Page 8 - 1962-11
P. 8
PAG. 4 DKttáttTfi S Q C m itSM U L in Nr. 2443
«raoK*s'íKBsasTr:OT«-9KiCTi>asnxxst ts^^^m^^Mro^vieszí^sxcxmsmailtiátíiánitMtlItsaD ra g — garata —
ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
j<hett^prrwii« rwîHWM*wyg^ rwTW73amTai^awcMZ'S&rt^UgpgrraWiJB*agngJfflBIK^
Ao L M Sk© îaei a p le c a t ist C uba Sosirea delegaţiei P.S.U.G. IffB sp^lfiesal d fe stio d e r ii iîic©rdăs°Ii
condusă de W. (Jibricht
MOBCOWS l (Agerpr-es). — N. S. Patalicev miniştri ai le ie r s îa ţl^ o a le
TASS transmite: ia M o sc o v a
tr.R.S.s., s. A. Skacikov şi V, înimmea unor oameni de ştiinţă din Moscova
La 1 noiembrie rA\ I. Mikoîan MOSCOVA 1 (Agerpres). —
prim -vicepreşedinte al Consiliu E. Sermciastnii preşedinţi ai co TASS transmite:
lui de Miniştri al U.R.S.S. a ple / L a 1 noiembrie a sosit la Mos
cat pe calea serului in Cuba ditete lor da stat ale Consiliului cova delegaţia Partidului Socia MOSCOVA 1 (Agerpres). vire la dezarmarea generală şi
unde va avea un schimb de pă list Unit din Germania condusă La Moscova are loc întilnirea totală“, A. Topoiev a spus: „Oa
reri cai guvernul Cubei în pro de Miniştri al U.E.S.S., S; Â. de Walter Ulbricht, prim-secre unor eminenţi savanţi din ca
blemele situaţiei internaţionale. tar al C.C. al P.S.U.G., preşe pitala U.R.S.S., care s-au întru menii de ştiinţă trezesc la via
Borisov, rĂ. L. Orlov, locţiitori dintele Consiliului de Stat al nit pentru a stabili căile de par ţă valorile care pot fi utilizate
La aerodrom A. ţ. Mikoian a B,B.G. ticipare a oamenilor de ştiinţă atît în folosul omenirii, cit şi
fost condus de A. N. Kosîghin, de miniştri şi alte persoane ofi la destinderea încordării inter în detrimentul ei“.
prim-viicopreşedinte al Consiliu Pe aeroportul Vhukovo, dele naţionale.
lui !de Miniştri al U.R.S.S., S. ciale. i gaţia a fost întîrnpinată de Leo- „Opinia publică este capabilă Serghei Vernov, membru co BIRiMANIÂ: Strada principală din Rangoon.
V. Kuraşov, M. A. Leseciko şi nid Brejnev, preşedintele Pre să silească cercurile conducă respondent al Academiei de Şti
A. I, Mikoian a fost condus, toare din Occident, care conti inţe a U.R.S.S., s-a referit la ---------- ¦¦¦¦—aa.~~—¦ ----------
de asemenea, de ambasadorul căile concrete de participare a
Republicii Cuba în U.R.S.S. Car* oamenilor de ştiinţă la rezol JUsea'ările C om isiei p e r m a n e n te
Ios Olivares Sanchez şl de co C.A.E.IL penteia comeaba! e x te r io r
laboratori diplomatici ai amba
sadei cubame.
