Page 80 - 1962-11

KRIIMlir SÔCIAL1SMULÜÎ
PA G . ?.
fls&szau
oteva cercuri
Învăţământ agrozootehnic
•VVVVVVVV^
L 7«irff 5 ii 73 noiembrie a.c. în unităţile agricole socialiste 'din raionul >
? l i aţeg s-a deschis învăţăm întul agrozootehnic cu durata de trei ani.
L Cum se pregătesc lectorii câre predau în cadrul acestora7 C um sint
} asigurate condiţiile m ateriale7 Care este frecvenţa cursanţilor7 — iată cî-
< teva din întrebările la care ne propunem să răspundem în grupajul de faţă. <
V W V V 'A /'^ V
Bane p reg ă tită în
cursanfslor
Manualul cu coperte din vinilin e
deschis şi lîngă el se află un caiet
cu coperte albastre. La masă, cu to­
cul în mină, o tînără urmăreşte cu
privirile paginile manualului „Gultura
plantelor de cîmp“ şi din cind în cînd
îşi face cîte o consemnare în caiet.
Inginera Maria Stahnik, pentru că
despre ea este vorba, îşi face conspec­
tul celei de-a patra lecţii pe care o
va preda colectiviştilor din Plopi. Ci­
tirea lecţiei din manual, conspectarea
ei pe filele caietului şi îmbogăţirea cu
exemple luate din activitatea gospodă­
riei este preocuparea inginerei înainte
de fiecare predare.
Condiţii op tim e —
rezultate bune
Grupa de partid din cadrul brigă­
zii Hăţăgel a gospodăriei colective
din Demsuş acordă mare atenţie des­
făşurării învăţămîntului agrozootehnic.
In serile cînd are Ioc învăţămîntul,
la cercul „cultura plantelor de cîmp“
participă cu regularitate toţi colecti­
viştii înscrişi.
Sala de clasă, curată şi încălzită,
aşteaptă primitoare sosirea cursanţilor.
Alături de profesorul Cornel Mihuţ,
care este lectorul cercului, tovarăşii
Octavian Băncilă — organizatorul gru­
pei de partid din brigada Hăţăgel,
iViorel Vasioni — membru al biroului
organizaţiei de bază a gospodăriei u-
nificate (Hăţăgel-Demsuş) şi Viorcl
Niculescu — preşedintele acesteia, se
preocupă, de asigurarea tuturor con­
diţiilor.
Rezultatul? Ha fiecare din cele 3
lecţii predate pînă acum au luat parte
între 47—49 de colectivişti (din cei
50 înscrişi).
La P on or m erg treb u rile...
L a deschiderea cercului „cultura
'plantelor de cîmp“ din brigada Ponor,
Io v. Tra ia n N o ja — tehnician la con­
siliul agricol raional, lectond cercu­
lui, a fost însoţit de către Anton
M ainardis — preşedintele Sfatului
popular din Pui.
După cuvîntul introductiv privind
însemnătatea pe care o are frecventa­
rea cu regularitate a cursurilor, ro ­
stit de preşedintele sfatului popular,
lectorul a trecut la expunerea primei
lecţii privind normele de organizare
U muncii în gospodăriile colective.
L a predarea lecţiei a 11 -a şi a 111-a
frecvenţa a fost bună. Cursanţii (mai
bine de jum ătate sînt femei) s-au an-
Măresc fertilitatea
păşunilor
Gospodăria agricolă colectivă din sa.
tul Bobîlna, raionul Orăştie, deţine 180
ha. de păşune. Girca 60 la sută din supra­
faţa respectivă este însă năpădită de
raărăcinişuri şi arboret din care cauză
productivitatea acesteia este mult scă­
zută.
Pentru a obţine în vara anului viitor
o producţie mai mare de masă verde
la hectar, pe păşunile cu arboret şl
mărăcini colectiviştii din Bobîlna au
început zilele trecute lucrări de cură­
ţire şl defrişare. Pînă în prezent ci
au executat această lucrare pe 15 ha.,
urmina ca în zilele ce urmează să mai
cureţe încă 15 ha. Restul suprafeţei
vj fi curăţată în primăvară.
Aferită subliniat şi faptul că arbo­
relui şi mărăcinişul rezultat în urma
curăţirii n-a fost irosit zadarnic. Cu
aiutom! lui, colectiviştii au ars 50.000
bucăţi cărămidă.
