Page 77 - 1962-11

íMr. 2461 BRtJME SOCIALtSMIlLOI PAG. 8

O T i L â i i I L O R , F O N T Ă EN C â N T S T â f l C iT M A I M A R I !

S Luptlnă pentru sporirea indicilor de utilizare timpUe-septembrie. in ultimul <XXXXXXXXXXXX>Q Termenul
X a agregatelor, furnaliştii Combinatului side- trebuie
o rurgic ăir. Hunedoara au reuşit să producă in insă, din catuea x
x acest an cantităţi sporite de fontă în compa- respectat
o raţie cu anul trecut, să dea peste plan multe unor greutăţi şi mai ales a unor deficienţe x
| sute de tone fontă, mai ales în perioada apri-
proprii, ei nu şi-au realizat sarcinile de plan. X
OOOOWOWOWVO
Iată ce ne-au relatat in acest sens mai mulţi $

tovarăşi din combinat¦ x

OOOOOOOOOOOOG R ealizarea şl depăşirea p la ­
n u lu i anuial de fo n tă depinde

Putem utiliza mai bine agregatele şi de noi, d a t fiin d fa p tu l că
în sarcina n o astră revine e-

fectuarea rep araţiei capitale

a f u r n a lu lu i n r. 4. D a c ă vom

In activitatea secţiei noastre s-au ducta de aer cald, s-au tnlocuit 2 şu- insuflat In furnale. Organizaţia de respecta term enul stabilit,
manifestat anul acesta multe deficien­ bere, care erau arse. partid a luat însă măsuri şi în această dacă vom executa lu crări de
ţe. Agregatele n-au funcţionat nor­ direcţie. A fost constituit un colectiv bună calitate, fu rn aliştii vor
mal din care cauză am rămas în unele Şi încă ceva nou în activitatea per­ în frunte cu comunistul Ioan Bologa,
luni din acest an, sub plan ; s-au în­ sonalului de întreţinere: şefii de echipe adjunct al şefului de secţie, care stu­ avea posibilitatea să producă
registrat şi cazuri de indisciplină. Aşa sînt împărţiţi pe agregate. Fiecare din­ diază posibilităţile de creştere a tem­ cu agregatul respectiv o can­
se explică faptul că în zece luni de tre ei are în răspundere funcţionarea peraturii aerului la fiecare furnal. In
zile colectivul secţiei a rămas dator cîte unui agregat şi poate fi tras la prima parte a lunii decembrie acest tita te de fo n tă in plus.
patriei cu multe tone de fontă. răspundere pentru orice neregulă. colectiv trebuie să prezinte propunerile
făcute, care vor fi studiate şi apoi apli­ De aceea, reparaţia a fost
Se mai aude ici-colo părerea cum Fireşte, au mai fost luate şi alte mă­ cate.
ca deitcienieie din activitatea noas­ suri în acest sens. fmportant este fap­ m inuţios pregătită în p reala­
tră s.ar datora unor motive obiective. tul că ele şi-au dovedit eficacitatea. In afară de aceasta, sîntem preocu­
Noi considerăm însă că cea mai mare Faţă de 20 . ore opriri accidentale în paţi de pregătirea condiţiilor necesare bil. S -a întocm it un grafic
parte din vină aparţine conducerii sec­ luna septembrie, în octombrie s.au în­ intrării în funcţiune a furnalului nr. 4,
ţiei. Şi părerea aceasta, de fapt, nu-i registrat numai 6; iar ore de mers redus care se află în reparaţie capitală. Per­ detailat al lucrărilor care a
sonalul de Întreţinere are sarcina să fost am plu dezbătut de toţi
numai a noastră, ci a mai multor oa­ nici una. Şi oamenii sînt aceiaşi. Acum repare toate oalele, în scopul asigurării
meni din secţie. însă muncesc mai bine, sînl pătrunşi descărcării în grafic a tuturor furna­ factorii care concură la exe­
de simţul răspunderii. Mai bine au lelor. cutarea acestora (m ecanic
Organizaţia de partid a analizat în muncit maistrul Mihai Bimel, lăcătuşul şef, re p ara ţii siderurgice, cup­
mai multe rîndurl cauzele pentru care Prin urmare există reale posibilităţi
Ioan Hulpe şi apaductierul Viorel Mo- pentru sporirea producţiei de fontă. In toare industriale, edil indu­
se rămîne sub plan. S-a observat de raru.
flecare dată acelaşi lucru: întreţine­ cea mal mare măsură rezultatele de­ strial etc.l; oam enii au fost
rea necorespunzătoare a agregatelor. Deficienţe mari s-au înregistrat şi în