=m- zidiului Sovietului Suprem al nuă încă să saboteze cu îndă varea problemei dezarmării ge MOSGOVA 1 (Agerpres). — La lucrările comisiei au luat parte
Declaraţiile lui U Thant la înapoierea U.R.S.S., Frol Koalov, secretar al rătnicie cauza dezarmării, să-şi nerale şi totale. La Moscova au luat sfîrşit luorările reprezentanţi ai Bulgariei, Cehoslovaciei,
din Cuba C. C. al P.C.U.S., ftilexei Kosî- plece, în sfîrşit, urechea la gla Alexandr Kuzin, membru co Comisiei permanente G.A.E.R. pentru R.D. Germane, R.P. Mongole, Poloniei,/
ghin, prim-vicepreşedinte al sul popoarelor“, a declarat la comerţul exterior. Au fost examinate Romîniei, Ungariei, U.R.S.S. Reprezen
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. întîlnire Alexandr Topclev, vi respondent al !Academiei de Şti probleme legate de dezvoltarea în anul tantul R.P.D. Coreene a pariicipat în
şi de alte persoane oficiale. cepreşedinte al Academiei de inţe a U.R.S.S., a informat des 1963 a comerţului reciproc între ţările
pre constituirea pe lingă Comi
NEW YORK 1 ((Agerpres). — pe viitdr a 'Organizaţiei Naţiuni La sosire au fost de faţă Ru- ştiinţe a U.R.S.S. După ce a sub tetul sovietic pentru apărarea membre ale G.A.E.R- calitate de observator.
TASS transmite: dolf Dolling, ambasadorul R.D.G. liniat; că „opinia publică este
lor Unite la reglementarea paş în U.R.S.S., şi funcţionarii am chemată să aibă un mare rol păcii a unei comisii pentru as
U fTh'ant, secretarul general nică a problemei cubane. basadei. in realizarea unui acord cu pri-
provizoriu al O.N.U. s-a înapo pectele tehnice şi politice ale de =1 :
iat în seara de 31 octombrie la „In timpul şederii mele la -r 0)>f S>*U•¦I I•I»9»
zarmării. i Safkătômma S ilei naţio-nnLe.
Havana, a continuat u Thant,
New Yurk sosind de ia Havana. am primit informări autorizate Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. a c lq,enti
(Entr-io decilaraţie făcută pe că demontarea rachetelor şi a
ALGER 1 (Agerpres).
aeroportul „Idiewlfde“ din New obiectivelor Se află în ciurs şi La miezul nopţii de miercuri spre ţionale constituante Ferhat Abbas, da
joi 21 de salve de artilerie au anun secretând general al Biroului Politic
York U Thant a caracterizat că acest proces va fi terminat In Comitetul ţat începerea sărbătoririi Zilei naţio al Frontului de eliberare naţionala.
tratativele pe care le-a avut la 2 noiembrie, adică peste o zi. de Tutelă nale de luptă pentru independenta M. Khider.
Algeriei. A urmat apoi un minut
Dezbaterile din Comitetul Politictimp de două zile cu conducă Ulterior, acestea vor fi tran de tăcere în memoria celor ce şi-au La tribună sc află, de asemenea,
dat viata in lupta pentru libertatea oaspeţi străini. Numeroase tari şi-au
torii cuban 5 ca fiind „-rodnice“ sportate înapoi în Uniunea So NEW YORK 1 (Agerpres). Luînd cuvîntul V. A. Zorin, repre NEW YORK 1 (Agerpres). — şi fericirea patriei. trimis delegaţii pentru a participa
şi a anunţat că s-a ajuns la o vietică: după cit se ştie, în a- La 31 octombrie, Comitetul Politic zentantul U.R.S.S., a spus că, deşi e- Comitetul de Tutelă al Adunării Ge la sărbătoarea revoluţionară a Alge
xistă unele rezerve şi chiar obiecţiuni nerale a O.N.U. a adoptat proiectul de Dis-de-diminsată, la 1 noiembrie, riei. Printre ele sc află şi delegaţia
înţelegere privind participarea cest scop se şi fac pregătiri“. af O.N.U. a început discutarea a asupra unor părţi din proiectul de re rezoluţie prezentat de 40 de ţări, care grupuri de oameni îmbrăcaţi în hai R.P. Romine condusă de Petre Bur
rE&- două proiecte de rezoluţie în proble zoluţie al celor 34 de ţări, U.R.S.S. condamnă politica rasistă a guvernului ne de sărbătoare au ieşit în străzile lacii, secretar general al Ministerului
ma încetării experienţelor cu arma consideră că poate vota acest proiect. Rhodesiei de sud şi recomandă Secre şi pieţele Algerului, pavoazate cu dra Afacerilor Externe.
