Page 81 - 1962-11

QgggjgEgg8XKtBt!RB&Nr. 2463 wattflgansaLEEEJ^iSTOiOgg^üSSia^gSgiHfiHSyBStiSatgß&ttfeiaKHigj
Experienţa pozitivă
larg răspîndită
Aşa după cum prevăd Directivele celui de al ingiriereşti. Gradul de mecanizare a crescut
IlI-lea Congres al P.M.R. producţia industriei mult în ultimii ani. Realizările sînt diminua­
extractive a ţării noastre urmează să crească
simţitor în următorii ani. Creşterea se va rea­
liza pe baza dezvoltării minelor existente şi
construirii de noi mine. De aceea, una din
preocupările principale ale muncitorilor, ingi­
nerilor şi tehnicienilor mineri trebuie să fie
sporirea continuă a vitezelor de avansare Ia
lucrările de deschideri şi pregătiri.
Deşi vitezele m edii de înaintare ce se ob­
ţin în prezent la exploatările miniere din re­
giunea noastră au crescut simţitor, faţă de ce­
le obţinute cu cîţiva ani în urmă, totuşi sînt
sub nivelul posibilităţilor. Acum, marea ma­
joritate a oamenilor de la aceste lucrări sînt
calificaţi, cu bogate cunoştinţe profesionale,
există un număr suficient de cadre tehnico-
Măsuri care au dus
sporirea vitezelor de avansare
ln vederea sporirii producţiei de
cărbune Directivele celui de al IlI-lea
Gongres al P.M.R. prevăd deschiderea
în bazinul carbonifer al Văii Jiului
a unor noi exploatări miniere. Una
dintre acestea este şi mina DÎIja. Ter­
menul de punerea ei în exploatare este
relativ scurt. De aceea) colectivul nos­
tru de muncă, sub îndrumarea orga­
nizaţiei de partid, s-a orientat spre lua­
rea unor asemenea măsuri care să ducă
Ia obţinerea unor viteze de avansare cît
mai mari la lucrările de deschidere: ga­
leria de coastă de la cota 607 şi pu­
ţul principal.
Săparea galeriei (profil dublu) a fost
încredinţată unui colectiv de 28 mineri,
conduşi de şeful de brigadă Augustin
Uemeter. La alegerea lor s-a ţinut
cont de priceperea fiecăruia în execu­
tarea tuturor operaţiunilor, inclusiv
manevrarea maşinii de încărcat. înain­
te de începerea lucrării, ei au fost"
instruiţi asupra a ceea ce are de fă­
cut fiecare la locul său de muncă şi
cu normele de tehnica securităţii. De
asemenea li s-a explicat ciclograma de
lucru pe 4 schimburi în 24 de ore
ce urma să stea la baza organizării mun­
cii în front. Giclograma prevedea înche­
ierea a 3 cicluri în două schimburi,
cu un avans mediu de l,5 m.I. pe a-
tac.
Pentru obţinerea unui asemenea a.
vans am folosit sistemul de puşcare
cu sîmbure pană. Găurile de mină a-
veau o lungime de l,70 m.I. Perfora­
rea s-a executat cu sîredele avînd floa­
rea în daltă. Perforînd la tavan un
număr mai mare de găuri şi încărcîn-
du-le cu exploziv mai puţin am obţi-
...nuţ.-prpfiliilfiual.
Gei 7 mineri de pe un schimb s-au
ocupat exclusiv de lucrarea de îna­
intare proprm-zisa. pentru montarea
tuburilor de aeraj, verificarea maşini­
lor de perforat şi încărcat, prelungirea
tuburilor de apă şi aer comprimat şi
manevrarea vagonetelor au fost repar­
tizaţi cîte un mecanic, un electrician
şi 2 muncitori pe fiecare 8 ore. In ve­
Cînd timpul de lucru e bine
In luna iunie a acestui an s-a exe­
cutat la secţia Musariu a E. M. Barza
o înaintare rapidă la orizontul minus
250 m. Profilul galeriei este de 5,44
m.p., nearmat. Lucrarea a fost încre­
dinţată brigăzii de mineri condusă de
comunistul Simion Gruber, care a mai
lucrat la înaintări rapide. In brigadă acestea s-au adeverit pentru că nu fiecare om îşi ştia dinainte locul şi zervă.
au fost încadraţi 24 de muncitori, re­
partizaţi pe trei schimburi.
