Page 79 - 1962-11

PROLETARI PIN TOATE ŢĂRI LE, UNIŢI-VA !
Anul XIV. Nr. 2462
a— an-nat
CÜ PLANUL ANUAL 1MPEPUNÍT
Munca în perspectivă —
cheia succeselor noastre
In ziua de 3 noiembrie colectivul puri realizate de noi ca mobilier pli­
întreprinderii noastre a raportat înde­ ant pentru excursie şi altele au fost
plinirea planului anual. Fără îndoială
că acest succes a prilejuit momente
de mare bucurie în rîndul muncitori­
lor, tehnicienilor şi inginerilor care
au muncit neobosiţi pentru obţinerea
succesului amintit. Dacă mai arătăm
că în cele 10 luni au fost realizate
economii îa preţul de cost peste plan
în valoare de 347.000 lei, că s-au în­
registrat importante beneficii peste sar­ duse două aburitoarc-uscătoarc unde
cinile planificate, că au fost asigurate
noi sortimente necesare populaţiei ne
putem face o imagine completă asu­
pra felului cum s-a muncit la între­
prinderea de industrie locală „I C.
-Frimu“ Orăştie, în anul 1962. Care
sînt factorii care au contribuit la ob­
ţinerea succeselor amintite?
întreprinderile de industrie locală
au sarcina să producă o serie de bu­
nuri de larg consum necesare popu­
laţiei. Avînd în faţă această sarcină
conducerea întreprinderii noastre, sub
îndrumarea permanentă a organizaţiei
dc bază P.M.R. a depus toate efortu­
rile pentru asigurarea unei producţii
ritmice, a lucrat în perspectivă. Am
vrea să dăm cîteva exemple în acest
sens. La sfîrşitul anului trecut, con­
ducerea întreprinderii la indicaţia or­
ganizaţiei de partid a analizat sec­
ţiile rămase în urmă, a stabilit cau­
zele slabei activităţi şi a luat măsuri
de asigurare a îndeplinirii planului
pe anul 1962. Slab se prezenta fabrica
de cărămidă din Pricaz. Aici sarcinile
dc plan nu erau îndeplinite iar cali­
tatea cărămizilor lăsa de dorit. Din
analiza făcută a reieşit că nerealizarea
planului se datora deselor întreruperi
în producţie din cauza curelelor de
transmisie care erau necorespunzătoare.
in urma analizei aceste curele au
fost înlocuite cu altele trapezoidale
aplicate pe reductor d e . viteză dînd
astfel posibilitatea unei bune funcţio-.
nări a utilajelor. Totodată au fost
reduse eforturile • muncitorilor; iar c-
coriomîile realizate depăşesc cifra dc
100.000 lei. Tot la fabrica de cară-
midă, pentru permanentizarea proce­
sului de producţie, s-au luat măsuri
de închidere cu zid în părţile late­
rale a cuptorului Hoffman care va
funcţiona şi iama. Dc asemenea s-au
luat măsuri pentru o mai bună pre­
lucrare a argilei prin introducerea u-
nui malaxor aburilor. Mai putem a-
răta că la Pricaz a fost mărit spa­
ţiul de uscare al cărămizilor prin con­
struirea a 2.500 m.p. şoproane. Drept
urmare fabrica din Pricaz, ca de alt­
fel întreaga întreprindere, nu a pri­
mit în aeest an nici o rcclamaţie pri­
vind calitatea produselor executate iar
planul a fost îndeplinit ritmic.
Un alt sector care nu şi-a realizat
planul de producţie mai multe luni
Ia rind a fost cel alimentar. Pentru
a lichida cu această situaţie la Cogir
s-a montat o fabrică dc sifon şi ghea­
tă. Măsuri importante au fost luate
şi la turnătorie unde s-au introdus
două sortimente mult căutate şi anume
chei pentru butelii de aragaz şi cala­
poade. In vederea realizării sortimen­
telor amintite am introdus metoda de
turnare prin folosirea oalei dc tur­
nare, au fost montate două polizoarc
pentru curăţirea pieselor şi a fost mă­
rit spaţiul de lucru al secţiei. Tot
aici au mai fost introduse în produc­
ţie şi alte sortimente ca portbagaje
pentru motociclete, colţari pentru fe­
restre, plachiuri şi altele. Trebuie să
arătăm că în acest an unele prototi­
Comunistul Mihai Ştef, lăcătuş la secţia vagoane a Atelierelor R.M R. Simeria îşi depă­
şeşte silnic norma cu peste 2 la sută. In fotografie: Tov. ş te f m ontind cutiile de ungere a
osiilor.