GH. ORMINDEANU
corespondent
u n A g y -K'ni.- r»r>-ic— TTTTfp- T^ s.nm CTna»
CUM INSTRUIM
fdii© »i<>e » fliIv e liiS u i jp©lliÉI©
î Me®I©§p© a l le c ţiilo r —
© s arcin ă p rin c ip a lă
La discuţiile p u rtate în num ă­
rul trecut al ziarului „Drumul
socialism ului“ pe tem a „Cum in-
struim şi educăm tineretul şco­
la r“, tovarăşul O lim piu Turcu şi
Ioan Ungur, secretari ai o rg an i­
za ţiilo r de p a rtid , au ab o rd at
d o u ă p ro b le m e i m p o r t a n t e : 1.
Felul cum o rg a n iz aţia de p a rtid
sp rijin ă conducerea şcolii în bu­
n a desfăşu rare a procesului in-
stru etiv -e d u cativ şi 2. Cum este
în d ru m ată şi sp rijin ită o rg an i­
z a ţi a U.T.AL d in ş c o a lă , u r m ă ­
rind acelaşi scop.
Ca secretar al organizaţiei de
partid , aş vrea să ridic în co­
loanele ziarului o altă problem ă
legată de m unca organizaţiilor
de p a rtid din şcoli — aceea a
preocupării lor pentru ridicarea
nivelului ideologic şi politic al
lecţiilor.
Se ştie că una din sarcinile
cele m ai im p o rta n te ale cad re­
lor didactice în in stru ire a şi e-
ducarea elevilor o constituie p re ­
darea unor cunoştinţe strîns le­
gate de viaţă, cunoştinţe in ter­
p retate de pe poziţiile m a te ria ­
lism ului dialectic şi istoric. Şi
m ijlocul cel m ai im p o rta n t p en ­
tru realizarea acestei sarcin i a
•' A /'A A a a a
iW W W W
gajat să frecventeze cu regularitate
cursurile şi să-şi însuşească cit mai
bine materia predată.
...la Baru Mare, nu
Deschiderea cercului zootehnic cu
colectiviştii din Baru Mare s-a făcut
în ziua de 10 noiembrie a.c. Numai că
„deschiderea“, aceasta s-a limitat doar
la rostirea cuvîntului introductiv din
partea instructorului comitetului raio­
nal de partid. Lecţia întîia n-a pu­
tut fi predată deoarece profesoara
Maria Arhot tocmai în ziua aceia
„dăduse o fugă pînă acasă“.
Pînă la urmă tov. Arhot şi-a făcut
totuş timp şi la 16 noiembrie a pre­
dat lecţia întîia în faţa a... 5 cursanţi,
din cei mai bine de 40 înscrişi. Pen­
tru predare, profesoara se pregăteşte
(dacă se poate numi pregătire) din-
tr-un manual pentru „Culturile de
cîmp“ în vreme ce cercul are pro­
fil zootehnic(?l)
In ce priveşte planificarea ţinerii
lecţiilor, la Baru Mare este folosit un
sistem „original“. In lunile noiembrie
şi decembrie se va preda o singură
lecţie pe săptăroînă (ca să nu se „plic­
tisească“ oamenii), iar în continuare
cîte două. Planificarea a făcut-o tov.
Arhot care pe la începutul anului ce J
vine intenţionează să plece de-aici,
aşa că raţionamentul c simplu: dînsa
va preda o dată pe săptămînă, cea
care o va înlocui n-are decît să pre­
dea de două ori.
Dacă ar exista o cît de mică preo­
cupare îr. a iest sens, Sfatul popular
comunal din Baru Mare ar putea în­
lătura toate aceste neajunsuri.
PETRE FÂRCAŞIU
corespondent
DIN MUNCA
Grijă deosebită fafă de îndeplinirea hotărârilor
luate în sesiuni
Sfatul popular al comunei Şoi-
muş, raionul Ilia, îşi ţine sesiunile
cu regularitate. In multe sesiuni s-au
discutat şi rezolvat probleme impor­
tante. Ne referim în special la se­
siunile consacrate întăririi economi-
co-organizatorice a gospodăriilor a-
gricole colective de pe raza comunei.