înainte de începerea lucrării s-a or­
ganizat o consfătuire cu brigada. Per­
sonalul tehnic şi ingineresc din secţie,
îndrumat dc organele de partid, a în­
tocmit cu acest prilej un plan de mă­
suri tehnice şi organizatorice unde, în
afară de ciclograma lucrărilor de îna­
intare, au fost cuprinse şi măsuri pen­
tru organizarea transportului dc steril
şi materiale, precum şi pentru organi­
zarea lucrului la fiecare atac. O a-
tenţie deosebită s-a acordat alegerii
şi verificării utilajului necesar.
Totodată, brigada, analizînd posibi­
Aspect din said în tim p u l p ic tă rilo r consfătuirii.
derea asigurării celor mai bune con­
diţii de lucru, în imediata apropiere a
frontului, a fost instalată o conductă
de aer comprimat cu 8 ramificaţii.
Presiunea aerului, la funcţionarea în
Din referatul prezentat
de ing. Alexandru Hota
şeful minei Dlija
plin, era între 4,5 şi 5 atmosfere, ln
apropierea frontului de lucru se gă­
seau de asemenea, în permanenţă, ma­
terialele şi uneltele necesare.
Pentru încărcarea materialului puş.
cat s-au folosit două maşini de în­
cărcat electrice de tip E.P.M.-t. Bu­
toanele de comandă ale uneia din ele
au fost schimbate pe partea stîngă pen­
tru a permite manipularea dinspre pere­
tele galeriei. In cazul cînd una s-ar
fi defeotat, putea fi înlocuită imediat
cu o maşină de rezervă, aflată în a-
propiere şi care putea fi manevrată din
ambele părţi. Schimbarea vagonetelof
pline şi goale pentru cele două ma­
şini s-a efectuat cu ajutorul unei plăci
macaz în X, aflată la 15-25 metri de
front. Asistenţa tehnică şi conducerea
operativă a lucrării a fost încredinţa­
tă unor tehnicieni cu experienţă şi fără
alte sarcini.
Toate acestea, împreună cu buna or.
ganizare a muncii în brigadă, folosi­
rea din plin a timpului de lucru şi a
utilajelor, au dus la săparea în cursul
lunii octombrie a peste 250 m.I. de ga­
lerie. Un rezultat cît se poate de bun.
Gît priveşte puţul principal, el are
un diametru liber de 5 in. şi va fi e-
chipat în final cu schip şi maşină de
extracţie turn. Instalaţia pentru săpa­
rea Iui se compune dintr-o staţie cu
două compresoare de 45 m.c. pe minut,
un turn metalic demontabil, înalt de
cca. 20 m., în care se află cele 6 tno-
lete pentru manevrarea cablurilor de
susţinere ale podului mobil şi cofragu-
lităţile, s-a angajat să realizeze o
înaintare de 300 m.I. pe luna.
Traseul galeriei, aşa cum a indi­
cat documentaţia geologică, traversa
o rocă de categoria a 11-a. Aşadar,
condiţiile geologice erau favorabile u-
nei înaintări rapide. De altfel, toate
s-au întîlnit nici gaze şi nici presiuni
mai mari.
O deosebită atenţie s-a acordat pre­
gătirii tuturor condiţiilor începerii lu­
crării. Fiecare schimb (grupă) a fost
împărţit în două echipe, cîte una pen­
tru fiecare front. La alegerea mineri­
lor tăietori s-a ţinut seama, în afară
de experienţa în lucrările de înaintare
orizontale şi de priceperea oamenilor
în lucrările speciale, ca de pildă ma­
nevrarea maşinii de încărcat. In acest
fel fiecare dintre minerii tăietori pu­
tea executa orice operaţiune în front.