pind de noi. lată de ce sîntem hotă- repartizaţi pe trei schim bări,
De aici lanţul neregulilor: mers ne­ ce priveşte respectarea disciplinei teh­
regulat, opriri accidentale, indici de rîţi să lichidăm în cel mai scurt timp fiecare fiind condus de un
nologice. Ca şi în problema întreţinerii,
utilizare scăzuţi, activitate în salturi. şi aici trebuie să recunoaştem că marea deficienţele pe care încă le mal avem m aistru.
Anaiizind temeinic aceste aspecte, orga­ majoritate a vinei ne aparţine. Felul
nizaţia de partid a îndrumat condu­ şi să ne intensificăm eforturile pentru L ucrările au început încă in
cum s-a muncit în ultimul timp dove­ lu n a tre c u tă şi s-au. e x e c u ta t
cerea administrativă a secţiei să ia o a obţine realizări din ce în ce mai de aşa m anieră Incit am reu ­
deşte acest lucru. O atenţie sporită s-a
seamă de măsuri eficiente în acest sens. acordat prăjirii corespunzătoare a si­ frumoase. şit să ne asigurăm la an u ­
Bineînţeles, am primit sprijin în aceas­ deritei. Acum nu se mai dă voie, sub
tă problemă din partea conducerii com­ nici un motiv, să se introducă în IOAN POSTOLAOHE Echipa condusă de comunistul } m ite puncte un oarecare a-
furnale siderită superficial prăjită. De secretarul organizaţiei de partid vans. La p a rte a do m o n taj,
binatului. In funcţia de mecanic-şef al asemenea, se respectă ou stricteţe re­
secţiei a fost promovat un Inginer ALEXANDRU DOBOLY spre exem plu, am cîştlgat
ţetele de încărcare. Orice abatere este şeful secţiei I-a furnale
tînăr, dar cu multă dragoste de mun­ luată în discuţie de grupa sindicală, llie M îtcă, de la furnalul nr. 1 e x is ta p r e © € i i p a i ee tim p p rin m ontarea conductei
că : comunistul Andrei Budai. La în­ de aer cald p en tru to ate cele
ceput s-a descurcat mai greu, dar nu iar dacă se repetă, vinovatul e sanc­ 2, a dat peste plan în luna ^ In acest an colectivele celor două tre i caupere şi raco rd u l la
ţionat. secţii de furnale din combinat n-au
trecută 200 tone fontă. In lu - -j obţinut realizări mulţumitoare nici în
ce priveşte calitatea producţiei. Luni
na noiembrie această echipă îşi j Ia rînd procentul de declasate admis trecut la o prăjire mai uniformă a si- conducta inelară, ceea ce a
a fost depăşit, fapt ce a influenţat deritei. Pe de altă parte au fost de­ creat' posibilitatea zidarilor
L depăşeşte zilnic planul cu 15— ^ negativ atît activitatea oţelăriilor cît semnaţi controlori ai calităţii pe schim­ de a in tra în lucru cu p atru
buri care au primit sarcina să supra­ zile m al devrem e. A num ite
[ 20 tone fontă de bună caii- } şi activitatea economică a secţiilor de vegheze cu stricteţe felul în care se g re u tă ţi am to tlm p in at la
furnale. In luna septembrie, bunăoară, fac operaţiunile de încărcare. La sec­ în ain tarea Înspre creuzet, la
L tate. U rm aţi exemplul lor! 1 faţă de 3,5 la sută cît reprezintă ad­ spargerea ursului, la evacua­
misul, la furnalele 1, 2 şi 3 s-a decla­ rea m aterialelor de sub p la t­
Rezerve încă giefoS©slfeB0C sat cu mult peste cifra admisă. Rezul­ ţia a II.a s-a trecut la urmărirea în­ form a furnalului. K cestea au
tate ceva mai bune, însă nu pe măsu­
ra posibilităţilor, au obţinut furnaliştii deaproape a dozării sideritei, aglome­ d eterm in at anum ite rămîm erl
de la secţia a Ii-a. In luna octombrie, ratului, calcarului, la îmbunătăţirea |
procentul de declasate a fost mai scă­ In u rm ă fa ţă de grafic. De
La secţia II-a furnale se obişnuie­ IAŞCIŞiN NAFAN - şef echipă zut, depăşind totuşi admisul. mersului furnalelor, maiştrii urmăresc i
şte să se spună că nerealizările din întreţinere: sînt la fiecare loc de mun­ asem enea în unele zile n -am
ultima perioadă s-ar datora calităţii că anumite probleme aşa zis mărunte, Anaiizind calitatea producţiei pe mai îndeaproape respectarea procesu- j