El a cerut ca S.U.A. să urmeze c- tariatului O.N.U. să intervină de în pelele naţionale ale Republicii Alge
S. U. Ă. au reîustitîut blocada împotriva Cubei nucleară. După cum s-a aflat, rezo xemplul Uniunii Sovietice. Zorin a dată pentru a nu admite ţinerea alege riene Democratice şi Populare. După demonstraţie a avut loc o
luţia celor 33 ’de ţări, care cheamă subliniat că există o bază generală rilor reacţionare în această ţară. Pen paradă militară. Prin faţa tribunei
pentru viitoarele tratative. Ea constă tru acest proiect de rezoluţie au votat In aplauzele furtunoase ale mulţimii trec încolonate unităţi ale armatei
WASHINGTON 1 (Agerpres). secretarului general provizoriu Ia încetarea experienţelor cu arma în necesitatea de a se pune capăt 81 de delegaţii. Numai două voturi ale şi in acordurile marşurilor patriotice, populare naţionale algeriene, înzestrate
nucleara înccpînd de la 1 ianuarie tuturor experienţelor, în a se fixa data colonialiştilor înrăiţi — Portugalia şi in fata tribunei la caro se află mem cu arme de cel mai nou tip. Heli
Casa Albă a anunţat că Sta al O.IN.U., U Thant. încetării experienţelor şi în a folosi Republica Sud-Africană — au fost îm brii guvernului, trec delegaţiile orga coptere dăruite de Uniunea Sovietică
1963, a devenit astăzi rezoluţia celor memorandumul celor opt state neutre potrivă. Rezoluţia va fi pusă în discu nizaţiilor naţionale. De la tribună ele lansează manifeste cu lozincile: „Tră
tele Unite au reinstituit in zo Secretarul Casei Albe pentru 34 de ţări, întrucît i s-a alăturat drept bază pentru tratative. Acest lu ţia Adunării Generale. sînt salutate de primul ministru Ben iască revoluţia", „Frontul de eliberai e
rii zilei de 1 noiembrie blocada problemele presei, P. Sal înger, Republica Africa Centrală. cru — a spus el — a fost recu
a anunţat, de asemenea, că Sta noscut de majoritatea uriaşă a delega •4r Bella, de preşedintele Adunării Na naţională vă cerc să rămîneti credin
Cubei, suspendată temporar in tele Unite au reluat zborurile i D-na Alva Myrdal, reprezentanta ţiilor şi Adunarea Generală trebuie cioşi memoriei eroilor noştri".
legătură cu vizita în Cuba a de recunoaştere deasupra Cubei. I Suediei, a atras atenţia asupra nece să adopte o rezoluţie asupra acestor NEW YORK 1 (Agerpres). -
sităţii de a sc pune capăt experienţe trei puncte. Evenimentele din ulti In seara zilei de 3t octombrie Adu
mul timp au făcut deosebit de preg narea Generală a O.N.U. a ratificat cu
: -Vi . lor nucleare subterane, întrucît ele nantă necesitatea încetării experien 81 voturi pentru, 2 contra (Portugalia.
ţelor. U.R.S.S., a arătat V. A. Zorin, Africa de sud) şi 19 abţineri rezoluţia
permit să se perfecţioneze arma nu năzuieşte să acţioneze în această di adoptată diipă-amiază de către Consi
recţie în conformitate cu recentul me liul de Tutelă prin care se cere suspen
cleară tactică. Reprezentantul Ecuado saj al lui N. S. Hruşciov, preşedin darea imediată a noii constituţii a Rho
desiei de sud care urma să intre în vi
Noi diversiuni aîe contrarevoluţionarilor rului a declarat că delegaţia sa va tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., goare la 1 noiembrie, precum şi anu
vota în favoarea proiectului de rezo larea alegerilor ce urmau să aibă loc
adresat preşedintelui S.U.A., Kennedy. în luna decembrie. In R.A. Ye men: A ÎOSt constituit noul
cubani împotriva Cubei luţie al celor 34 de ţări.