Minerii din brigadă au fost folosiţi şi
pentru executarea găurilor în vederea
te însă de greutăţile ce se ivesc în aprovizio­
narea locurilor de muncă cu cele necesare, de
anumite deficienţe în organizarea muncii.
Analizînd această stare de lucruri, la indi­ rea puţului orb nr. 1 între orizontu­
caţia biroului comitetului regional de partid,
Consiliul regional al sindicatelor a organizat
de curînd la Petroşani o consfătuire cu ca­
racter de schimb de experienţă pe tema îna­
intărilor rapide, aşa după cum s-a mai ară­
tat într-unul din numerele anterioare ale zia­
rului nostru.
Publicăm mai jos cîteva aspecte din lucră­
rile consfătuirii şl relatări ale mal multor
participanţi despre experienţa dobîndită la
locurile lor de muncă în această direcţie.
lui înetalic mobil, cele două poduri fi­
xe, montate, primul la cota 0, iar al
doilea la 10 m. distanţă de el.
Podul mobil, care urmăreşte frontul
la 25 m., pe lîngă faptul că asigură
pe muncitorii care lucrează efectiv la
adîncirea puţului, serveşte şi la ame­
najarea definitivă a lucrării.
Gofragul metalic mobil se compu­
ne din două rînduri de uşi siisţinîite
de stîlpi metalici. Pe inelele de ridi-
gizare a. stîlpilor sînt montate şi dis­
pozitivele de centrare. Pentru a uşura
manevrarea lui pe verticală, cofragul are
o conicitate de 30 mm.
Organizarea lucrului la săparea pu­
ţului s-a făcut după un grafic ciclic,
in 4 schimburi. Un ciclu se epuizează
în 24 de ore, iar ia finele lui se ob­
ţine o avansare de 2,2 m., egală cu
înălţimea cofragtilui. Efectivul care lu­
crează aici este de 7 persoane pe fie­
care schimb: 2 mineri, 2 ajutori mi­
neri şi 3 vagonetari.
Pentru evacuarea sterilului se folo­
sesc două greifere pneumatice de 0,2
m.c. ln vederea coborîrii cot'ragului,
după ce s-a efectuat o adîncire de 2,2
m., se mai efectuează o puşcare, se
nivelează vatra şi se scot penele de fi­
xare a uşilor care se deschid. Prin
deschiderea uşilor diametrul cofragu-
lui se micşorează şi se desprinde cu
uşurinţă de beton. Lansarea lui se face
cu ajutorul celor două trolii de mină.
După această operaţie, uşile se închid
la loc, se centrează cofragul, se toarnă
noul tronson şi cu ajutorul greiferelor
se scoate materialul puşcat.
Avansarea maximă obţinută pînă în
prezent este de 34 m.I. pe lună. Con-
siderînd că brigada s-a obişnuit de a-
cum să lucreze cu noul utilaj, în cursul
lunii octombrie, conducerea minei, sub
îndrumarea organizaţiei de partid, a
întocmit un nou plan de măsuri teh.
nico-organizatori.ce, ce conduc !a scur­
tarea duratei unui ciclu. Avem toată
convingerea că prin aplicarea lor întoc­
mai, vom obţine pe viitor viteze de
adîncire cu mult mai mari.
Ing. GH. COMŞUŢA
montării tuburilor de aeraj şi a con­
ductelor de aer comprimat şi apă, . a
căii ferate provizorii, precum şi pen­
tru executarea canalului dc scurgere
a apelor.
