Page 78 - 1962-11
P. 78
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2461
BattuicaaiHMBMüaa«MBBMBMp
ULTIM ELE ŞTIRI Şedinţa Comisiei Permanente C.A E.R,
în domeniul industriei carbonifere
ara*:.«*
VARŞOVIA 22 (A g e rp re s). -
î n t r e 13 şi 17 n o ie m b rie a.c. a a v u t loc la V a rşo v ia ş e d in ţa
a X III-a a C om isiei P e rm a n e n te C.A.E.R. în dom eniul indus
triei carbonifere.
La şedinţă, au lu at p a rte deleg aţiile ţă rilo r m em bre ale
Consiliului: R epublicii Populare B ulgaria, Republicii Socialiste
Cehoslovace, Republicii D em ocrate G erm ane, Republicii Popu
lare Polone, R epublicii P o p u lare Rom ine, U niunii R epublicilor
Congresyl Parfsdyiui Muncitoresc Lucrările Plenarei Abolirea totală a sistemului colonial Sovietice Socialiste, R epublicii P opulare U ngare.
nu suferă amînare A p a rtic ip a t la şedinţă în calitate de observator o delega
Ungar C.C. al P.C.U.S.
ţie a R epublicii P opulare Chineze.
BUDAPESTA 22 (A gerpres). — tar al C om itetului judeţean al MOSGOVA 22 (Agerpres). — —Intervenţia reprezentantului R.P. Romîn e
D upă cum transm ite agenţia P.M.S.U. din K om arom , dr. Ilo - la şedinţa Adunării Generale a O.M.U.— C om isia a e x a m in a t unele p ro b lem e în le g ă tu ră cu b a la n ţa
na Villany, delegată din judeţul Agenţia TASS anunţă că, la 22 no de com bustibil şi energie pe p e rio a d a perspectivei generale a
jo i 22 n o ie m b rie la B u C songrad, F lorian Sinko, p reşe iembrie 1962, Plenara Comitetului Cen NEW YORK 22 (Agerpres). - porturile coloniale. Ele refuză să re ţărilo r europene de dem ocraţie populară, a exam inat şi ap ro
dapesta au continuat lucrările dintele cooperativei agricole de tral al P.G.U.S. a continuat discuta Adunarea Generală a O.N.U. con nunţe la bogăţiile fabuloase ale colo b at reco m an d ările în leg ătu ră cu o serie de problem e de co la
C ongresului al V lll-lea al P arti producţie din G yongyostarjan, rea raportului prezentat de tovarăşul tinuă dezbaterile pe marginea rapor niilor. b o ra re teh n ic o -ştiin ţific ă, în sp ec ia l în le g ă tu ră cu p ro b lem ele
dului M uncitoresc Socialist Un gener al m aior K aroly Csem i, Gyu - N. S. Hruşciov „Dezvoltarea economiei tului prezentat de Comitetul celor 17 de m ecanizare şi au to m atizare în e x p lo ata rea su b teran ă şi în
gar. la K allai, m em bru al Biroului şi conducerea de către partid a econo în legătură cu aplicarea declaraţiei Reprezentantul R. P. Romine a su cariere a cărb u n ilo r, precum şi în le g ă tu ră cu îm b u n ătăţirea în
P o litic al C.C. al P.M .S.U. miei naţionale“. cu privire la acordarea independen bliniat că abolirea totală a sistemu viitor a securităţii şi higienii m uncii în industria carboniferă.
La dezbaterile pe m arginea ra ţei ţărilor şi popoarelor coloniale. lui colonial sub toate formele şi ma
portu lu i C om itetului C entral al Au salu tat Congresul repre Au luat cuvîntul, printre alţii 1. T. In şedinţa din dimineaţa zilei dc nifestările sale constituie o chestiu C om isia a ap ro b at — ţin în d seam a de h o tărîrile sesiunii
P.M.S.U., p re z e n ta t de to v arăşu l Novikov, (!ministrul energeticii şi elec 21 noiembrie, reprezentantul Algeriei ne urgentă a cărei soluţionare nu poa a X V I-a (ex trao rd in ară) a C onsiliului — planul de lucru al Co
Janos K adar, au luat cu v în tu l: zentanţi ai partidelor com unis trificării al U.R.S.S.), M. A. Lavren a cerut să se acorde independenţă po te suferi amînare. Colonialismul je m isiei pe anul 1963 care p re v ed e co o rd o n a re a p la n u rilo r de
Lajos Feher, m em bru al Birou tiev (vicepreşedinte al Academiei de poarelor aflate încă sub jugul colo fuieşte nu numai prezentul, dar şi vii perspectivă de dezvoltare a industriei carbonifere a ţărilo r
lu i P o litic a l C.C. al P a r tid u te şi m u n cito reşti din A ustria, nialismului. El a propus ca în cel torul popoarelor din colonii. Puterile m e m b re C. A. E. R ., a c c e le r a r e a p ro g re s u lu i te h n ic şi îm b u n ă
lui M uncitoresc Socialist Ungar, Ştiinţe a U.R.S.S., preşedintele fi mai scurt timp comitetul celor 17 să coloniale încearcă să menţină această tăţire a condiţiilor de m uncă a m inerilor.