Slmbătă 24 noiembrie 1S62
trimise la cel de-al IV-lea pavilion
de mostre care s-au bucurat de apre­
ciere. La realizarea noilor sortimente
au contribuit aplicarea unor măsuri
tehnico-organizatorice. Astfel, la me­
canică a fost introdusă o freză dc tip
U.M.C. şi o maşină de tras ţeavă rea­
lizată de un colectiv al secţiei. De
asemenea la tîmplărie au fost intro­
se curbează picioarele pentru scaune
tapiţate.
Şi mişcarea de inovaţii şi raţionali­
zări a făcut paşi înainte. O serie de
inovaţii ca „Foarfecă mecanică pentru
debitarea tablei necesare confecţionă­
rii colţarelor la ferestre“, realizată de
comunistul Ludovic Haber împreună cu
candidatul de partid Avram Mocanu,
„Fixarea plăcilor de la colergan cu
buloane“ executată de comunistul Oc­
tavian Ciortea şi altele au contribuit
la realizarea unor importante economii.
In acelaşi timp întrecerea socialistă
dintre echipe, brigăzi şi secţii a fost
mai bine organizată, s-a desfăşurat po
baza unor obiective concrete. De ase­
menea, s-a instituit drapelul dc secţie
fruntaşă pe întreprindere care s-a de­
cernat trimestrial.
Comunişti ca Dumitru Cucuruz, Ni-
colae Lache, Petru Şandru şi alţii,
s-au situat întotdeauna în fruntea în­
trecerii socialiste. In acelaşi timp or­
ganizaţia de bază P.M.R. s-a ocupat
cu mai multă competenţă de proble­
mele producţiei, a pus în discuţia co­
muniştilor problemele cele mai impor­
tante de care au depins realizarea pla­
nului şi a luat măsuri corespunzătoare.
Desigur că mai putem vorbi şi de
alte măsuri luate în cadrul întreprin­
derii noastre care au dus la îndepli­
nirea planului anual înainte dc ter­
men. Noi însă am enumerat pe cele
mai importante. In momentul de faţă
conducerea întreprinderii, întregul co­
lectiv, sub îndrumarea organizaţiei dc
bază P.M.R. preconizează noi măsuri
pentru asigurarea îndeplinirii planului
de producţie pe anul 1963.
PETRU V.ADUVA
secretar al organizaţiei
de bază P.M.R.
PA VEL CARA
director al I.I.L. „I. C. Frimu"
Orăştic
Şi-au depăşii sarcinile de plan
[n cursul lunii octombrie a.c. aport deosebii la depăşirea sar­
lucrătorii cooperativei de pro­ cinilor de plan amintim secţia
ducţie „Solidaritatea“ din Deva cizmărie confecţii, cizmărie re­ In cu rsu l u ltim e lo r tre i luni,
şi-au depăşit sarcinile de plan.
Astfel, valoarea producţiei glo­
bale a fost realizată în propor­
ţie de 111,6 la sută, iar planul
valoric la prestări servicii nein­
dustriale a fost îndeplinit cu 110
Ia sută.
Dintre secţiile care au adus un
Fruntaşi în colectarea fierului vech
In acţiunea de colectare a fie­
ru lu i vechi din cadrul Secţiei
L. 7 C .F .R . D eva s-a e v id e n ţia t
d is tric tu l L. 2 D eva. M u n c ito rii
de aici, au colectat în cu rsu l
lu n ii o c to m b rie c a n tita te a cie 48 lae F au r, Solom on M oga şi
to n e fie r vechi. In fr u n te a aces-r
COMUNICAT
U n a din creaţiile regim ului dem ocrat-popular în regiunea H un e do ara este f i Institutul de mine din Pe­
troşani. E l dispune de săli de studii şi laboratoare spaţioase şi bine utilate.
D e curînd, pentru studenţii din Petroşani, a fost construit un note laborator, m odern, dotat cu toate cele
necesare.
In fo to : Aspectul exterior al noului lal/orator.
VEŞTI !DSN LUPENI
BggMawşgwgggugggPjgggggg---------------------------------
panoul de onoare
A ten ţia celui care vizitează
E xploatarea m inieră Lupeni se
îndreaptă, vrind nevrlnd şi asu­
p ra panoului de onoare. De cî­
teva zile aici au a p ă ru t num e
noi de m ineri. Ce se poate spu-
ne despre ei ?