Situîndu-se pc vechea poziţie ob
guvern şi proclamată constituţia provizorie
NEW YORK 1 (Agerpres). din S.U.A'. şi că la operaţiunile strucţionistă a S.U.A. reprezentantul
Contrarevoluţionarii cubani În diversioniste împotriva Cubei american, Arthur Dean a declarat că Alegerile prezidenţiale din Tanganica CAIRO 1 (Agerpres). — TASS trans supremă în stat este Consiliul revolu
treprind noi diversiuni împotri participă şi cetăţeni americani. delegaţia americană consideră că nu mite : ţiei, care ia măsurile necesare pentru
va Cubei. poate accepta proiectul de rezoluţie al DAR-ES-SALAM 1 - (Agerpres). La alegerile prezidenţiale din apărarea revoluţiei.
Folosindu-se de bunăvoinţa u- celor 34 de state. El a expus vecbea La 1 noiembrie în Tanganica Tanganica vor participa apro La 31 octombrie a fost anunţată la
Conducătorii uneia rdim organi nor persoane oficiale de la Wa poziţie a S.U.A. că delegaţia ameri a cărei independenţă a fost pro ximativ 1.800.000 de alegători Sanaa componenţa noului guvern al Constituţia stabileşte, de asemenea,
zaţiile contrarevoluţionare cu shington, transfugii contrarevo cană nu- va semm nici un tratat care clamată la 9 decembrie anul înregistraţi, populaţia acestei Republicii Arabe Yemen. crearea unui Consiliu naţional, compus
bane din S.U.A. au anunţat că luţionari cubani au anunţat, o- să nu asigure un control „corespun trecut, au început, alegerile pre ţări fiind de 9 milioane locui din Consiliul revoluţiei şi Consiliul de
trimiterea de diversionisţi în floial pe secretarul general pro zător“. Dean a cerut delegaţilor să După cum anunţă agenţia M.E.N., Miniştri, avînd drept sarcină stabilirea
Cuba continuă. vizoriu al O.N.U. că nu se con sprijine proiectul de rezoluţie prezen generalul de brigadă Abdallah As- politicii generale a ţării.
tat de S.U.A. şi Anglia, care, după Sallal ocupă în noul guvern funcţiile
Ziarul „Washington Post“ re sideră datori să respecte înţele cum a declarat el, asigură un acord de prim-ministru şi comandant suprem Un alt organ a cărui creare este fi
al forţelor armate ale republicii. Abdel xată prin constituţie va fi Consiliul su
latează că contrarevoluţionarii gerea de a nu săvirsi acţiuni Rahman Al-Baidani a fost numit vice perior al apărării, format din şeici.
preşedinte al Gonsiliului de Miniştri şi
continuă să primească subvenţii agresive Împotriva Cubei. sub un control efectiv. ministrul afacerilor externe, colonelul Ca obiective principale ale revoluţiei
Abdallah Gazilan a fost numit minis constituţia provizorie prevede printre
Creşte lupta grevistă a oamenilor zidenţiale. In alegeri candidea tori. trul apărării, maiorul Abdel Latif altele egalitatea tuturor cetăţenilor in
ză Julius Nyerere, liderul parti La Dar-es-Salam — capitala Deifallah a fost numit ministru al afa faţa legii, ridicarea nivelului de trai
dului de guvernămînt — Uniu Tanganicăi — precum şi în cî- cerilor interne. In total, din guvern fac al populaţiei prin elaborarea şi aplica
parte 21 de persoane. rea unui plan economic de dezvoltare.