De asemenea, s-a organizat în aşa
fel munca în frontul de lucru incit
sarcinile. Pentru aceasta a fost în­
tocmită o planogramă. Pe baza acestui
sistem de organizare s-a reuşit ca
lucrările auxiliare să poată crea con­
diţii favorabile de lucru în front şi
să fie evitaţi timpii morţi. La întoc­
mirea pl.anogramei s-a ţinut seama
de experienţa cîştigată la alte înain­
tări rapide.
Tot în timpul lucrărilor de pregă­
tire a înaintării rapide a fost stabilit
şi echipamentul mecanic şi electric ne­
cesar lucrului în plin, precum şi asi­
gurarea tehnică a brigăzii cu energic
şi apă. Alimentarea cu energic pneu­
matică s-a făcut în aşa fel îneît în
Mown SONUMI
La săparea pufurilor
In ultimii ani, brigada pe care o
conduc s-a ocupat cu săparea puţu­
rilor la sectorul VIII. In anii 195S—
1960 am executat săparea şi susţine­
rile 630 şi 480 m. şi a ansamblului
de lucrări de la accşt puţ, iar în a-
nii 1961 şi 1962 am executat săpa­
rea şi susţinerea puţului orb nr. 4 şi
casa maşinii, suitorul pentru funii, tur­
nul puţului şi rampele la cele 5 ori­
zonturi. Pentru că puţul nf. 4 este cel
mai mare pe care l-am executat, voi
reda aici cîteva aspecte din felul cum
am organizat munca în brigadă în
timpul lucrului.
Brigada era alcătuită din 16 oa­ nuale de 5 şi de 15 tone, din care
meni, repartizaţi pe trei schimburi. La
perforare se lucra cu 7 unelte deo­
dată. In timp ce sc perfora, se făceau
şi pregătirile pentru puşcare. Găurile pentru suspendarea conductelor de aer
au avut o adîncime de 1,7—1,8 m-, comprimat şi a tuburilor de acraj.
pentru a se putea obţine o rupere de
1,5 m. cît este necesar aşezării unui
inel de susţinere provizorie. Profilul
de săpare fiind de 29 metri pătraţi,
perforam cît 42—46 găuri, inclusiv
găurile de probă: perforarea dura 5-6
ore. In restul timpului, piuă la sfir-
şitul schimbului, se făcea puşcarca şi
pregătirea pentru cvacuarer-
încărcarea materialului s-a făcut cu
greiferul, iar transportul din puţ —
cu două chible; în timp cc una era
transportată sus, cealaltă se încărca m
puţ. In timpul încărcării şi trans­
portului, patru oameni lucrau jos în
puţ, iar unul era sus, Ia manipularea
podurilor de siguranţă. încărcarea dura
ceva mai mult decît un schimb.
ai
La locul de muncă e ss foSisests
armarea
tîonduc o brigadă de mineri spe­
cializata in executarea lucrărilor de
înaintare, atît în ce priveşte săparea,
cît şi betonarea. Ani executat în cursul
anului curent, între altele, săparea şi
betonarea galeriei buclă de la puţul
14-5 niacaze, orizontul 650 m., în lun­
gime de 200 tn. La această lucrare am
folosit armături metalice provizorii, îna. dulapi de molid de 5 cm. grosime, în
inte de a executa susţinerea definitivă
prin betonare şi zidire. Decalajul din­
tre săpare şi betonare a fost de circa
2 luni.
Aşadar am lucrat după un sistem
nou de susţinere. Voi căuta să redau
ceea ce este specific în munca după
acest sistem.
Brigada, cu un electiv de 10 oa­
meni, a fost împărţită în 3 schimburi.
Săparea s-a executat direct la profilul
de betonare. S-a puşcat cu dinamită
şi capse electrice cu întîrziere. perfo-
front, la funcţionarea în plin, presiu­
nea aerului comprimat varia între 4
şi 4,5 atmosfere. Ca utilaje s-au folo­
sit perforatoare de tipul „PR-24“ cu
suport telescopic şi 3 maşini de în­
cărcat de tipul „PML-5“ cu cupă, din­
tre care două în lucru şi una de re­
Iată acum în ce mod s-a realizat
ciclul de înaintare.