Tivadar Nem estaki, prim -secre- C uba, R. F. G erm an ă, S.U.A., J a lialei din Siberia a Academiei de stabilească datele la care se va acor situaţie pentru a agrava tot mai mult
Ştiinţe a U.R.S.S.), V. S. Feodorov da independenţă diferitelor colonii. dezechilibrul economic al lumii şi a C om isia a aprobat, de asem enea, planurile de coordonare a
p o n ia, Hjnglia, Inldonezia. (preşedintele Comitetului de Stat al Reprezentantul Senegalului a cerut stînjeni dezvoltarea viitoare a teri ac tiv ităţii de cercetări ştiin ţific e şi p ro iec tări ale o rg a n iz a ţii
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pen sa fie excluse din O.N.U. Portugalia şi toriilor care îşi vor recăpăta inde lo r din in d u stria c a rb o n ife ră a ţă r ilo r m em b re C.A.E.R. şi
Urnita d eleg a ţiei C.C. al P.M .R. tru chimie), B. Ovezov (prim-secretar Republica Sud-Africană, ţări care re pendenţa. a luat o serie de alte h o tărlri.
sa os*a.şul Psmatifvaros al G.G. al P.C. din Turkmenia), L. E. fuză să aplice declaraţia şi nu ţin
seama de opinia publică mondială. Referindu-se la activitatea utilă des Şedinţa s-a desfăşurat Intr-o atm osferă de prietenie fră
Cirafov (preşedintele Consiliului Eco Luînd cuvîntul din partea delegaţiei făşurată de Comitetul celor 17, de ţească şi înţelegere reciprocă.
nomiei Naţionale dm Kemerovo), T. R. P. Romine, prof. Mircea Nicolaes- legatul romîn s-a pronunţat în fa
BUDAPESTA 22. — Goresponden- de Zavodi Imre, directorul fabricii, Lt- ru a arătat că opoziţia puterilor co voarea recomandărilor şi concluziilor încetarea focului la frontiera dintre
tul Agerpres transm ite: bor lstvan, secretarul comitetului de Ustibaliev (prim-secretar al C.C. al loniale fată de punerea în aplicare Comitetului care sînt conforme cu China şi India
partid şi de alţi membri ai conducerii a declaraţiei şi faţă de dezvoltarea principiile declaraţiei Naţiunilor Unite,
Delegaţia G.G. al P.M.R., condusă fabricii. A. Borovszky, locţiitor al mi P.G. din Kirghizia),' S. P. Pavlov (prim. mişcării de eliberare îmbracă formele PEKIN 22 (A gerpres). — ta ş a m e n te la o d i s t a n ţ ă de 20
de tovarăşul Alexandru Drăghici, mem nistrului Industriei Siderurgice şi Con cele mai diverse mcrgînd de la ac In încheiere, Mircea Nicolaescu a După cum an u n ţă ziarul „Jen- de km. de linia reală de control
bru al Biroului Politic al G.G. al P.M.R. structoare de Maşini a făcut oaspeţi secretar al G.G. al U.T.G.L.), N. V. ţiuni militare represive pînă la ma arătat că poporul romîn nutreşte cal m injihao“, incepind de astăzi, existentă între C hina şi India
care participă la lucrările celui de-al lor romîni un scurt istoric al fabricii. nevre politice şi economice. Vorbi de sentimente de simpatie faţă de po la 7 noiem brie 1959.
Aleinikov (preşedintele Comitetului de torul a subliniat că puterile colonia poarele coloniale si solidaritate cu lup a d ic ă de Ia 22 n o iem b rie 1962,
Vlll-lea Gongres al P.M.S.U. a vizitat Membrii delegaţiei s-au interesat de le se străduiesc să-şi menţină pozi- ta lor pentru cucerirea independenţei detaşam entele chineze de g ră ?
