Bătălie in marş seria I - I I — ci­
nematograful „23 August“ .
(Buletin,
m ete& e& hgie
PENTRU 24 ORE
Vreme cu cerul mai mult noros.
Vor cădea ploi slabe. Temperatu­
ra staţionară, va fi cuprinsă ziua
între 5 şi 11 grade, iar noaptea
între 0 şi 6 grade. Vînt potrivit
cu intensificări temporare din sud-
vest şi vest.
3 SILE
Vreme nestabilă, cu cerul noros
• La Teiuş, obiectivul p rin ci­
h o tă r îr e a celo r 914 p a r tic ip a n ţi
care s-au angajat, de a contri­
bui şl p rin m uncă p atrio tică
sint o g aran ţie că obiectivul pro­
p u s în a d u n a r e a p o p u la ră , via
deveni fap t îm plinit.
® C etăţenii din satul Ţebea
raionul Brad, au fost de acord
ou folosirea contribuţiei volun­
t a r e pe a n u l 1963 p e n tr u te r m i­
narea lucrărilor la şcoala de 4
ani care se află în construcţie.
T o ţi cei 189 p a r tic ip a n ţi, a u vo­
ta t ca su m a de 35.200 lei să fie
ch eltu ită In acest scop.
• „P entru ca în căm inul no­
stru cultural să se poată des­
făşura o activitate frum oasă, a
lară din Sîntandrei, va trebui
să procurăm m obilierul n e­
cesar“ . C etăţen ii p rezen ţi (144)
an fost eu toţii de acord, ca
su m a de 16.600 lei ce se va In ­
ca sa în a n u l 1963 să fie c h e l­
tu ită pentru dotarea căm inului
cu m obilierul necesar.
doroşi din Sim eria. Şl acest lu­
cru poate duce la accidente.
Mai grav este însă cînd se cir­
ruri. Astfel, cetăţen ii Aurel Pă-
trău din C îrjiţi, Aron M orar din
Şoim uş, G av rilă Pop din Deva
(s tra d a G. P re o te a sa nr. 111),
au fo st găsiţi circulînd n o ap ­
tea fă ră lum ină la bicicletă.
B iciclistul N icolae M otoci, ieşind
din curtea restaurantului C ălan-
Băi, nu a re sp ectat regulile de
circulaţie ceea ce a făcu t să fie
victim a unui accident.
A sem enea abateri de la regu­
lile de circulaţie ca şi altele, tr e ­
buie co m b ătu te cu tă r ie p e n tru
a se asigura d eplina securitate
a pietonilor şi a conducători­
lor de vehicule de to ate ge­
nurile.
O chestiune de eonştfiînfă
procesională
Cu to a te că num ărul şoferilor
care contravin regulilor de cir­
culaţie este din ce în ce m al
mic, se m ai găsesc unii a căror
co n ştiin ţă profesională nu se
ridică la înălţim ea cerinţelor.
A stfel, în z iu a de 16 n o ie m b rie
a.c. Ion Cucu, şoferul cam ionu­
lui 25.708 HD. cu două re m o rci
a p a rţin în d autobazei I.R.T.A.
Deva, a sta ţio n a t sub d ista n ţa
d e 30 m e tri la in te rse c ţie . Ş oferul
C on stan tin A gafiţei, un om re c i­
divist, a o p rit autovehiculul cu nr.
51.453 HD., a p a rţin în d I.C.R.A.
Deva în dreptul cam ionului a .
m intit la num ai cîţiva m etri de
Intersecţie. C o n stan tin Agafiţei
nu este la p rim a abatere. Lui i
s - a r id ic a t la 27 s e p te m b rie 1961
prim ul talon to t pentru staţio ­
n a r e n e c o re c tă . L a 27 f e b ru a rie
1962 I s-a m al rid ic a t un t a ­
lon, d ar A gafiţei p retin d e că
nu-şi am in teşte motivul. Este
fflCR^J!SS5SBHí8SSUBfi?ííKKiSS3i!BOT m 2461
Infreprlnderea de allmenfajle publică D e v a
organizează la reslauranful „MUREŞUL" din localitate
© aP R O IH JŞ E LO R
©E A tR lir C U IU N A R *
Vor fi expuse produse de bucătărie,
carmagerie, cofetărie şi patiserie, precum
şi un bogat sortiment de băuturi.
Prezenîarea produselor se deschide la 24 noiem­
brie ora 11 şi va fi deschisă pînă în 25 noiembrie.
Vizitaţi ca încredere restaurantul „Mureşul“
consumaţi preparatele expuse!
,rW W A A A A ^
GRUPUL DE ŞANTiERE T .C .M .C .
COROIEŞTI - VULCAN
oraşul Petroşani, regiunea Hunedoara
angajează urgent:
— sudopi electrici« afiitogeiai şi
de înaltă calificare
t VWWWSAA
Exploatarea minieră Zlafna
raionul Alba, regiunea Hunedoara, telefon 27
ANGAJEAZĂ
— muncitori m in eri
—¦ aju tori m in e r i ş i n e c a li^
{ficaţi pentru su b teran ;
— conducători au to;
— tehnicieni m in e r i şi ele®*
trom ecan icL
Solicitanţii vor prezenta la angajare'
{actele necesare.