muncii din ţările capitaliste nea naţională africană şl Zuber- teva oraşe mari din ţară alege
ti Mtembu, liderul partidului rile se vor termina Ia 1 noiem Tot la 31 octombrie, preşedintele Re In cursul perioadei de tranziţie de 6
din opoziţie — Congresul naţio brie în timp ce In regiunile publicii Arabe Yemen, As-Sa.Ha!, a emis ani va fi promulgată o lege electorală,
decretul revoluţionar cu privire la pro iar populaţia va fi chemată să se pro
ir T A Ii I tt asigură nici interesele bolnavilor, liîci a energiei nucleare din departamentele nal african. îndepărtate ale ţării atît alege clamarea constituţiei provizorie a Ye nunţe pe calea unui referendum asupra
pe cele ale medicilor. Seine-et-Oise, Seine, Isere şi Drome. rile cit şi numărătoarea voturi proiectului constituţiei. In urina alege
ROMA i (Agerpres). — Investirea oficială a preşedin lor vor dura cîteva zile. menului. Această constituţie va fi în rilor va fi desemnată o Cameră a de
Lupta grevistă a oamenilor muncii A N G Ii I A Au declarat grevă şi lucrătorii de la telui care va fi ales va avea loc
la 9 decembrie, exact Ia un an După cum se aşteaptă, rezul
italieni care revendică îmbunătăţirea LONDRA 1 (Agerpres). — două uzine electrice importante din de Ia proclamarea independen tatele definitive ale alegerilor vigoare în decursul perioadei de tre putaţilor, care va alege la rîndul ei,
condiţiilor de trai continuă cu înver La 31 octombrie, peste 20.000 de Lyon, de la întreprinderile uzinelor de ţei ţării. In această zi Tanga cere de cinci ani.
şunare. Cei 120.000 de muncitori de ia muncitori din Beifast au organizat o automobile „Berliet“ din departamentul nica va fi proclamată republică. pe întreaga ţară vor fi anunţate la sfîrşitul perioadei de tranziţie, pe
fabricile de încălţăminte din Italia au grevă de protest împotriva primejdiei Rhone şt muncitorii secţiilor mecanică abia la 8 noiembrie. Constituţia prevede că autoritatea noul preşedinte al republicii.
organizat o nouă grevă naţională de de şomaj care planează asupra oame şî de utilaj electric de la uzina „Chaus- Preşedintele Republicii Tan
24 de ore. nilor muncii din Irlanda de nord, ca son“ din suburbia pariziană Gennevi- gán ioa va deţine puterea execu După alegerile din Rhodesia d@nord
urmare a stării de criză din econo lliers. tivă deplină şi va fi totodată
Grevfştii revendică majorarea sala mia acestei părţi a Regatului Unit. A comandant siuprem al forţelor „Deasupra Federaţiei Rhodesia-Nyas- trarea privilegiilor actuale. Faptul că cararea influenţei Partidului unit al in
riilor şi stabilirea unui salariu egal Ia încetat lucrul fa şantierele navale, Ia In ultima iăptămînă, în arsenalele armate ale ţării. saland plutesc nori întunecaţi“, nota aproape trei milioane de africani şi dependenţei naţionale al cărui ţel măr
muncă egală pentru toţi oamenii mun uzinele de avioane şi cortstructo'are de maritime militare de stat s-au înre recent „New York Herald Tribune“. doar 77.000 de albi au avut „dreptul“ turisit este ieşirea din federaţie şi do-
cii, bărbaţi, femei şi tineri. maşini, precum şi la fabricile textile gistrat 80 de greve de scurtă durată. ------ ®------- Intr-adevăr, în cei 9 ani de cînd exis să aleagă la 30 octombrie un număr bîndirea independenţei. Congresul na
din oraş. Muncitorii şi funcţionarii cer majo tă federaţia „forţele centrifuge“ — cum egal de deputaţi, a fost prezentat în ţional african, de pildă, a primit sub
31 octombrie a fost ultima zi a ce rarea salariilor şi îmbunătăţirea con Seminarul ziarişîilor denumeşte presa occidentală acţiunile versiunea colonialistă ca un „mare pro sidii de milioane de lire din partea mai
tei de-a doua greve naţionale de trei FRANŢA diţiilor de muncă. în favoarea dobîndirii independenţei gres“, constituie o ilustrare concluden multor monopoluri, inclusiv de fa