Joi marele combinat metalurgic din procesul de producţie şi de condiţiile Stat al Consiliului de Miniştri al ţiile şi privilegile conferite lor dc ra- naţionale. R. P. Romînă. ca stat so- niceri au în cetat din p roprie DELH I 22 (A g e rp re s ). —
de viaţă ale muncitorilor. Ei au sem cialist, acţionează pe arena interna- in iţiativ ă focul de-a lungul în tre- P rim ul m in istru al Indiei. 3.
oiaşul Dunaujvaros, fiind însoţită de nat apoi în carnetul brigăzii „Priete U.R.S.S. pentru industria combustibi gii linii a fro n tierei d in tre C hina N ehru, a d e c la ra t la 22 n o iem
nia ungaro-rotnină". ţională în sprijinul independenţei po- şi India. Z iarul a ra tă că p este brie în p arla m en t că la fro n tie
Gsergo Janos, ministrul Industriei Si lului), A. I. Pelşe (prim-secretar a! poarelor coloniale şi dependente. nouă zile, adică la 1 decem brie, ra dintre India şi C hina a înce
derurgice şi Constructoare de Maşini. Membrii delegaţiei au vizitat de ase va începe retragerea acestor de ta t schim bul de focuri.
G.C. al P.C. din Letonia), A. I. Sne-
La combinat delegaţia a fost primită cikus (prim-secretar al C.C. al P.G.
din Lituania), V. E. Boiko (preşedin
tele Comitetului de Stat al Consiliului
de Miniştri al U.R.S.S. pentru siderur
gie şi metalurgia neferoasă).
Convocarea celui de-al menea oraşul, două cămine muncito Plenara G.G. al P.G.U.S. îşi conti Adunarea Generală a 0. N. II. a adoptat rezoluţia
X-lea Congres Naţional
al Partidului Comunist reşti şi o şcoală. nuă lucrările.
Italian =K2ir referitoare la dezarmarea generală şi totală Numeroase arestări în rîndul membrilor
Partidului Comunist din india
MASURI LUATE DE GUVERNUL S.U.A. NEW YORK 22 (Agerpres). - 26 noiembrie, să ducă tratative în
In şedinţa din după-amiaza zilei de spiritul unui compromis constructiv pî DELHI 22 (Agerpres). — TASS
transm ite:
ROMA 22 (A g erp res). DUPĂ SUSPENDAREA BLOCADEI MARITIME 21 noiembrie, la recomandarea Comitetu nă ce se va realiza acest acord. se află J. Basu, liderul opoziţiei din
S ecretariatul Partidului Comu MILITARE ÎMPOTRIVA CUBEI lui politic, Adunarea Generală a O.N.U. Această rezoluţie în ansamblu con După cum relatează toate ziarele de Adunarea legislativă a Bengalului de
nist Italian a anunţat că între a adoptat cu 84 de voturi şi o abţinere dimineaţă din Delhi, poliţia a arestat vest, P. Sundaraya şi T. Naghi Reddi,
2 şi 7 decem brie 1962 v a avea NEW YORK 22 (Agerpres). — să treacă la activitatea normală de (Franţa) rezoluţi? al cărei proiect a structivă are însă unele lipsuri. Prin la 21 noiembrie numeroşi membri ai liderul şi respectiv locţiitorul liderului
loc la R om a cel de-al X -lea C o n La 21 noiembrie a fost anulată sta instrucţie. fost prezentat de delegaţiile a 33 de tre altele, ea nu conţine recomandări Partidului Comunist din India dintr-o opoziţiei din Adunarea legislativă a
gres N aţional al Partidului Co rea deplinei capacităţi de luptă în ţări. In această rezoluţie Adunarea către comitetul celor 18 în legătură serie de state în baza „Legii cu privire statului Andhra. M. Malyanasurdaram,
m unist Italian. care au fost aduse bombardierele a- NEW YORK 22 (Agerpres). - Generală reafirmă necesitatea încheie cu necesitatea lichidării chiar de la fa apărarea Indiei“ şi a „Legii cu pri deputat în Adunarea legislativă a sta
mericane purtătoare de arme nucleare TASS transmite: rii cît mai grabnice a unui acord vire la detenţiunea preventivă“. In to tului Madras, K. T. Thangamany, fost
Delegaţia patriamenîară în timpul crizei cubane, anunţă co cu privire la dezarmarea generală şi începutul procesului de dezarmare a tal au fost arestaţi şi puşi sub pază deputat în parlament, Harnam Sîngh
roraînă care a vizitat respondentul din Washington al agen In legătură cu slăbirea încordării totală. Ea recomandă Comitetului ce Ghemak, liderul grupului comunist din
Iugoslavia, a plecai ţiei Associated Press. în bazinul Mării Caraibilor, ministrul lor ÎS, care îşi va începe lucrările la mijloacelor de transportare a armelor peste 350 de comunişti, printre care Adunarea legislativă a statului Pund-
Ministrul de război Robert McNa- de război al S.U.A. a dat ordin de cîţiva activişti de frunte ai Partidului jab şi alţii.