După puşcare şi aerisirea frontului
de lucru, cei 2 mir.eri coptureau ta­
vanul şi pereţii galeriei, iar ceilalţi 2
pregăteau sculele pentru perforare şi
încărcare, aduceau maşina de încărcat
şi perforatoarele în frontul de lucru,
se aduceau vagonete goale în apro-
pierea maşinii de încărcat (din care
unul se cupla la maşină, iar al doi­
lea se parca alături, pe o placă me­
talică). După aceea materialul rezul­
tat din puşcare se nivela cu sapa pen­
tru a se putea perfora găurile din
tavan.
Toate aceste operaţiuni durau in al exploatării, se datoresc aplicării u-
medie 15 minute. Apoi, urmau ope­ imi şir de măsuri tehnice şi organiza­
raţiunile dc încărcare şi perforare a torice. Astfel, la lucrările de înaintare
găurilor din tavan. Un miner şi cu au fost folosiţi cei mai buni mineri
vagonetarul încărcau şi transportau echipele au fost dotate cu perforaioa.
materialul, iar celălalt miner, împre­ re CP-23 pe suporţi pneumatici, apro­
ună cu ajutorul său, perforau găurile vizionarea cu vagonete goale, materiale
dc la tavanul ' galeriei, găurile de şi scule s-a făcut la timp ; acolo unde
sîmbure şi de profilare. In acest fel,
pe măsură cc se termina încărcarea,
se termina şi perforarea, pentru că
găurile de vatră sc execută la urmă.
In timpul executării găurilor din va­
tră, minerul încărcător, împreună cu
vagonetarul, îndepărtează maşina dc
încărcat, strîng restul dc scule, mon­
tează calea ferată provizorie. Apoi,
imediat după terminarea perforării, ve­
nea un artificier care începea încăr­
carea găurilor cu exploziv. încărca­
rea se făcea de artificier, împreună
cu cei doi mineri, care aveau şi cali­
ficarea dc artificier.
In acest fel, brigada a realizat în-
tr-o lună o înaintare de 304 m.I., de-
păşindu-şi angajamentul luat. Se pu­
tea realiza însă mai mult. Unele de­
ficienţe, ca lipsa de exploziv, aer
comprimat la presiune corespunzătoare
şi vagonete goale, în unele zile, au
dus la reducerea numărului de ci­
cluri, la scăderea coeficientului de
rupere. Desigur, o organizare şi mai
bună a muncii, o urmărire atentă a
lucrului fiecărei echipe, pot înlătura
aceste neajunsuri.
VIOREL TRANCA
inginer la E.M. Barza
In al treilea schimb sc continua deci
evacuarea, după care se executa sus­
ţinerea cu inelul provizoriu şi banda-
jarca pereţilor cu dulapi şi jumătăţi
din lemn. In acest fel am reuşit să
realizăm un ciclu pe zi.
Betonarca s-a executat folosindu-se
Un pod mobil dublu, cu două plat­
forme, care era suspendat cu 2 funii.
Pe platforma de jos lucrau oamenii,
iar cca de sus constituia podul de
siguranţă. Acest pod a rămas deasu­
pra noastră tot timpul cît s-a executat
săparea.
Ca utilaje, in afară de cele amin­
tite, s-au mai folosit 5 granice ma­
două susţineau şi întindeau funiile de
ghidare ale chihlci; două manipulau
podul mobil, iar celălalt era folosit
Acjxijul în puţ s-a făcut cu un
ventilator electric de 12 kW şi cu
tuburi de 500 mm. diametru. Dc a-
semenea, în timpul perforării a func­
ţionat un pulvcrizator de apă, iar oa­
menii au folosit măştile contra pra­
fului.