In dreptul fotografiei lui P e­
tre C onstantin, de pildă, scrie
că brigada condusă de el a dat
paraţii, croitorie bărbaţi nr. 1,
croitorie bărbaţi nr. 2, croito­
rie bărbaţi nr. 4, frizeria nr. 2,
frizeria nr. 3, coafura model şi m a ţii a u p r e z e n ta t şi c o n tin u ă
secţia foto.
MARIETA MOŢEC in te r e s a n te şi a tra c tiv e .
corespondentă
tei acţiuni au fost to v arăşii Vic­ Ton A rdeleanu, a c tiv ist sindical,
tor Sim ion, Ionel Luca, C-tin
Cioîu, C o n stan tin G h iţă, Nico- tinescu de la sectorul V il, Ca-
A drian Dan.
ILIE LEAHU
i corespondent
4 pagini 20 bani
maaammaaa e
de la începutul anului şi pînă
acu m p e ste 10.000 tone"căfbUin<5'
p este plan. A lătu ri este şi fo to ­
grafia com unistului Nicoiae Gli-
gor. B rigada lui şi-a îndeplinit
planul pe luna octom brie în
p r o p o r ţie d e 116 la s u tă . L u c ru ri
b u n e se p o t s p u n e şi d e s p re b r i ­ t iată de ce acordă mare atenţie fertilizării solului. I
găzile conduse de Teodor M ilos
care a dat peste plan în luna
o c to m b rie 220 to n e de c ă rb u n e ,
A lex a n d ru S im a, D u m itru VLad,
G heorghe Dum bravă, Ştefan
M olnar, Nicoiae D um itraş, D u­
m itru D ascălu etc.
8n p lin ă ae$sune
Ia 5 secto are ale E.M. L up en i au
fost înfiin ţate brigăzi artistice
de agitaţie. Cu prilejul consfă­
tuirilor de producţie, aceste fo r­
să prezinte program e artistice
In curînd îşi va p rezenta p ri-
. m ul său program şi brigada ar-
I tistică de ag itaţie pe exploatare.
La redactarea program elor şi in ­
stru irea a rtiştilo r am atori şi-au
adus din p lin co n trib u ţia tov.
P e tru F u rd u i şi M irea Suba de
Ia sectorul III, V asile C onstan-
rol G rijela, sectorul V III şi alţii.
Prieteni ai eă rfii
N um ărul elevilor de la Şcoala
m edie din Lupeni, p u rtăto ri ai
in sig n e i „ P r ie te n al c ă r ţ i i “ e s te x Ca să notezi cu numele pe
In c o n tin u ă c reştere . Ei se p re ­ y toţi artiştii am atori ai Uzinei
zintă în fa ţa com isiei de exa-
m inare bine pregătiţi. A ceasta
o dovedeşte fa p tu l că to ţi cei
36 de elevi c a re s-a u p r e z e n ta t
la ultim a verificare au devenit
p u rtăto ri ai insignei „P rieten al
cărţii“. P rin tre cei care au dat
cele m ai fru m o ase ră sp u n su ri
s în t elev ii V a rg a A le x a n d ru , V e- ţj> cere la club. In orele libere
re ş I r in a , Albu B eotiş, P o p escu ij* ei găsesc aici m ultiple mijloace
ioan, Raif Felicia, Răcuci A dria­
na şi Z am îirescu Lucian.
Grupaj realizat de tov.
A. MICA
corespondent
E x c u rs ie
c u a u to c a r e le
T im p de tre i zile 60 d e p io ­
n ie ri şi ş c o la r i f r u n ta ş i la î n ­ i, listul e bun, adăugă directo-
v ă ţă tu r ă ai Ş co lii m e d ii „ A v ra m })• rul clubului şi Csapo Aladar,
Iancu“ din Brad, însoţiţi de ca­
d re d id a c tic e , au fă c u t o e x c u rsie Jl nand, turnătorul, şl laboranta
cu au to carele pe itin e ra ru l B rad -
Alba iulia-C luj-H unedoara.
T in erii tu rişti au v iz ita t cu
a c e s t p rile j c e ta te a şi m uzeul '.a Nu există secţie din uzină care
d in A lb a lu iia , g r ă d in a b o ta n ic ă •f, să nu aibă coriştii ei. Aţi ştiu t
şi f a b r ic a d e în c ă lţă m in te „ Jâ - f că în 11—12 şi 13 corul a fost
n o s H e.rbak“ d in C luj, c o m b in a ­ li din nou la Bucureşti p en tm a
tul s id e ru r g ic şi c a ste lu l m e d ie ­ !i» face im prim ări pe bandă ăe mag-
val din H unedoara.