mara a ordonat ca aviaţia strategică demobilizare a 14.000 de rezervişti nucleare şi a bazelor militare de pe Comunist din India. Printre cei ares
din forţele militare aeriene americane taţi se află un deputat în Camera Popu După cum relatează agenţia Press
mobilizaţi la începutul crizei din a- teritoriul altor ţări. lara a Parlamentului, 30 de deputaţi Trust of india, Ia 22 noiembrie a fost
ceasta regiune. iii Adunările legislative ale statelor şi arestat la Delhi E. M. S. Nambudiripnd,
Cuvîntarea lui V„ A. Zorin aî Consiliilor legislative. 5 miniştri secretar general al Partidului Comu
spre pairie în Comitetul Pol if ic din fostul guvern al statului Kerala nist din India.
şi alţii. In statul Aladras au fost ares
BELG R A D 22 ( A g e rp re s ). — 99t) victorie a p o p o a r e lo r 6* NEW YORK 22 (Agerpres). - gresive, toate îndemnurile la un răz taţi aproximativ 100 de comunişti, în Secretariatul Partidului Comunist din
statul Bengalul de vest — 47, în Gud- India a dat publicităţii o declaraţie
In şedinţa din 21 noiembrie a Co boi nuclear preventiv. Ia revizuirea jerat — 35, în Kerala — 25, în Pund- prin care cere guvernului să elibereze
jab — 24, în Andhra — 22. Anterior,
La 22 n o ie m b rie d e le g a ţia M a — Declaraţia lui Gus Hali — mitetului politic V. A. Zorin, repre frontierelor europene, la folosirea for la 8 noiembrie, în Maharashtra fuse neînlîrziat pe cei arestaţi. O delega
rii A dunări N aţio n ale a R. P. zentantul Uniunii Sovietice, a propus ţei pentru înăbuşirea mişcărilor de c- seră arestaţi 40 de comunişti. ţie de comunişti — membri ai parla
Rom ine condusă de acad. prof. NEW YORK 22 (Agerpres). — dare, se poate realiza o reglementare să se pună în discuţia Comitetului libcrare naţională. mentului — a avut o întrevedere la 21
Ştefan Nicolau, vicepreşedinte al Intr-o declaraţie a Iui Gus Hali, u- prin tratative paşnice“. celor 18 pentru dezarmare de la Ge Printre cei arestaţi la 21 noiembrie
M arii A dunări N aţionale, înche- nul din conducătorii Partidului Comu neva punctul introdus pe ordinea dc V.A. Zorin şi-a exprimat speranţa noiembrie cu primul ministru Nehru
indu-şi vizita pe care a făout-o nist din S.U.A., publicată în legătură Refcrindu-se la evoluţia favorabilă a zi de delegaţia sovietică „Cu privire că Comitetul celor 18 va lua măsuri şi a protestat împotriva arestării mem
în R.P.F. Iugoslavia la in v ita cu posibilitatea ivită de a se lichida situaţiei din Marea Caraibilor, Gus Ia condamnarea propagandei războiu împotriva acestor îndemnuri. Comite brilor Partidului Comunist din India.