Procedînd în acest fel, am realizat
o săpare medie lunară de 24—30 m.I.,
depăşind planul fizic cu 10—30 la
sulă. Succesul însă se datoreşte şi fe­
lului cum munceşte fiecare om. Noi
avem o brigadă omogenă; lucrăm a-
proape aceiaşi oameni din anul 1956!
Prin urmare nc cunoaştem bine, şi
lucrăm toţi cu tragere dc inimă.
DUMITRU DRAGAN
miner şef de brigadă la E.M. Vulcan
rînd cîte t6 găuri la un atac, lungi­
mea găurilor fiind de 2 ni.
Susţinerea provizorie s-a tăcut cu
armături din fier U-180, din 3 seg­
ment), cap la cap, legarea făcindu-se
cu 2 buloane la fiecare îmbinare. De
asemenea, s.au folosit bandaje din
cîmpuri de 1 m. Roca a fost tare,
aşa că armăturile s-au comportat foar­
te bine.
încărcarea sterilului excavat s.a fă­
cut semimecanizat, cu ajutorul unui
reincărcător cu bandă,. Aerajul la lo­
cul de muncă s-a făcut cu ajutorul
unui ventilator electric ..Pronodca“ 500-
M, cu coloană de 400 mm. diametru.
După săparea unui tronson de cir­
ca 90-100 m. am trecut la susţinerea
definitivă a acestuia. Susţinerea defini­
tivă a cuprins următoarele procese de
lucru : amenajarea vetrei şi betonarea
acesteia, demontarea susţinerii meta­
lice provizorii, zidirea galeriei prin fo­
losirea remonăzilor metalice.
Aplicarea susţinerii metalice provizo­
rii creează o seamă de avantaje, între
care eliminarea timpilor morţi în apro­
vizionare, o mai mare rapiditate în
montare, obţinerea de economii la
preţul de cost.
TU DOR MOl.OCl
miner şef dc brigadă la E. M.
Lupeni
©IM EXPERIENŢA MM8T1ÜA
Deşi la Exploatarea minieră Gheiar
au existat anumite greutăţi care au îm­
piedicat obţinerea unor viteze record
la lucrările de înaintare, totuşi s-au
obţinut unele rezultate în ce priveşte
creşterea productivităţii la lucrările mi­
niere de cercetare, pregătire şi deschi­
dere. Astfel, de la 14,5 cm. pe post cît
s-a realizat în trimestrul 1 1961, ran­
damentul pe exploatare a crescut în tri­
mestrul III a.c. la 17,6 cm. pe post.
„Rezultatele obţinute la noi, arăta
tov. GIIEORGHE ANGHEl,, inginer şef
a fost posibil s-au creat două fron­
turi de lucru pentru o echipă datorită
faptului că în general lucrările nu au
metraj mare pe aceeaşi direcţie; de a-
semenea înaintarea de pe orizontul VI
est, care avea cel mai mare metraj ,de
realizat, a fost dotată cu un perforator
BY-1-
Cum posibilităţile de dotare tehnică
au fost oarecum limitate, o atenţie deo­
sebită am acordat-o măsurilor organi­
zatorice, Dintre aceste măsuri amintim
schimbarea la locul de muncă, analiza
periodică a rezultatelor, organizarea de
lectorate pe tema măririi vitezelor de
avansare cu toţi muncitorii de la înain­
tări. S-a îmbunătăţit de asemenea asis­
tenţa tehnică, am ridicat calificarea şe­
filor de schimb şi echipe.
în general, linia pe care s-a mers a
fost aceea de a se obţine viteze de îna­
intare cît mai mari la toate echipele.
Totodată organizarea s-a făcut în aşa
fel îneît de Is fiecare echipă să se ob­
ţină nn atac pe schimb. Pentru aceasta
organizarea echipelor s-a făcut !11 func­
ţie de condiţiile reale, folosindu-se echi­
pele tip de 9, 12 şi 15 muncitori pe trei
scmniDuri. Lungimea atacului preco­
nizat şi realizat a fost în general de
La locul 'de m u n că al b rig ăz ii conduse de Eîugusbln D em eter.
folosind
forţa colectivului
Intr-adevăr, brigada noastră a ob­
ţinui o realizate frumoasă. — 2,r>0
m .I. pe lună. D a r aceasta nu este l i ­
mita maxim ă a posibilităţilor noastre.