slabe a materiilor prime introduse în cărora nu totdeauna li se dă atenţia
furnale. Este adevărat că în ultimul cuvenită. Ulterior se constată, că a- furnale se constată variaţii foarte mari lui tehnologic. '
timp conţinutul de fier şi granulaţia cestea influenţează în mare măsură de la un agregat la altul. Aşa, spre
atît din vina lui, cît mal ales din Pozitiv este faptul că în rîndurile aglomeratului nu satisfac întrutotul ce­ desfăşurarea muncii. Aceste probleme exemplu, dacă la furnalul nr. 0 în Aceste măsuri au avut drept rezul­ a v u t s u f ic ie n t ox ig en f a p t
rinţele fumaliştilor. Despre acest lu­ se cunosc. E necesar doar ca ele să luna octombrie declasatele au fost re­
vina conducerii secţiei. Se obişnuia să colectivului nostru domneşte entuzias­ cru ziarul nostru a publicat în unul fie luate în atenţie. In plus vreau să duse la 1,11 Ia sută, la furnalul nr. 5 tat scăderea considerabilă a procentu­ care a influenţat oarecum
din numerele trecute un articol ară- accentuez necesitatea îmbunătăţirii ca­ acest procent s-a ridicat la 5,63 Ia lui de declasate. In luna curentă, la m ersul lucrărilor.
se treacă peste el, să se lucreze di­ mul, încrederea în propriile forţe. Acum tînd cauzele situaţiei. La fel de a- lităţii muncii la partea de întreţinere... sută. Asemenea comparaţii s-ar putea secţia F-a, ele au fost reduse sub 1 la
devărat însă e faptul că în activita­ face şi între agregatele secţiei I. sută iar la secţia a II-a la circa 2 la Cu to ate acestea colectivul
rect cu maiştri. Gu alte cuvinte nu i se fiecare e preocupat ca la locul său de tea fumaliştilor secţiei s-au făcut sim­ Iată aşadar că la secţia II-a fur­ sută. Realizările amintite arată că atun­ nostru este h o tărlt să-şi In­
acorda suticientă atenţie. Observînd muncă totul să meargă bine. Nu se ţite numeroase deficienţe. Astfel, în nale mai sînt rezerve nepuse în va­ Tovarăşii furnalişti au căutat să jus­ ci cînd există preocupare, succesele nu tensifice eforturile pentru a
luna octombrie, furnalele 5 şi 6 au loare. Conducerea secţiei, organizaţia tifice această situaţie prin existenţa
această deficienţă, am luat măsuri co­ mai trec* cu vederea nici o abatere: avut un mers redus cu peste 134 orc de partid, au datoria să le studieze unor greutăţi obiective, cum ar fi ca­
şi au fost oprite aproape 18 ore. In şi să ia măsuri în consecinţă. litatea necorespunzătoare a materiilor
respunzătoare. Ba mai mult, am căutat fiecare om se simte dator să sesizeze acest timp, fie că s-a produs fontă prime. Realitatea nu confirmă înlruto- se lasă aşteptate. Tovarăşii furnalişti re s p e c ta te rm e n u l s ta b ilit,
mai puţină fie că nu s-a produs de­ tul această „justificare“. Adevăratele
să-i întărim autoritatea tînărului in­ cea mai mică defecţiune şi să insiste loc. Mersul greoi, cu agăţări şi schim-. cauze trebuie căutate mai ales în ne­ irebuie să continue pe mai departe ac­ p en tru a p red a olt m al de­
barea şi deblocarea unui mare nu­ număratele deficienţe interne care s-au vreme furnallştilor agregatul
giner. Drept urmare, acum activitatea pînă ce se iau măsuri de înlăturarea măr de guri de vînt, forme de zgură manifestat atît la o secţie, cît şi la' ţiunea începută pentru a obţine în viitor respectiv.
şi rame răcitoare, sînt principalele cealaltă. Chiar faptul amintit mai sus, rezultate şi mai frumoase.
de întreţinere a agregatelor e bună) ei. cauze care au determinat mersul re­ a realizărilor diferite obţinute la un ing. GAVRILA POCALA
dus şi respectiv opririle. furnal sau altul, atestă cele spuse. Vor­ VICTOR ANDREŞESCU mecanic şef sl combinatului
Pe baza unui program de verificare a E adevărat, minusul de producţie e bind de deficienţele interne trebuie ne­ şeful grupului G.T.G. sectorul
apărat să amintim despre desele în­