zile a personalului de la spitalele din faponezi de la Tokio naţionale — s-au manifestat din plin, tă a rînduielilor dih federaţie. Dar pînă „Union Miniere du Haute Katanga“ ;
PARIS 1 (Agerpres). — luînd an de an un avînt tot mai mare. şi cucerirea acestui aşa-zis dr,ept a fost liderul acestui partid, Nkumbula, este
Italia. Sindicatele lucrătorilor din in In diferite regiuni ale Franţei au TOKIO ! (Agerpres). —
Sub auspiciile Federaţiei naţionale
stituţiile de asistenţă medicală au de a sindicatelor lucrătorilor din presă la
Tokio a avut loc zilele acestea un se
clarat că vor recurge din nou ia grevă
dacă guvernul nu le va satisface prin loc greve ate muncitorilor şi func NEW YORK 1 (Agerpres). — minar al ziariştilor japonezi. La se Gu toate că premierul rasist sjr Roy deosebit de dificilă pentru populaţia de altfel considerat prieten al lideru
cipala revendicare: ţionarilor. Răspunzînd ordinului de grevă lan minar au luat- parte 70 de persoane. Welensky s-a declarat gata „să recurgă băştinaşă. Preludiul organizării alege lui secesionist katanghez, Ghoinbe.
O reformă a întregului sistem al Se află în grevă personalul tehnico- sat de „New York Newspaper Gtiild“, Participanţii la seminar au subliniat la orice, chiar la torţă” pentru a men rilor l-a constituit acţiunea desfăşurată
sindicat care grupează pe ziariştii, ţine actuala formă a federaţiei, fisu în Rhodesia de nord, calificată în pre Gu toate opreliştile, alegătorii afri
QctrotiTii sănătăţii, care în prezent nu ştiinţific de ta centrele de cercetare funcţionarii de presă şi publicitate din că îu ultimii cîţiva ani în presă s-a rile nu au întîrziat să se arate. sa engleză ca o „răscoală generală“, cani au participat la urne în limitele
New York, în noaptea de 31 octombrie Intensificat considerabil propaganda de şi numai pentru a evita „algerizarea“, în care li s-a îngăduit considerînd că
PE SCURT © SC U RT spre 1 noiembrie au încetat lucrul toţi război. In acelaşi timp numeroase ziare Pentru profilul politic al lui Welen şi pe această • cale trebuie să desfă
funcţionarii ziarului „Daily News“. Gre ocolesc problemele serioase ale ţării. sky există fapte mult mai concludente mm şoare lupta şi să-şi exprime poziţia
LENINGRAD. — Din Leningrad a Consiliului de Miniştri ca întregul per viştii cer mărirea salariilor şi o îmbu In special, presa denaturează adevăra decît acela că el a fost unicul spriji faţă de colonialism. In aceste condiţii,
plecat spre Cuba un grup de specia sonal militar străin să fie retras urgent nătăţire a condiţiilor de muncă. tul cuprins al tratativelor japono-sud- nitor „african“ al planurilor guver adică cucerirea independenţei cu arma prezenţa unui număr de reprezentanţi
lişti sovietici care au elaborat proiec de pe teritoriul Laosului. coreene, al recentelor evenimente din nului conservator englez privitoare la în mină, colonialiştii au consimţit să ai partidului unit al independenţei na
tul rinei rafinării de petrol pentru Guba. Agenţia Associated Press transmite Marea Caraibilor. includerea Angliei în Piaţa comună procedeze la alegeri, pe care le-au ca ţionale în noul consiliu legislativ re
Proiectul urmează să fie aprobat de WASHINGTON. - Statele Unite au vest-europeană atunci cînd această pro lificat ca o concesie menită să abată prezintă neîndoielnic un succes al miş
conducătorii Republicii Cuba. Uzina va efectuat la i noiembrie o nouă ex de asemenea că salariaţii altor trei ziare După cum anunţă ziarul „Akahata“, blemă a fost dezbătută la conferinţa populaţia de la luptă. Dacă constituţia cării de eliberare naţională din Rhode
prelucra anual două milioane tone perienţă nucleară la mare altitudine participanţii la seminar au hotărît să primilor miniştri ai Gommonwealtlm- în virtutea căreia au fost organizate sia de nord.