Să vedem însă cum se preocupă co­
mitetul executiv al sfatului popular
din Şoimuş de traducerea în viaţă a
hotărîrilor luate în sesiuni.
In acest an Sfatul popular comu­
nal Şoimuş şi-a propus să analizeze
în trei sesiuni modul cum au fost
înfăptuite lucrările din contribuţia vo­ punct: „Analiza muncii comitetului e-
luntară pe anul 1962. Sesiuni pe tema
amintită s-au ţinut în lunile mai,
august şi octombrie. Reiese aşadar
că realizarea lucrărilor din contribu­
ţie voluntară a stat în atenţia sfa­
tului popular.
In sesiunea din luna mai, tov.
Gheorghe Oprea, preşedintele Gomi-
fetului executiv al sfatului popular
a informat deputaţii şi invitaţii că
pe raza comunei Şoimuş s-a stabi­
lit, în adunările populare, să fie ter­
minate în acest an lucrările interioa­
re la căminele culturale din Şoimuş,
Bălata şi Mintia, precum şi radiofi-
carea satului Boliolt. La data ţinerii
sesiunii timpul era deja înaintat;
ED UC A M TINERETUL ŞCOLAR
constituie lecţia. De nivelul ei
ideologic şi politic, de nivelul ei
ştiin ţific şi m etodic, depinde re a ­
lizarea m ultor sarcini ale edu­
caţiei com uniste in şcoală. D a­
to rită acestui f a p t un loc im ­
p o rta n t în activitatea pe care o
desfăşoară organizaţia noastră
de p a rtid îl ocupă p reo cu p area
p en tru continua rid icare a ni-
velului ideologic şi p o litic al
cad relo r didactice şi p rin aceas­
ta al lecţiilo r. A stfel, cu s p r i­
jinul efectiv al cabinetului * de
p artid, în anul şcolar trecut, to a­
te cadrele didactice din şcolile
care ap arţin organizaţiei noastre
de b ază au frecv en tat cite un
curs de învăţ,ăm înt ideologic —
filozofie anul 1şi lf, econom ie p o ­
litică, Isto ria P.M .R., bazele
m arxism -leninism uhii. Conduce­
rea acestor cursuri a fost încre­
d in ţa tă unui num ăr de cinci to ­
varăşi care fac p arte din o rg a­
n izaţia n o astră de partid.
Biroul organizaţiei de bază s-a
¦TOPra»»—oux& k:
SFATURILOR POPULARE
trecuseră aproape 5 luni din anul
1962 şi nu se făcuse nimic în afară
de încasarea unei părţi din sumele''
votate. In raportul prezentat, comite­
tul executiv şi-a făcut autocritica pen­
tru întîrzierea lucrărilor şi propunea
grăbirea lor. Gum era şi firesc, sesiu­
nea a aprobat o hotărîre în care se
stabilea oa în cel mai scurt timp să
fie procurate materialele şi să încea­
pă lucrările interioare la căminele cul­
turale. In aceeaşi hotărîre era prevă­
zută urgentarea procurării stîlpilor
pentru radioficarea satului Boholt. Du­
pă trei luni s-a ţinut o altă sesiune.