agjegalelor — recent întocmit, dar mare. Dar îl putem recupera. Pentru călcări ale reţetelor de dozare şi în­ furnale
cărcare, despre prăjirea incorectă a si-
"respectat cu stricteţe — se fac revizii1 aceasta este nevoie ca totul să funcţio­
derifei la secţia l-a. In sprijinul afir­
amănunţite la toate utilajele fapt care neze bine, perfect chiar, fără greşeală. maţiei pot fi aduse pierderile la cal­ =m =
cinare care au depăşit cu mult admisul.
asigură o funcţionare mai bună a Pe de altă parte sarcinile pentru anul De asemenea, unii maiştri nu-şi fac
conştiincios datoria, nu urmăresc jn.
furnalelor. La furnalul nr. 1 s-a exe­ viitor sînt mai grele. Vom lucra cu deaproape respectarea procesului teh­
nologic. La secţia a II-a furnale, au
cutat o reparaţie de foarte bună cali­ mai puţin cocs. Geea ce înseamnă că fost frecvente cazurile de nerespec-
tare a temperaturii şi presiunii opti­
tate; în acelaşi timp s-a rezidit con­ trebuie să ridicăm temperatura aerului me, care au dus la un mers redus şi
chiar opriri a furnalelor.
Echipa pe care o conduc ett lucrea­ Ar putea să ne ajute in mal mare Numărul acestor deranjamente în
ză pe terenul de încărcare, la furnalul măsură şi minerii. Ei pot să sorteze funcţionarea furnalelor au crescut din Această situaţie a dat de gîndit nu
nr. 2. In general noi avem condiţii de mai bine minereul, pentru a avea în păcate lună de lună, atingînd în oc­ numai organelor G.T.G. ci şi organiza­
muncă mai greie decît celelalte echipe. el mai puţin steril şi mai puţină mă­ tombrie un nivel foarte ridicat (cu ţiilor de partid din cele două secţii.
Dar nu precupeţim nici un efort pentru runtă. In felul acesta vor creşte indicii ceva mai puţine decît în tot cursul La indicaţia acestora, în ultimul timp
ca şi agregatul pe care-) deservim noi de utilizare a furnalelor şi deci va trimestrului III). In asemenea cazuri
să lucreze bine, în rînd cu celelalte. spori producţia de fontă. e clar de ce producţia nu s-a ridicat au fost lupte p seamă de măsuri a
6red însă că eforturile noastre ar tre­ la nivelul posibilităţilor şi cerinţelor.
bui susţinute în mai mare măsură de Noi sîntem hotărîţ) să muncim şi căror eficacitate deja a început să se
conducerea secţiei şi a combinatului. mai bine. In echipă lucrează oameni Despre această situaţie şi cauzele
In acest fel am putea produce cu a- harnici, pricepuţi. Alături de ei lucrea, ii am discutat cu mai mulţi tovarăşi vadă. La secţia I-a furnale maiştrii
gregatele noastre fontă mai multă şi din secţii, Iată re ne-au declarat ei:
de calitate. zâ însă şi Alexandru Jderu, un om de pe terenul de încărcare au fost fă­
ALEXANDRU OLARU — prim-to-
6um spuneam, furnalul nr, 2 are care nu prea pune suflet în munca sa. pitor Ia furnalul nr. 5: în afara îm­ cuţi direct răspunzători de respectarea
unele deficienţe tehnice din care bunătăţirii calităţii materiilor prime
cauză condiţiile de lucru sînt mai grele. Echipa a hotărît să facă tot ce-i stă în şoeot necesar ca personalul tehnic şi reţetelor de încărcare, de calitatea ma­
Iată de cc propun să se studieze po­ îndeosebi maiştrii să urmărească cu
sibilitatea înlocuirii gîtului furnalului, putinţa pentru a-1 aduce în rîndul ce­ toată atenţia felul cum funcţionează terialelor introduse în furnale, s-a
dacă nu în acest an, atunci cel mai agregatele şi cum se respectă procesul
tîrziu în cursul primului trimestru al lorlalţi. In felu) acesta capacitatea de tehnologic...
anului viitor. De asemenea, cred că
e necesar să fie schimbată banda de muncă a micului nostru colectiv va NICU BABARŢI - mecanic la
încărcare a furnalului nr. 2. postul B, furnalul 5: e absolut necesar
creşte şi mai mult. ca toţi colegii mei să acorde cea mai
mare atenţie ritmicităţii încărcării, cu­
TEODOR APOSTOL
şef de .echipă noscut fiind faptul că numai în felul