M.I.P.C. DIRECŢIA GENERALA DE
APROVIZIONARE Şl DESFACERE
BAZA VIII TIMIŞOARA
t anunţă:
t
,L[ţinerea unui nou examen de in-]
[stalatori autorizaţi în gaze li- ]
ichefiate, între 28 — 30 noiem-j
[brie a. e. 3
1
Examenu? se fin e ia BÂZA f
BUCUREŞTI strada General 1
Budîşteany nr. 11 bis.
3
3
3
3
3
3
3
23 N O IEM BRIE a.c. LA SATE, si 25 NOIEMBRIE a.c. LA
ORAŞE, U LTIM ELE ZILE PENTRU PROCURAREA BILETELOR
PE N T R U M ARELE CONCURS SPECIAL
SPORTEXPRES
PROCURAŢI-VA CHIAR ACUM CIT MAI MULTE BILETE
SPORTEXPRES, MAItINDU-VA ASTFEL ŞANSELE DE CIŞTIG.
evident că acest fa p t dovedeşte din în trep rin d eri, instituţii,
lipsă de conştiinţă profesională. G.A.S. şi S.M.T. c a re să in clu d ă
în ac tiv itatea educativă ce o
Un alt caz, care a avut şi ur­ d esfăşo ară şi conferinţe pe teM e
m ări, este acela al şoferului Du­ de circulaţie. De asem enea,
m itru Stoica de la autobaza se m n a lă rile o rg a n e lo r de milî^ >
I.R.T.A. H u n ed o ara, co lo an a Blu- privind abaterea unor lucrător,
m ing. N erespectînd d ista n ţa le­ din institutele, în trep rin d e rile şi
gală pe tim p de ploaie a tam po­ gospodăriile agricole colective
n a t au to tu rism u l n r. 145 HD. în respective, conducerile aces­
spatele căruia m ergea, provo- to ra au d a to ria să p relu cre­
cîndu-i avarii. ze cazu rile cu to ţi lu c ră to rii şi
să arate cum trebuia să proce­
Alţi şoferi circulă in oraşe deze corect cetăţeanul respectiv.
cu v iteză excesivă, ceea ce p o a ­
te avea urm ări grave. Şoferul Se im pune ca o necesitate im ­
a u to b a s c u la n te i n r. 51.371 HD., perioasă — pentru a evita vreun
Ioan P o p a de la I.R.T.A. D eva accident — ca pe strad a „6
a circ u lat zilele trec u te cu 40-50 M artie“ din Deva, pe care cir­
km. la oră la intersecţia a două culă un num ăr fo arte m are de
străzi aglom erate. O rganele m i­ elev i d in c la s e le I— V III şl
liţiei l-au aju tat la tim p, astfel c a r e se a f lă d o u ă in s titu ţii caire.
că nu s-a produs nici un acci­ au n e v o ie de m u ltă lin iş te ivi
dent. m u n c a ce o d e s f ă ş o a r ă , ’s ă i l e
In te rz isă c irc u laţia cu orice fel
La m agazinul „Spicul“ din de vehicul. D acă m ai s in t şi alte
Deva, şoferul cam ionului care cazuri asem ăn ăto are în regiune
fa ce a p ro v iz io n a re a cu pîine, să se la m ăsuri corespunzătoare.
obişnuieşte să parebeteze m aşi­
n a cu sp atele pe tro tu a r obli- In şcolile de to ate gradele se
gînd astfel pietonii să o ocoleas­ im p u n e ca p e rio d ic să se f a c ă
că trecînd pe p artea carosabilă in s tru c ta je cu elevii p riv in d r e s ­
pectarea regulilor de circulaţie
a străzii. A ceastă strad ă este şi In sp ecial cu p ă rin ţii elevilor
fo a rte ag lo m erată aşa că se în cadrul lectoratelor.
im pune pe viitor ca organele m i­
liţiei să nu p erm ită asem enea r De asem enea toate organizaţiile
practici care favorizează acci­ rde m a s ă d in în t r e p r i n d e r i şi
dentele. Instituţii sint chem ate să o rg a­
nizeze diverse acţiuni educative
O dafone eefăfenească avînd ca tem ă resp ectarea n o r­
m elor de circulaţie pe drum u­
şi o sarcină profesională rile p u b lice şi în lo c a lită ţi.
P en tru ca circu laţia în lo cali­ D esfăşurînd o bogată activi­
tă ţi şi pe drum urile publice să se ta te educativă, p o p ularizînd şi
desfăşoare nestingherită, pentru urm ărind însuşirea şi resp ecta­
ca să se p revină accidentele, oa­
m enii m uncii de la o raşe şi sate rea de către oam enii m uncii a
au d ato ria să studieze norm ele regulilor de circulaţie, contri-
buim la buna desfăşu rare a c ir­
de circulaţie în vigoare pe d ru ­ culaţiei şi p rev en irea accid en te­
m urile publice şi In lo calităţi. lor. A ceasta constituie o daforie
cetăţenească pentru fie c a / om
In ajutorul lor trebuie să vină al m uncii şl o sarcin ă pentru o r­
ganele alese în conducerile or­
organele sfaturilor populare, ganizaţiilor de masă.
conducerile căm inelor culturale, D. CRICOVEANTJi
cluburile, casele raion ale de cul­
tu ră şl o rg an izaţiile de m asă