MIHAI SUSAN
corespondent
în zilele de 21-23 noiembrie 1962 a avut Ioc plenara Comi­
tetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn.
o Cum instruim şi educăm ti. l a plenară au participat membrii şi membrii supleanţi al
neretul şcolar: Ridicarea nive­ Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, miniştrii
lului politic şi ideologic al lec­ şi şefii unor instituţii centrale de stat, primii secretari şi se­
ţiilor — o sarcină principală cretarii cu problemele economice ai comitetelor regionale de
partid, preşedinţii sfaturilor populare regionale, conducerile
(pag. 2-a) organizaţiilor de m asă şi alte cadre de partid şi de stai cu
• Experienţa pozitivă larg răs- muncă de răspundere.
pîndită: Să sporim continuu vi­
tezele de înaintare la lucrările La primul punct al ordinei de zi, tovarăşul Gh. Gaston Ma­
de deschideri' şi pregătiri rin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedinte ai
C.S.P., a prezentat proiectul Planului de stat pe anul 1963, îm ­
(pag. 3-a) bunătăţit în urma discutării lui de organele locale de partid,
m inistere şi colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din
întreprinderi.
Plenara a aprobat prevederile Planului de stat pe anul
1963 cu îmbunătăţirile ce decurg dTn dezbateri.
La punctul 2 al ordinei de zi, tovarăşul Alexandru Eirlă-
deahu a prezentat o informare cu privire Ia dezvoltarea colabo­
rării economice între ît.P. îtom înă şi celelalte ţări membre aie
C.A.E.R.
La dezbaterea problemelor prezentate plenarei au luat parte
numeroşi vorbitori.
Plenara C.C. al P.M.R. a ales pe tov. Alexandru Bîrlădeanu
membru supleant al Biroului Politic al C.C. ai P.M.R.
BS©c «sta @ 01 a ita rfa m s u s f
c o n s t r u it m p a t r a iaani
Din poşta zilei am reţinut o tele­ priceput şi cu mult spirit organiza­
gramă. Era expediată de construc­ toric. Din prima zi şi-a strîns oa­
torii noilor blocuri de locuinţe din menii din echipă, a discutai cu ei
Petrila. Ea consemna un succes şi împreună au hotărît să execute
deosebit a>l colectivului de aici; ter­ un palier de zidărie pe săptăinînă.
minarea lucrărilor de construcţie a Apoi oamenii din echipă au fost
. unui bloc cu 30 apartamente în repartizaţi pe formaţii mai mici,
numai patru luni. Un timp record avînd în vedere o uniformizare, ţi-
pentru o asemenea construcţie rea­ nînd seama de gradul de calificare.
lizată în Valea Jiului, care a fost
posibil datorită muncii entuziaste a La numai cîteva zie de Ia turna­
fiecărui constructor în parte. Gum rea fundaţiei au început cu zidăria.
s-a realizat acest lucru ? Lucrarea a fost executată după sis­
temul muncii în lanţ. Dar în spri­
?..La începutul lunii iulie con­ jinul angajamentului zidarilor au
structorii şantierului nr. 6 Petrila venit şi dulgherii şi betoniştii. La
an început lucrările la un nou lot sfîrşit de săptămînă ei începeau lu­
de trei blocuri. Primul a fost în­ crările de montarea planşeului din
ceput blocul A. Deşi proiectele so­ fîşii prefabricate şi turnau betonul,
siseră cu oarecare întîrziere, echi­ intr-o singură zi, de obicei dumi­
pele de constructori ati chibzuit a- nica lucrarea era terminată şî astfel
supra posibilităţilor ce Ie au de a zidarii puteau începe a doua zi lu­
grăbi ritmul de lucru, de a scurta crările de roşu.
durata de execuţie. S-a trecut deci
Ia o organizare judicioasă a muncii. Tencuielile interioare au fost exe­
Şi munca a început sub lozinca fo­ cutate de aceeaşi echipă de zidari.
losirii din plin a orelor de program. Şi aici constructorii din echipa tov.
Gh. Budică şi-au dovedit hărnicia.