La ordinea de zi avea un singur
xecutiv al sfatului popular comunal
cu privire la executarea lucrărilor şi
încasarea sumelor din contribuţie vo­
luntară". In raportul prezentat se ară­
ta că s-a radioficat satul Boholt iar
la căminul cultural din Şoimuş s-a
instalat curentul electric. La Bălata
şi Mintia, nu s-a făcut nimic. De fapt
nici la Şoimuş nu se făcuse mare lu­
cru. Deci hotărîrea sesiunii din mai
nu fusese dusă în întregime la înde­
plinire. Comitetul executiv îşi făcea
din nou autocritica. Apoi a fost a-
probată o nouă hotărîre în care erau
stabilite aceleaşi obiective, adică pro­
curarea de materiale pentru termina­
in te re sa t în d eap ro ap e de felul
în care se d esfăşo ară în v ă ţă m în ­
tul ideologic, a u rm ărit frecvenţa,
interesul fa ţă de însuşirea cu­
n o ştin ţelo r, nivelul discuţiilor,
preg ătirea fiecărui om în p a r­
te şi m ai ales felul în
care cunoştinţele dobîndite sînt
ap licate în m unca şi v iaţa
de zi :cu zi. Şi în a c e s t a n ş c o la r
toate cadrele didactice sînt în ­
cadrate într-o form ă de învăţă-
m în t ideologic. In cadrul sem ina-
riilor, se fac referiri la activi­
ta te a Ia :lasă, analizîndu-se
p rin c ip ii, m eto d e şi procedee a-
decvate pentru a da lecţiei un
co n ţin u t p o litic şi ideologic cît
m ai bogat. A stfel, la cercul de
s tu d ie re a Is to rie i P.A\ R. a fo s t
scos în evid en ţă felul cum este
educat tineretul din şcoala n o as­
tră în spiritul dragostei fa ţă de
p a rtid şi p a tr ia n o a s tră so cia­
listă, f a ţă de com uniştii care au
fost to td eau n a în fru n te a luptei
pentru fericirea poporului, fa ţă
de realizările regim ului dem o­
crat-p o p u lar. In sem in arii s-a
f ă c --'; un re a l sc h im b d e e x p e ­ ta ţi şi ciţiva to v arăşi diriginţi,
rie n ţă în urm a căruia s-au re­
liefa t cele m ai bune procedee fo ­
losite de în v ăţăto ri şi profesori
la lecţiile de lim ba rom lnă, is­
Nr. 2462
.V,,-. «u^awscr-- :.-
rea lucrărilor la cele trei cămine cul­
turale şi antrenarea cetăţenilor la exe­
cutarea lucrărilor. Se stabilea ca ter­
men ziua de 10 septembrie. A venit
şi sesiunea din octombrie care analiza
pentru a treia pară aceeaşi problemă
— contribuţia voluntară. A fost apro­
bată o nouă hotărîre din care cităm:
„Măsuri pentru începerea lucrărilor
de tencuire interioară a căminului
cultural din Şoimuş; procurarea de
seînduri şi nisip pentru căminul cul­
tural din B ălata; tencuirea căminului
cultura! din Mintia“ etc. In hotărî­
re se mai stabilea ca la cele două
cămine culturale din Şoimuş şi Bălata
să fie continuate lucrările şi în anul
viitor. Deci vor urma alte sesiuni, se
vor lua noi hotărîri...
GomenfarhTe sînt de prisos. Un lu­
cru este c e rt: hotărîrile luate în se- <
sîunile sfatului popular din comuna %
Şoimuş n-au fost duse cu stricteţe la L
îndeplinire, ceea ce dovedeşte super­
ficialitate în muncă. De această de­
ficienţă se face vinovat Gomifeful e-
xecufiv al Sfatului popular comunal
Şoimuş. Tovarăşii din comitetul exe­
cutiv nu trebuie să uite că îndeplini­
rea hotărîrilor sesiunilor este sarcina
principală şi de mare răspundere a
comitetului executiv.
V. ALBU
torie, geografie, aritm etică, şti­
in ţele n atu ra le etc.
Biroul organizaţiei de b ază a
trasa t ca sarcină propagandiş­
tilo r să fie m ereu în m ijlocul
c u rsan ţilo r, să le cunoască în ­
deaproape activitatea la clasă,
felul in care ap lică p ra c tic la
lecţii cele însuşite la în v ă ţă m în ­ m istico-religioase.
tul ideologic şi să popularizeze
cele m ai bune m etode folosite.
M ulte din ad u n ările g enerale
ale o rg an izaţiei de p a rtid au
dezbătut preocuparea com uniş­
tilor, a tuturor cadrelor didac­
tice pentru ridicarea continuă a
nivelului ideologic şi politic al
lecţiilor. A stfel, în luna m artie
a.c. ad u n a rea g en erală a o rg a ­
nizaţiei de p artid a dezbătut
p io b lem a: „învăţăm întul ideo­
logic şi sarcinile instructiv-edu-
cative în şcoală“. La in d icaţia
biroului, cîţiva to v arăşi din o r­
g an iza ţia n o a stră de p a rtid au
stu d iat din tim p d iferite aspec­
te ale m uncii in şcoală în to c­
m ind un re fera t pe tem a : „C on­
trib u ţia profesorilor diriginţi la
în făptuirea educaţiei patriotice
şi p o litice a elevilor. M ijloacele
folosite şi rezultatele obţinute“.