la secţia I-a furnale a G. S. acesta se poate imprima furnalului un
Hunedoara
mers constant, se pot evita agăţările Stm ion Jurca, prim -to-
şi mersul în gol... p ito r la fu r n a lu l n r. 7, u r ­
m ărind funcţionarea fur­
‘ ••••M M nalului. Echipa de întreţinere condusă de Ioan Dlnuţă, de la fabrica do aglome­
rare, intervine projnpt în cazul ivirii unor defecţiuni ale instalaţiilor, corn
triDuind astfel la depăşirea planului de producţie.

Planul de măsuri întocmit, trebuie îndeplinit!

Printre marile agregate construite şi flate In folosinţă la Combinatul siderurgie din Colectivele da furnalişti din Com ­ munca defectuoasă a secţiilor. La ţie ritmicităţii îndeplinirii plantării, paraţie a furnalului n r. 4. Se cere
?Hunedoara, se numără şi furnalul nr. 7 de 1.000 m.c. Acest gigantic agregat este înzestrat cu binatul siderurgic Hunedoara au în­ furnalele 1-4 , spre exemplu, au tre­ întăririi disciplinei muncii. în acest sens ca eforturile mecani-
p tehnică înaltă. El produce importante cantităţi de fontă pentru economia naţională. cheiat cele zece luni de muncă din buii să treacă luni pînă ce proble­ cului şef să fie m ai substanţial spri­
acest an cu o situaţie nesritisfăcătoare. ma întreţinerii să fie p rivită cu mai In prim a jum ătate a lunii curente jinite.
In fotografie : !Vedere generală a, furnalului de J.jOţOO m.c. Planul de producţie nu a fost înde­ mare răspundere, alît de conducerea sectorul de furnale a combinatului a
plinit, declasatele'au depăşit admisul, secţiei cit si de organizaţia de mai rămas sub plan cu încă cîteva L a secţiile l-a şi a 11-a va trebui
la preţul de cost s-au înregistrai partid. La secţia I l - a furnale, în lu­ m ii de tone fontă. Este adevărat că intensificată la m axim um preocupa­
pierderi. Aşa cum rezultă şi din m a­ na m artie, din cauza dozării neco- în prezent se constată o îmbunătăţire rea pentru funcţionarea din plin a
terialele inserate în pagina de faţă, respunzătoarc a calcarului, mersul a situaţiei, Totuşi, faţă de' posibili­ furnalelor, pentru prevenirea deran­
această situaţie e explicată în parte furnalelor a fost grav perturbat şi tăţi şi cerinţe lucrurile nu se pre­ jam entelor. O rele de mers redus şi
in consecinţă s-au pierdui cilevam ii zintă prea bine. Această situaţie tre­ opriri vor trebui evitate. Organiza­
prin anumite greutăţi şi mai ales prin tone fontă. M are parte din vitiă pen­ buie să dea serios de gîndit condu­ ţiile de partid de la aceste secţii au
midie deficienţe proprii ale secţiilor tru această situaţie revine şi colec­ cerii combinatului, comitetului de datoria să m obilizeze întreg efectivul
de furnale. tivului fabricii de aglomerare. partid. Piuă la sfîrşitul anului a mai la bătălia pentru plan.