Lucrarea de fundaţie !-a fost în­ Pe Ungă faptul că au executat ten­
credinţată echipei conduse de co­ cuielile interioare într-un timp
munistul Traian Lungu. Pe măsură scurt, au dat şi o lucrare de bună
ce se executau săpăturile, dulgherii calitate.
din echipa comunistului Alexandru
Klss pregăteau ş< montau cotraguî, Dar în ritmul de muncă al zida­
iar din urmă betoniştii, turnau betonul. rilor, dulgherilor şi bţioniştilor s-au
încadrat şi celelalte formaţii de
Aici s-a lucrat fără întrerupere zi
şi noapte, pe schimburi. instalatori, zugravi, parchetari, mo­
zaicari etc. Fiecare se întrecea pe
Cît priveşte lucrările de zidărie, el însuşi, strâduindu-se să realizeze
ele au fost încredinţate unei sin­ azi mai mult ea ieri. Pe graficul
gure echipe, celei conduse de tov. întrecerii cifrele indicau atît pen­
Gheorghe Budică, un om harnic, tru mozaicarii din echipa lui Du­
mitru Beţivu rit şi pentru zugravii
Ş T IR ILE Z IL E I lui Ioan Schwartz şi Nicu Moroianu
sau instalatorii din echipele lui
Dumitru Vasiu, Pavel Kusu şi Du­
^ 2.'260 ta n s în g ră ş ă m in te mitru Iliea, realizări dtn ce în ce
mai mari. Pentru grăbirea ritmului
ţ Colectiviştii din Dcbîrca şi Miercurea, raionul Sebeş s-au î munca s-a organizat pe mai multe
schimburi.
f convins din proprie experienţă că producţii sporite de cereale)
A fost o întrecere însufleţită care
l se pot obţine numai de pe terenuri bine pregătite şi îngrăşateJ a mobilizat pe fiecare constructor
în parte, s-a lucrat cu un elan deo­
sebit. Şi munca nu a Fost zadarni­
că. In cinstea zilei dc 7 Noiembrie
[ Pîrsă acum, colectiviştii din localităţile am intite au tran-1 colectivul şantierului a raportat că
blocul A cu 30 apartamente (cu 4
| sportat şi încorporat în sol, o dată cu arătura de toamnă, j etaje) a fost terminat complet. Un
l|2.2S9 tone îngrăşăminte naturale. Lucrînd cu 10 atelaje, pînă j nou bloc şi-a primit de curînd lo­
catarii. Treizeci de familii de mi­
i|la sfîrşitul lunii se vor mai transporta circa 2.300 tone cu care j neri, preparatori şi alţi oameni ai
muncii din Petrila s-au mutat în
î vor fi îngrăşate 151 ha. teren. a apartamente confortabile, bine fi­
GH. LOMNASÁN 1
corespondent
C up a P.P.R!. La depoul C.F.R. Petroşani
la lo ib a l Obiectivele principale ale întrecerii socialiste la de­ nisate.
pou! C.F.R. Petroşani sînt remorcarea de trenuri su-
Jo i a avut loc o pratonate şi reducerea consumului de combustibil con­ V. F,
nouă etapă în ca­ venţional. Pentru obţinerea unor realizări cît mai fru.
drul Cupei R .P .R . moaşe, mecanicii şi fochiştii s-au străduit să foloseas­
la fotbal, lată cî­ că cît mai judicios forţa vie a locomotivelor şi să le
teva din rezultate­ întreţină mereu în cea mai bună stare dc funcţionare. Lucrările continuă
le înregistrate: Re­ Drept urmare, în perioada 1 octombrie — 11 noiem­
tezatul I I aţeg — brie ei au transportat un supratonaj de peste 2.650 In anul tre c u t cetăţen ii din
Victoria C ă i a n tone, jar de la începutul anului şi pînă în prezent an C ertej au Început lucrările Ia un
2- 0 (0 -0 ): Minerul realizat o economie de combustibil convenţional ce ar local de căm in cultural. Noul lo ­
Deva — C .F .R . Si- ajunge pentru remorcarea a mai bine dc 1.000 tre­ cal, care va cuprinde o sa lă de
msria 2-2 (0 -1, nuri de marfă pe distanţa Petroşani — Simeria şi re­ spectacole, bibliotecă, săli de
1 - 1 ) : C .I'.R : Ţeiuş tur. re p e tiţie etc. a fo st rid ic a t in
— Dinamo Barza roşu. D ato rită p articip ării cetă­
3- 4 (2-1, 3 -3 ); Si- Evidenţiaţi sînt mecanicii Aurel Marcu, Ilie Muntea- ţen ilo r la an um ite lu crări ca şi
derurgistv.l H un e ­ nu, Petre Rusu şi losif Crişan împreună cu fochiştii d ato rită folosirii resurselor lo­
doara — Construc­ lor. cale, p în ă în p rezen t au fo st
torul Hunedoara realizate econom ii în valoare de
1-0 (0-0, 0-0). S. BASARAB p e ste 74.000 lei. L u crările la
j corespondent noul căm in cultural continuă.