Pentru a obţine rezultate şi mai mari
este necesară o bună aprovizionare cu
vagonete şi materiale, o organizare
perfectă a muncii şi folosirea din plin
a tim pului de lucru şi a utilajelor.
Înainte de începerea lucrării de
înaintare rapidă noi am (inul o mică
consfătuire. Cu această ocazie am f i ­
xat fiecăruia locul său de muncă în
front şi operaţiunile ce trebuie să le
execute. D e exemplu, intr-un schimb,
la perforare, unul urma să bată găuri
;n stingă, altul in dreapta profilului
şi unul la m ijloc. D u p ă puşcare, ţi­
nui urma să coplurească şi să cureţe
linia, doi să manevreze maşinile dc
încărcat, iar restul de patru să schim­
be vagonetcla (cile doi la fiecare m a­
şină). A s tfe l, fiecare ştia precis ce are şut. A doua zi, pus în discuţia b ri­
de făcut, fii m ai m ult decît a tît, după
puţin tim p, ajungea să primească in
efectuarea operaţiunii ce o efectua o
îndemînare deosebită. M enţionez că
fiecare miner din brigadă cunoaşte
toate operaţiunile.
Cel mai important lucru, după pă­
rerea mea. este insă respectarea unei
stricte discipline a muncii. N o i am
ajuns aici folosind fort a colectivului.
O r i de cile ori se săvîrşca o aba­
tere cît de mică era pusă în discuţia
echipei, sau a brigăzii şi oamenii ho­
tărau sancţionarea. De pildă, îhtr-una
din zile. un ortac a venit la şut. băut•
şi cu o jum ătate de oră întîrziere.
L-a m întîlnit pe galerie. De cum m -a
văzut a începui să se scuze, l-a m
spus că nu eu hotărăsc ce i sc cu­
vine. c i colectivul. A m mers împreună
in front şi i-a m întrebat pe ceilalţi:
— V re ţi să lucraţi cu cl în starea
asta?
— N u , m i-au răspuns ei. N o i n -a ­
vem nevoie de asemenea oameni in
brigadă!
Propunerea brigăzii a fost adusă
1 m., cazurile cînd a fost necesar să
se micşoreze lungimea lui fiind rare.
încercările făcute de a se mări lungimea
saltului la 3 m. cu folosirea sîmbure-
lui cilindric nu au dat rezultatele scon­
tate, constituind totuşi un început pro­
miţător“.
Gu mult interes au fost primite de
participanţii la consfătuire şi cuvintele
Iov. NIGOLAE IGNA, şef de echipă la
secţia mina vest a E. M. Gheiar. unul
Nicolae Igna, vorbind la tribună
din cei mai buni mineri de la lucră­
rile de înaintare Ia această exploatare.
„Echipa pe care o conduc are sarci­
nă să execute lunar 57 m.I. galerie în
roci extradure. Pentru a realiza acest
volum de lucru am acordat o atenţie
deosebită activităţii minerului perfo-
ratorist, plasării găurilor, in acest
sens am primit şi primim un ajutor pre­
ţios din partea conducerii secţiei.
Ga sisteme de sîmbure utilizate mai
frecvent citez sîmburele pană vertica­
lă, pană orizontală şi piramidală. Gău­
rile de profilare se ridică la nouă, iar
PAO. 3
la cunoştinţa conducerii minei şi m i­
nerul respectiv a fost. trecut la o altă
brigadă, la suprafaţă
Bineînţeles, sancţiunea arc scopul de
a -l ajuta pe om să se îndrepte şi cînd
o va dovedi-o, va putea lucra din nou
in brigadă.