La această şed in ţă au fost in v i­
nem em bri de p artid , care au ob­
ţin u t rezultate frum oase la cla­
să. Pianul de m ăsuri ad o p tat de
adunarea generală a a ră ta t în
ce d irecţie trebuie să-şi sp o re as­
că ac tiv itatea com uniştii şi ce-
!e:alie cadre didactice şi care
sin t m ijloacele practice care ur­
m ează a fi folosite în activizarea
com isiilor m etodice a diriginţi-:
condîţiiiSor
In staţia 0.F.R. Siineria triaj se com­
pun şi descompun zilnic zeci de tre­
nuri. La formarea fiecărui tren de mar­
fă este nevoie de <?ite un vagon frînă
de semnal. Şi, bineînţeles, pentru a
asigura frînarilor condiţii bune de lu­
cru, este necesar ca gheretele acestor
vagoane să aibă uşi şi toate cele ne­
cesare. Sînt însă cazuri cînd acest as­
pect este neglijat. Aşa de pildă, în ziua
Muncitoarea Ma­
ria Boancă de la
fabrica de meze­
luri din Deva, sec­
ţia magazinaj, eti­
chetează zilnic sute
de cutii de conser­
ve. Datorită hărni­
ciei şi îndemînării
ei, se numără prin­
tre fruntaşele sec­
ţiei.
Fotografia ne-o
prezintă pe tov.
Maria Boancă la
locul de muncă.
!! N !F O « M \ Y il II
° Vineri dimineaţa s-a înapoiat în Ca­
pitală delegaţia Marii Adunări Naţio­
nale a R.P. Romîne, care la invita­
ţia Scupşcinei Populare Federative a
R.P.F. Iugoslavia, a făcut o vizită în
R.P.F. Iugoslavia.
0 Vineri a plecat la Geneva delega­
ţia Republicii Populare Romîne con­
dusă de tovarăşul George Macovescu,
adjunct al ministrului Afacerilor Ex­
terne pentru a participa la lucrările
Comitetului celor 18 state pentru de­
zarmare, care vor fi reluate la 26 no­
iembrie a.c.
¦La plecare, pe aeroportul Băneasa,
delegaţia a fost condusă de tov.
Eduard Mezinccscu, adjunct al minis­
trului Afacerilor Externe, de funcţio­
nari superiori din Ministerul Afaceri­
lor Externe.
° Vineri dimineaţa în amfiteatrul
„Prof. D. Bagdasar“ al Facultăţii de
medicină din Capitală a avut loc des­
chiderea celei de-a V III-a sesiuni
ştiinţifice a cadrelor 'didactice din
Institutul de medicină şi farmacie —
Bucureşti.
Au participat academicieni, cadre
didactice de la institutele de medi­
cină şi farmacie din ţară, studenţi.
Cuvîntul de deschidere a fost ros­
tit de prof. T. Burghelc, membru co­
respondent al Academiei R.P. Romî-
nc, rectorul I.M.F. Bucureşti.
După simpozionul cu tema „Progre­
sul tchnico-ştiinţific în ştiinţele medi-
co-biologice şi formarea cadrelor di­
dactice în I.M.F. Bucureşti“, au fost
prezentate numeroase referate.
Lucrările sesiunii continuă pe sec­
ţii de specialitate.
(Agerpres) muzică uşoară; 8,30 Clubul voio­
lor. S-a tr a s a t ca sarc in ă co­
m uniştilor de la secţia serală
şi şcoala p ro fesio n ală de gos­
podărie să intensifice în cadrul
lecţiilor şi orelor de d irigenţie
activitatea pentru educarea tine­
retului în spiritul concepţiei a-
teist-ştiinţifice, să com bată prin
m etode ştiinţifice credinţele
O rganizaţia de p a rtid a tr a ­
sat ca sarcină m em brilor de
p artid din şcoli să u rm ărească
in cadrul activ ităţii com isiilor
m etodice, în cadrul lecţiilor des­
chise, a interasistenţelor, proble­
m a ridicării nivelului ideologic,
p o litic şi m etodic al lecţiilor p re ­
date.