ţia Skupseinei Populare Fede Hali a spus: „Aceasta marchează o lui nuclear preventiv“, supus anteri
rative, a p lecat cu tren u l din cu dcsăvîrşirc urmările crizei pericu victorie a popoarelor în lupta pen or examinării celei de-a 17-a sesiuni tul politic va examina propunerea de
Belgrad spre patrie. La plecare tru recunoaşterea dreptului de a in a Adunării Generale. legaţiei sovietice în şedinţa sa urmă
pe peronul gării se aflau V ladi loase care a izbucnit în regiunea Mă staura orînduirea care le este pe plac. toare.
m ir Sim ici, v icep reşed in te al Această nouă situaţie reprezintă încă In legătură cu schimbul de me
Skupşcinei Populare Federative rii Caraibilor, se spune: „In oricare do o victorie a tuturor oamenilor iu saje dintre N. S. Hruşciov şi J. Ken- Cu prilejul celui
Iugoslave, P unişa Perovici, se bitori de pace de pe pămînt“. nedy, omenirea şi-a pus noi speranţe de-al 6-lea Congres
cretar ai Com isiei p en tru afa meniu al relaţiilor internaţionale unde în întărirea păcii şi slăbirea încordă al Uniunii sind.ca
cerile externe al Skupşcinei, de rii internaţionale, a spus V. A. Zorin. lelor din R.F. Ger
putaţi, funcţionari superiori ai există primejdia de război şi' încor La 28 octombrie, a amintit el. N. S. mană, care a avui
Secretariatului de stat pentru a- Hruşciov a arătat că trebuie lichidate loc la Hanovra
faceri externe şi alte persoane ;sb = toate cauzele încordării şi orice pri (R.F.G.), un grup
o ficiale iugoslave, z ia rişti. Au mejdie a unui război termonuclear. de tineri, adversari
fo st prezenţi de asem enea ion Noi date despre poziţia pfanefeior Problema cea mai acută, a declarat ai înarmării atomi
Rab, am basadorul R.P.R. in Iu V. A. Zorin, au constituit-o eveni ce a R.F. Germane,
goslavia, şi m em brii am basadei. M arte, Venus şi M ercur mentele în legătură cu Cuba. Acum a organizat o de-
a fost creată o bază pentru activita m o n s t r a ţ i e de
MOSCOVA 22 (Agerpres). — TASS o greşeală în determinasea poziţiei tea rodnică a Comitetului celor ÎS dc stradă.
transmite: acestor planete în Univers. Inexacti
tatea era dc ordinul miilor dc kilo IN FOTO: As
Oamenii de ştiinţă sovietici au . ob metri. Oamenii de ştiinţă sovietici au pect din cursul de
ţinut noi date precise despic pozi propus un sistem de calcul care de
ţia planetelor Marte, Venus şi Mercur termină poziţia acestor planete cu o
precizie de circa 10 ori mai marc.
în fiecare moment al mişcării lor. Totodată ei au precizat poziţia în U-
Sistemul de calcul existent conţine nivers a sateliţilor artificiali ai Pă-
mîntului şi chiar a Pămîntului ca la Geneva. monstraţiei. Pe pan.
R a s is tu l E d w in W a lk e r suprafaţă în mişcare pentru lansarea Reprezentantul sovietic a propus ca carte figurează in
a fo s t d a t în ju d e c a t ă de rachete intercontinentale. problema condamnării propagandei scripţii prin care
războiului nuclear preventiv să i'ie oamenii muncii din
Aceste lucrări sînt necesare pentru R.F. Germană sînt
NEW .YORK 22 (Agerpres). — După cum se ştie, Walker a sosit zborurile viitoare ale rachetelor cos predată spre examinare Comitetului îndemnaţi să parti
Fostul general american, Edwin personal la Oxford şi s-a situat în mice dc pe Pămînt spre planetele sis celor 18. Uniunea Sovietică, a subli cipe activ Ia lupta
Walker, unul din conducătorii cercu fruntea bandelor huliganilor rasişti, în temului solar. niat el. condamnă toate acţiunile a- împotriva înarmării
rilor ultrareacţionare din S.U.A. a urma incidentelor două persoane fiind
fost declarat de Curtea Federală a ucise. Sprijinitorii fostului general au « ^ i s a f e r M a l u l 66 ? s i r e e a a © l e u r r a i atomice, ca şi a in
S.U.A. ca fiind apt din punct de ve încercat sa-1 salveze de judecată sub troducerii unei le
dere psihic pentru a fi judecat în pretextul că ar fi suferind de o boală a l la i S iraass
legătură cu rolul pe care l-a avut psihică. gislaţii excepţionale
în tulburările de la Universitatea din urmărifă de guver
nul de la Bonn.