Vorbind de greutăţi trebuie să a- A ş a cum s-a subliniat şi la C onfe­ răm as' o perioadă relativ scurtă de Ofelăriile au nevoie de tot mai
mintim de funcţionarea defectuoasă rinţa de partid pe combinat, in a- tim p. Se cere deci ca în fiecare ii multă fontă. Este necesar deci ca în ­
a noilor cuploare de prăjire, de ca­ cest an furnaliştii au avut asigu­ planul să fie îndeplinit şi depăşit. treaga masă de furnalişti, toţi facto­
litate slabă a minereului aglomerat, rii competenţi din combinat, să pună
în unele perioade de conţinutul de rate condiţii pentru a putea înde­ Rezerve m ai există. Se cere doar în centrul preocupărilor lor proble­
fier scăzut al acestuia... Aceste greu­ ma sporirii producţiei de fontă. E
tăţi însă n-ar fi existat dacă con­ plini şi chiar depăşi sarcinile de plan ca ele să fie puse neîntîrziat în v a ­ necesar ca din lipsurile manifestate
ducerea combinatului ar fi acordai loare. Atenţia principală va trebui în acest an să se tragă toate în vă ­
din timp atenţia cuvenită prăjiloare- şi angajamentele. concentrată asupra agregatelor noi. ţăm intele, să se ia de pe acum m ă­
surile cuvenite pentru ca încă din
lor, asigurării secţiilor de furnale cu Dacă realizările nu s-au ridicat Planul de măsuri întocmit in vederea
prima zi a anului viilor furnaliştii
piese de schimb \a timp şi de bună lotuşi la nivelul cerinţelor şi posi­ îmbunătăţirii realizărilor va trebui
calitate, dacă ar fi eşalonat în mod înfăptuit întocmai, vo r trebui desco­ să-şi realizeze şi să depăşească rit­
raţional consumul fondului de mine­ bilităţilor, aceasta se datoreşte nu­
reu in prima parte a anului. perite şi înlăturate cauzele pentru mic sarcinile de plan. Se cere de a-
m ărului foarte mare de abateri de care cu aceste agregate încă nu s-a
M ulte cauze ale nerealizării in d i­ semenea ca în tim pul rămas pînă la
la disciplina tehnologică, deselor de­ reuşit să se producă pe măsura ce­
cilor planificaţi se găsesc insă şi in rinţelor. O altă rezervă importantă finele anului să se muncească cu e-
ranjamente în mersul furnalelor, ne- de sporirea producţiei de fontă con­
forturi sporite in vederea asigurării
in făptu irii tmui num ăr însemnat de stă în scurtarea termenului de re­
măsuri cuprinse în platitirile M .T .O . oţelăriilor cu cantităţi cit mai mari
de fontă.
De asemenea, la secţia ll - a in spe­

cial, nu s-a acordai suficientă aten­