C unoştinţele dobîndite la lec­
ţii au făcui: pe elevi să în ţe le a ­
gă legile obiective ale dezvoltă­
rii societăţii, legi care stau la
tem elia politicii ştiinţifice a
p a rtid e lo r m arxist-leniniste. Ele­
vii de la clasele m a ri reuşesc să
analizeze o serie de problem e
fundam entale ale co n tem p o ra­
n e ită ţii c a : noua e ta p ă a crizei
generale a capitalism ului, ine­
vitabilitatea prăbuşirii depline a
colonialism ului etc.
A xarea lecţiilor pe docum ente­
le de p a rtid şi în m od deosebit
pe docum entele C ongresului al
III-lea al P.M .R., a fă c u t pe e-
levi să în ţeleag ă in m od ştiin ­
ţific politica econom ică a p a rti­
dului n o stru şi să cunoască to t­
o d a tă perspectivele de dezvolta
re ale ţă rii noastre.
P io f. V. TEO D O RO V ICI
secretarul organizaţiei de partid
Şcoala medie Petroşani
Maâ muSfă aierafie pentru asigurare.
de lucru!
de 17 octombrie a.c., ghereta treimi-
lui de marfă care a plecat la ora 19 şi
22 minute spre Arad era fără uşi.
Este bine deci, ca tovarăşii controlori
de sector să-şi facă conştiincios da­
toria. Ei trebuie să sesizeze la timp
conducerea staţiei pentru a se lua mă­
surile ce se cuvin.
G H. CRISTF.A
corespondent
=A G IE N D '.¦anriwn»»««
(T?adi& DIOJURNALE: 7,00; 13,00; 19,30
22,00; 23,50 (programul I) 7,50
25 NOIEMBRIE 1962 14,00; 18,00; 20,00; 23,00 (progra
PROGRAMUL I: 6,00 Melodii
mul II).
populare romîneşti; 6,30 Piese sim­ @inema
fonice; 7,10 Concert de dimineaţă;
8.00 Sumarul presei centrale; 8,10 25 NOIEMBRIE 1962 j!
Şcoala şi viaţa; 8,30 Muzică uşoa­ D E V A : Acord final — cinema­ I
ră; 8,50 De vorbă cu auditorii e- tograful „Patria“ ; H U N E D O A R A :
misiunilor de iniţiere muzicală; M ongolii — cinematograful „V ie -
9,10 Muzică de estradă; 9,30 Tea­
tru la microfon pentru copii: „O to n a “ ; S E B E S : 713 cerc ¦aterizare
prietenie adevărată“ scenariu radio­ — cinematograful „Progresul';
fonic de Virgil Stoenescu; 11,00 Două vieţi, seria, l - l l — cincmato-
Concert de muzică populară romî- graful „M . Sadovcanu“ ; P E T R O ­
nească pentru fruntaşii recoltelor Ş A N I : .9 zile d in lr-u n ap —
bogate; 11,30 Vorbeşte Moscova; cinematograful „ A l . Sahia : C e ­
12.00 Interpreţi de muzică uşoarăţ lebrul 702 — cinematograful
12,25 Muzică din opere; 13,10 De „ 7 N oiem brie“ ; A L B A I U -
toate pentru toţi; 14,00 Melodii L I A : L a 30 de ani — cinemato­
populare romîneşti cerute de ascul­ graful „V ic to ria “ ; Steaua dim ine­
tători; 14,30 Muzică simfonică; ţii — cinematograful „23 August :
16,15 Noi înregistrări de muzică O R Ă S T 1 E : Flăcări şi flo ri — ci­
uşoară primite din partea Radio- nem atograful „ V . R o a ilă ‘ ; Destăi­
televiziunii Sovietice; 16,45 „In vîr- nuiri — cinem atograful „ fla c ă ­
tcjul jocului“ — program de jocuri ra “ ; S I M E R I ă : Planeta furtunilor —
populare romîneşti; 17,00 La şeză­ cinem atograful ..7. P in lH ie ": H A ­
toare; 18,00 Concert de vaisuri; Ţ E G : Flăcări şi flori — cinematogra­
19,05 Pagini alese din muzica de fu l „P o p u la r": B R A D : O zi zgom o­
operetă; 19,35 „Melodii, melodii toasă — cinematograful „S t. ro­
emisiune de muzică uşoară romî- şie“ ; L O N E A ; C ie lito -Lin d o —
nească; 20,00 Teatru la microfon cinematograful „M in e ru l“ ; l E I U S -
Premiera „Ţărăncuţa din Getafe“ C în d comedia era rege — cinema­
Adaptare radiofonică după come­ tograful „ V . Iloailă : Z7./1TA.4.