Mississippi, în luna septembrie, cînd Curtea Federală a hotărit să-l tri BONN 22 (Agerpres). — Corespon „Der Spiegel“. Aceasta s-a întîmplal S c u r t e ş tiri — Scurte ştiri — Scurte ştiri
rasiştii din oraşul Oxford au folosit mită pe Walker în judecată pentru dentul TASS, Vădim Ivanov transmite: la Furth.
arme de foc pentru a împiedica pe complot şi incitare la rebeliune. Cu CAIRO. — Consiliul prezidenţial al PARIS. — Agenţia France Presse sosit în Berlinul occidental unde va
studentul de culoare James Meredith toate acestea nu a fost stabilită nici o Poliţia din landul vest-gemran Ba- Din acea clipă, călătoria lui Strauss R.A.U. s-a întrunit într-o şedinţă de relatează că în noaptea de 21 spre participa la şedinţa conducerii Uniu
să urmeze cursurile acestei Universi dată pentru începerea procesului. varia s.a pus pe treab ă: au început a devenit infernală pentru poliţia ba trei ore pentru a discuta situaţia din 22 noiembrie a încetat din viaţă la nii Creştin-democrate la care vor fi
tăţi. pregătirile în vederea apropiatelor ale vareză. La mitingul următor, care a Yemen. El a luat în discuţie de ase reşedinţa sa din Havre, Rene Coty, discutate probleme legate de criza gu
geri pentru Landtagul bavarez şi în le avut loc la Passau, poliţiştii bavarezi menea raportul lt. col. Anwar Sadat, fost preşedinte al celei de a IV-a Re vernamentală de la Bonn.
au cerut întăriri din Bonn. Ei au reu membru al Consiliului prezidenţial care publici Franceze între anii 1955-1959.
-.Sh gătură cu aceasta, detaşamente selec şit, prin eforturi comune, să facă zid s-a întors recent dintr-o vizită de 10 Adenauer va participa, de aseme
in jurul tribunei de la care se adresa zile în Yemen. Referindu-se la surse NEW YORK. — După cum tran nea, la mitingul adepţilor UGD şi se
Barbarii comise de trupele diemisfe ţionate — pedestre şi motorizate — de Strauss alegătorilor. Dar acesta n-a demne de încredere agenţia Reuter smite corespondentul agenţiei UPI, la va întîlni cu Brandt şi cu ceilalţi con
poliţişti înarmaţi cu bastoane de cau fost lăsat să vorbească. Cei adunaţi menţionează că membrii consiliului 21 noiembrie forţele aeriene militare ducători ai senatului vest-berlincz.
au început să tropăie şi să fluiere, agi- prezidenţial au discutat despre ajutorul au lansat cu ajutorul unei rachete
împotriva populaţiei paşnice ciuc au fost mobilizate pentru apă tînd revista „Der Spiegel“ şi cerînd ca pe care R.A.U. îl poate acorda în ve „Blue Scout“ un nou satelit artificial COPENHAGA. — La invitaţia di
rarea... ministrului de război Strauss. Strauss să plece acasă. derea programului de dezvoltare eco al Pămîntului de pe baza Arguello rectorului general al radioteleviziunii
nomică al Yemenului. (din California). daneze, la Copenhaga a sosit Ion Pas,
SA1GON 22 (Agerpres). — tice au doborît un avion, au capturai Strauss, preşedintele Uniunii creşfin- Acelaşi lucru s-a petrecut la Strau preşedintele Comitetului de radio şi
Trupele ngodinhdiernisie sprijinite de arme şi muniţii şi au ucis şi capturai sociale — filiala din Bavaria a parti bing şi în alte oraşe unde ministrul XIENG KUANG. — La 8 noiem Potrivit agenţiei France Presse, sa televiziune al R. P. Romine.
aviaţia americană continuă raidurile mai mulţi soldaţi dieinişti. dului lui Adenauer — a pornit în tur de război a trebuit să-şi rostească dis brie, trupele patriotice din Laos au telitul este destinat studierii stratu
împotriva populaţiei paşnice îndeosebi neu electoral. Securitatea sa personală cursurile electorale. Poliţiştii erau dis doborît un avion american care a vio rilor superioare ale atmosferei. BEIRUT. — La 22 noiembrie Liba
din provinciile în care se presupune Trupele diemiste au recurs în cele este ameninţată de alegătorii bavarezi peraţi. Şi, deodată, s-a petrecut ceva nul a sărbătorit cea de-a 19-a ani
că sînt concentrate detaşamente ale din urmă la acţiuni de o şi mai mare cuprinşi de indignare. „Popularitatea“ neprevăzut: poliţiştii au capitulat şi aii lat spaţiul aerian al regiunii elibe JOHANNESBURG. — Joi diminea versare a independenţei sale naţionale.