L a noi se lucrează mecanizat. Schim­
bul se face num ai la fa(a locului.
Dacă se perforează în tim pul schim­
bului, perforatorul nici nu sc opreşte.
Fiecare m inut este prefios. V ă închi­
puiţi deci, co un om care în tîrzie ne
dezorganizează munca, iar dacă mai
este şi turm entat, creează uşor acci­
dente. O r . pînă acum n-am avut nici
cel m ai m i t accident.
Odată, am avut un alt caz. Era
in ziua după prim irea salariilor, l i ­
nul din mineri n-a venit deloc la
gă zii, a m ărturisit că a băut prea
m ult şi i s-a făcut rău. Şi de dala
aceasta oamenii au hotărîl să n u -l
mai primească în brigada. Aşa am a-
juns să lichidăm cu absentele nemo­
tivate şi cu în tîrzierile. Bineînţeles,
că nici un m iner n -a m ai venit la
treabă băni. Aceasta este o mare rea­
lizare a brigăzii noastre, a comunişti­
lor din ca. C ăci num ai prin respec­
tarea unei stricte discipline a muncii
se poale menţine o organizare bună
a lucrului şi o folosire judicioasă a
tim p u lu i.
M a i trebuie să adaug că la şedin­
ţele noastre de producţie participă şi
personalul din regie. Şi lui i s-a ce­
rut să respecte întocmai disciplina
muncii şi să lucreze cu conştiinciozi­
tate. Aşa se face că n -am suferit nici­
odată din cauza defecţiunilor mecanice
sau electrice.
C u alte cuvinte, cel mai bun m ij­
loc de a ajunge la o bună organizare
a muncii, la folosirea din plin a tim ­
pului de lucru, este fo rfa colectivului.
E a este calea sigură spre cele m ai
frumoase realizări.
AUGUSTIN DEMETER
şef dc brigadă la E.M. Dîlj a
uneori mai perforăm şi cîte o gaură de
lărgire. Lungimea găurilor de sîmbure
este de 1,4 — 1,5 ni., cantitatea de ex­
ploziv variază între 9-11 kg. Folosim
dinamita tip 2, iar cînd aceasta lip-i
seşte, astralita. Perforarea găurilor o
executăm cu pertoratoare pneumatice
GP-23.
Echipa ce o conduc este formată din
9 oameni, în trei schimburi. Munca
am organizat-o în 'felul următor. U.
nul perforează într-unul din fronturi,
iar celelalte evacuează materialul din
al doilea front. In felul acesta nu pier­
dem nici un atac. întinderea liniei (ca­
le ferată) o facem la începutul sau sfîr-
şitul schimbului şi numai în frontul în
care se perforează sau în cel perforat.
Transportul vagonetelor pline pînă la
200 tn. îl executăm noi, peste 200 m.
vagonetarii din orizont, iar descărcarea
lor se face de echipa de descărcări ce
se află la suprafaţă. Echipa noastră îşi
are parcul de vagonete stabilit şi fo­
losirea lui de alte echipe nu se poate
face decît cu aprobarea maistrului mi­
ner.
In ce priveşte organizarea mai bună
a fronturilor de lucru simţim din plin
ajutorul conducerii prin maiştrii care
efectuează de cel puţin două ori con­
trolul pe schimb.
Toate acestea au determinat o îmbu­
nătăţire continuă a muncii echipei.
Astfel, în august, lună în care am pre­
luat echipa, planul a fost depăşit cu*
6 m.I. iar în lunile septembrie şi oc­
tombrie cu lt metri. Realizări asemă­
nătoare vom obţine şi în noiembrie.
Ţin să mai adaug că o contribuţie de
seamă la realizarea şi depăşirea pla­
nului a adus.o înfăptuirea propunerilor
de măsuri făcute de echipă în con-
slătuirile de producţie.
Cifîjî în numărul vîiîor
alte relatări de la
consfătuire