dia lui Lopc De Vcga; 21,15 Pie­ Cetatea Plurranuam in — cinemato­
se de estradă; 21,45 Muzică de graful „M uncitorul“ ; I L I A : M u­
zicantul orb — cinematograful
dans; „G h . Do'ja“ ; A P O L D U L D E S U S :
PROGRAMUL II: 7,00 Cîntă
fanfara reprezentativă a Armatei;
7.30 „înfrăţiţi în muncă, în cîn- Bătălie în marş seria l - H cl~
tec şi joc“ — program de muzică nem atograful „23 Au gust“ .
populară romînească şi a minori­
tăţilor naţionale; 8,00 Fantezii dc (Buletin
şiei; 9,00 Muzică populară romî­ mete&eo Logic
nească cerută de ascultători; 9,30
Melodii de estradă; 10,30 Revista
presei străine; 13,00 Din cîntecelc PENTRU 24 ORE
şi dansurile popoarelor; 13,40 Arii Vreme schimbătoare cu cerul mai
din opere; 14,30 Satira şi hmorul; mult noros. Vor cădea ploi slabe, iar
15,15 Concert din operete; 18,08 în regiunea de munte lapoviţă şi
Cîntă Ileana Constanlinescu şi acor- ninsoare. Temperatura în uşoară scă­
deonistul Constantin Bordcanu; 17,25 dere va fi cuprinsă ziua între 4 şi 9
Muzică uşoară cerută de ascultători; grade, iar noaptea între —1 şi 3 gra­
18.30 „File de calendar“ — emisiu­ de. Vîntul va sufla potrivit cu intensi­
ne muzical-literară; 19,30 Album ficări din sectorul vest şi nord-vest.
de romanţe; 20,05 Din creaţia de
muzică uşoară a compozitorilor no­ PENTRU URMĂTOARELE
ştri; 20,30 Muzică de dans; 22,25 3 ZILE
Ciclul „George Encscu — compo­
Vremea rămîne umedă c u '“cerul
zitor“; 23,10 Muzică dc ’dans. mai mult noros şi temperatura în
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA'-> general staţionară.
A S IIS f
întreprinderea de alimentaţie publică D e v a
organizează la restaurantul „MUREŞUL“ din localitate
O a SPIfBSi©«J§IEiL#e
© ie a r t a c u l i n a r a
Vor fi expuse produse de bucătărie,
carmangerie, cofetărie şi patiserie, precum
şi un bogat sortiment de băuturi.
Prezentarea produselor se deschide 8a 24 noiem­
brie ora 11 şi va ti deschisă pînă în 25 noiembrie.
Vizitaţi cu încredere restaurantul „Mureşul“ şi
consumaţi preparatele expusei
,/W W W W N
GRUPUL DE ŞANTIERE T .C .M .C .
CORQfEŞTI - VULCAN
oraşul Petroşani, regiunea Hunedoara
angajează u rg en t:
— said©a#I electplel,
montopi de înaltă calificare
TRUSTUL REGIONAL
DE CONSTRUCŢII DEVA
a n g a je a ză de urgenţă:
— fB E iK e S iig a i
— zidari
— iaistalat®ri sanitari
— in sta la to ri îancălsire
— muncitori necalifieati
pentru şantierele din Valea Jiului, Haţeg şi Deva
Se asigură munca în acord, cazarea gratuită şi masa
de trei ori pe zi contra cost la cantinele şantierelor.
Informaţii suplimentare se primesc de la sediul
T.R.C.H. — Deva strada Dr. Petru Groza nr. 24
serviciul organizarea muncii.
25 NOIEM BRIE LA ORAŞE, ULTIM A ZI PEN TR U PRO CU ­
RAREA BILETELOR PENTRU MARELE CONCURS SPECIAL
SFO&TEXPRES
PROCURAŢI-VA CHIAR ACUM CIT MAI MULTE BILETE
MĂRINDU-VA ASTFEU ŞANSELE DE CIŞTIG.