forţelor patriotice. cruzime. Ele au trimis cinci avioane ministrului implicat în afacerea finan depus bastoanele de cauciuc. La mitin rate Xieng Kuang şi a efectuat acolo ţa în localitatea Paarl din apropiere
După cum anunţă agenţia de presă care au aruncat substanţe toxice în ciara MDag, in acţiunile poliţieneşti gul care a avut loc Ia Augsburg, di zboruri de recunoaştere. dc Capetown (Republica Sud-Africa MOSCOVA. — Programul dc cerce
„Eliberarea“, 600 de soldaţi dieinişti numeroase localităţi din provinciile recţia poliţiei din München a adresat nă) au avut loc ciocniri sîngeroase în tări ştiinţifice al navei „Viteaz“, des
transportaţi cu elicoptere americane au Rach Gia şi Ga Mau, distrugînd recol împotriva revistei hamburgheze „Der conducerii Uniunii creştin-sociale o După cum anunţă postul dc radio tre rasişti şi populaţia africană. A- făşurat timp de cinci luni în Oceanul
¦ksîăşurat un larg raid în mai multe tele, păşunile şi grădinile populaţiei. Spiegel“ şi în alte cîteva afaceri tene „Vocea Laosului“, în ultimul timp genţia Reuter relatează că în urma a-
centre din provinciile Rach Gia şi Ca Populaţia din aceste provincii a orga broase, este de asemenea natură îneît scrisoare în care recomandă ca Strauss cestor ciocniri au fost ucise 11 per Indian, s-a terminat. Nava se află
Mau. Forţele patriotice au venit în nizat mitinguri la care a demascat cri pînă şi în Bavaria, locul său natal, să fie exclus dintre participanţii Ia S.U.A. trimit avioane de la bazele soane. Poliţia a deschis focul în mai
ajutorul populaţiei. In provincia Rach mele cdniise de trupele diemiste şi a este greu să găseşti un loc unde el să campania electorala. Direcţia poliţiei lor aeriene din Tailanda pentru a multe rînduri împotriva africanilor ca in drum spre Vladivcstok.
Gia, ele au respins atacul diemist, au cerut autorităţilor locale să transmită poată lua cuvîntul fără a fi înconjurat lansa alimente, armament şi muniţii re demonstrau pentru eliberarea unor
doborît un elicopter, au avariat alte guvernului sud-vietnamez protestul lor de poliţişti. scrie că după evenimentele furtunoase destinate agenţilor înarmaţi care se antirasişti arestaţi dc autorităţi. • LENINGRAD. — Consfătuirea as-<
trei şi au ucis şi rănit peste 150 de împotriva acestor acţiuni criminale. care au avut loc Ia Furth şi în alte tronomilor din ţările socialiste care
soldaţi şi ofiţeri dieinişti şi americani. La unul din primele mitinguri elec localităţi, nu mai poate garanta men- ascund în localităţile Hop-Muong şi BERLINUL OCCIDENTAL. - La s-a deschis la 21 noiembrie la Pulkovo,
In provincia Ga Mau* unde atacul die Mitinguri de protest şi demonstraţii torale, ministrului i s-a făcut o primi ţinerea, ordinei şi Bniştei în Bavaria Fu-Kut din provincia Sam-Neua. 22 noiembrie, cancelarul Adenauer a lingă Leningrad, discută problemele
au fost organizate şi în provincia My re „călduroasă“. Cei 1.200 de partici dacă ministrul Strauss îşi va continua observării fotografice a sateliţilor ar
Tho, ia care au luat parte numai în turneul electoral.
panţi la miting au scandat „Strauss, tificiali ai Pămîntului.
mist a fost însoţit de bombardamente a doua jumătate a lunii octombrie peste d e m is io n e a z ă „ S c o a te ţi.1 din închi-
j soare pe Augstein, editorul revistei
ale aviaţiei americane, forţele patrio 60.000 de oetăteni.
Redacţia ţi administraţia ziarului !str. 6 Martie j.** 9- Telefon: 1§8, 189, 76, 674. la x a plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.LT.R, nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tioarul: Intreorinderea Poligrafică . 1 Mai* — Deva.