ţiţei. deasupra insulei .Johnston din Oceanul de dimineaţă şi trei ziare de seară din intensifice lupta prin presă împotriva Iui. Nefiînd sigur că slugărnicia faţă alegerile a fost denumită de Kaunda,
Pacific. propagandei în favoarea militarismului de colonialiştii englezi şi propria dis liderul Partidului unit al independen De la greva minerilor de la Copper-
STOGKHOLM. — IVeiniul Nobel pe New York care fac parte din acest sin şi a războiului, să militeze şi mai activ poziţie de a nu se da în* laturi de la ţei naţionale, „cea mai încîlcită consti belt („centura de cuprii") care a avut
anul 1862 pentru fizică a fost decernat LYON. — In depozitele prăfuite ale pentru pace şi democraţie. nimic ar fi suficiente, Welensky, a ini tuţie cunoscută vreodată de omenire", loc în luna maî, la arderea în public
savantului sovietic acad. Lev Davido- muzeului de artă din Lyon directorul dicat, vor intra în grevă pc rînd, în ţiat o alianţă cu rasistul sud-african sistemul electoral a fost calificat de a premizelor date africanilor pentru a
vîci Landau. Premiul Nobel a fost de Institutului olandez de istorie a artei sprijinul revendicărilor lor. Verwoerd şi cu colonialiştii portughezi, ziarul „Scotsman" ca „cel maî com li se îngădui circulaţia dintr-o locali
cernat acad. L. D. Landau pentru în a descoperit o lucrare necunoscută pînă nădăjduind că acest sinistru triumvi plicat din toate cîte s-au elaborat vreo tate în alta, acţiunile populaţiei din
drăzneaţă sa teorie a corpurilor con acum a marelui Rembrandt. Tabloul, 3U&Z rat ar putea prelungi dominaţia colo dată pe glob“. Cererilor persistente ale Rhodesia de nord care s-a manifestat
densate, în special a heliului lichid. „Lapidarea Sfîntulni Ştefan", are di nialistă — făţişă sau deghizată — în populaţiei africane „un om — un vot", cu hotărîre cu prilejul alegerilor, con
mensiunile de 90 pe I2|) de cm. Stu Puternice mitinguri şi demonstraţii Africa Centrală. priorităţile i-au adăugat „doar“ o com firmă hotărîrea ei de a obţine inde
PRAGA. — Organizaţia internaţio diile întreprinse au dus la descoperi studenţeşti în Japonia pletare : cel ce pretinde dreptul de pendenţa naţională. Desigur, din cei
nală a ziariştilor protestează împotriva rea semnăturii autorului ca şi a anului îndoiala faţă de succesul acestei în vot să fie capabil să completeze co 45 de membri ai noului consiliu legis
arestării ilegale a unor redactori ai în care a fost realizat tabloul, 1626 — TOKIO 1 (Agerpres). — asociaţiei a fost nevoit să ţină treprinderi fără perspectivă s-a stre rect un formular în limba engleză şl lativ al Rhodesiei de nord — 15 albi,
revistei „Der Spiegel" de către orga dată cînd Rembrandt avea 19 ani. Po La 1 noiembrie aproximativ seama şi Consiliul Central pen curat chiar şi în rindurile anumitor să aibă un venit mai mare de 10 lire 15 africani şi 15 aleşi pe „lista gene
nele poliţieneşti din Republica Fede trivit celor cunoscute pînă acum, se 50.000 de studenţi din Tokio, tru problemele educaţiei de pe cercuri engleze sus-puse. Esfe desigur lunar. Bineînţeles, ambele sensuri sînt rală" — majoritatea va ti ca şi pînă _