A i amatori ai uzinei*—^
făcut recent o excursie in R.P. — Cunosc că uzina are 5 *>•
Bulgaria, aţi ştiut?... A fost
un stim ulent acordat de con- brigăzi artistice de agitaţie. O
((( „Victoria“ din Călan ţi-ar tre- ducerea administrativă şi co­
!K bui cîteva file de caiet. Este m itetul sindicatului pentru ac- parte dintre ele le-am văzut fa
tivitatea depusă... S-au bucu-
, fa suficient să consemnăm aici rat coriştii. pe scenă Care este totuşi cea A
cifra de 300 pentru a ne edi-
...In biroul directorului intră mai bună? ’v
un muncitor tinâr. Unul din- — I-n general toate sin t bu- iV4
fica asupra acestui adevăr. tre membrii formaţiei de tea-
I — La noi, ca şi in alte părţi, ne: şi cea de la furnale, şi ij*.
_
;ji spunea directorul clubului, tov. — —- cele de la turnătorii, şi cele de fa
¦'H Deac, m uncitorii vin cu plă-
] n S P B l î l ă l' i la transporturi şi semicocse- fi
_ ua 4
:T:= ^ ^ = ^ = = : ~ rie. Cea mai bună rămine insă ¦),’
tru. A venit să facă o propu- totuşi cea de la turnătoria ve-
nere: să se mărească numărul
îţi de a se destinde, de a învăţa da repetiţii că nu mai este che. La faza regională a con- ţi
¦Ji lucruri noi, o parte din ei ac-
m. .u. lt . pîn.ă .ce spectacolul va cursului „Pe plaiurile Hune- i»
tivează în diverse cercuri iar tiebui piezen.at.
doarei'1 s-a calificat pe locul -ji
alţii sint încadraţi în forma- Ce pregătiţi? - întreb pe
directorul clubului. III... Au avut un text bun. Era <1('
ţiile artistice. întitulat: „Să îm bunătăţim ca- ţi
— Avem două piese: „Şi ce­ litatea“ Şi-apoi au interpretat ti4.
II cunoaşteţi pe Hanciu rul senin are clte -odată'nori“ bine. Au tineri foarte inimoşi: (i*
de Alexandru Adrian şi „Re­
fa Ioan, mecanicul şef al uzinei? vederea“ de Horea Lovinescu. Pe Stmionescu Victor, pe Mol-
y — interveni cineva. E unul Rolurile sînt aproape învăţa­ dovan Alexandru, pe Neagoe ţ;
te, dar poate că oamenii au Mena. ...De fa p t şi în ceieM te f
W dintre cei mai buni corişti ai dreptate — trebuie să facem
uzinei. repetiţii mai dese.
brigăzi sînt tineri inimoşi. La ţr.
— Şi Marin Dumitru, furna- ...Seara s-au adunat la club
tehnicianul Dumitru Stănescu, lingotiere, de exemplu, Grecii, !!ţ
Huţupaş, Dragogov, Sînt foar- -,i
laboranta Minodora Şuteu, Pe- te buni interpreţi.
tru Foaleş şt ceilalţi membri
electricianul, şi Buţi Ferdi- ai formaţiei de teatru. Repeţi-
ţia a început.
— Aţi uitat pe cei de la dan-
Novac Elisabeta. Dacă e vorba suri, din orchestra sem i-sim fo- ţ)‘
« să-i spunem pe toţi... 130 de
»V- corişti avem şi to ţi sint buni. nică, de la cercul de artă plas- ii*
tică, de la balet — spuse di- ÎL'
rectorului tlnurul care venise Li­
cit propunerea. ţjţ
Nu i-am uitat. Tocmai
voiam sa amintesc şi de ei că
doar şi ei fac parte dintre ar­
tiştii uzinei.
fa netofon şl pentru a da specta- i. OIOBOTĂ
cole la televiziune? Dar că a