rală Germană, in telegrama O.Î.Z. adre consideră că aceasta este prima lucra Kioto, Sapporo şi din alte oraşe lingă Ministerul Invăţâmîntului. demnă de luat în seamă aprecierea zia imposibil de realizat pentru majori acum docilă colonialiştilor, dar glasul
sată cancelarului R.F.G., K- Adenauer, re a marelui pictor olandez. ale ţării nu s-au prezentat la rului „Daily Express" care vorbea des tatea absolută a populaţiei. populaţiei africane a pătruns în acest
se spune că arestarea redactorilor re cursuri ci au participat la mi Acţiunile unite ale studenţi pre dezlănţuirea unei „furtuni politice" organ, şi acest rezultat al alegerilor
MADRID 1 (Agerpres). lor sînt o continuare a luptei în cercurile guvernamentale din Lon Totodată, legea electorală prevede că nu este de fel neglijabil. Alegerile nu
vistei constituie „o încălcare flagrantă Pe stadionul Bemabeu din Madrid tinguri şi demonstraţii de pro pentru libertatea învăţămîntului dra, pricinuită de demisia reprezentan un african poate fi afes numai dacă au dus Ia o schimbare a rînduielilor
a libertăţii presei". s-a disputai ieri meciul de fotbal din test Împotriva intenţiei guver. care durează de cîteva luni. La tului englez în comitetul de tutelă al întruneşte cel puţin o zecime din vo din federaţie — o asemenea răstur
tre echipele Spaniei şi R.P. Rontîne. mitingurile şi demonstraţiile O.N.U., Hugh Foot, după ce a pro turile alegătorilor săi albi.
VIENTIANE. — La 30 octombrie, contînd pentru primul tur al Cupei nulul de a intensifica controlul care au avut loc la 1 noiembrie, testat împotriva încălcării drepturilor nare nu poate fi obţinută în nici un
la Vientîane a avut loc o şedinţă a Europei inler-ţări. Selecţionata spanio tineretul japonez a protestat populaţiei afrîoane... Pe lingă , aceasta, în Rhodesia de
Consiliului de Miniştri al LaosulUi. In lă a cîşRgat cu scorul de 6—0 (4—0). asupra instituţiilor de învăţă- nord au fost create diferite formaţii caz prin prezenţa în faţa urnelor pă
mîttt superior. energic şi împotriva planurilor Ignorînd însă aparent cu seninătate politice docile colonialiştilor şi guver
comunicatul final dat publicităţii se „norii întunecaţi", colonialiştii englezi nului federaţiei, îndreptate spre contra-- zite de baionetele engleze — dar ele
împotriva politicii guvernului de revizuire a constituţiei ja şi paznicul devotat al intereselor lor,
arată că la această şedinţă a fost ex Welensky, continuă să aplice întrea au marcat o exprimare limpede a voin
primată dorinţa unanimă a membrilor în domeniul învăţămîntulul su poneze care împing ţara pe pan ga gamă de mijloace — de la folosi
rea forţei la corupţie — pentru păs ţei populaţiei din Rhodesia de nord de
perior s-a pronunţat şî Asocia ta primejdioasă a aventurilor şl
ţia universităţilor de stat, care a obţine liberlafca-
şi-au exprimat solidaritatea cu
reuneşte pe rectorii a 72 de uni ZÂNEI. FI OREA
versităţi din ţară. De părerea poporul iubitor de libertate din
Cuba.
„I - ¦ Martie ir . 9. Telefon : 188, 189, 75, 674. ilătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.I.T.R. nr. 263.828 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.
Redacţia şi administraţia riarulm