Page 82 - 1962-11
P. 82
PAG. if ORUMUl SOMlSMUI Kr. 2462
\V :;g: 7m
s. • ' . >¦<:'•>. <:>/ • •&«
Plenara C. C. a! P. C. U. S. Lucrările Congresului Partidului
Muncitoresc Socialist Ungar
s:i-a încheiat lucrările BUDAPESTA 23 (Agerpres). — In şedinţa de după-amiază au luat
La 23 noiembrie au continuat lucră cuvîntul Janos Brutyo, secretar general
MOSCOVA 23 ( A g e r p r e s ) . — ra a tre c u t pe V. I. Poleakov şi P. N. D em icev, s e c re ta r a l C.C. rile Congresului al VHT-lea al Parti al Consiliului Central al Sindicatelor din
TASS tra n sm ite : A. P. R u d a k o v d in rin d u r ile al P.C.U.S., a fo st co n firm a t în dului Muncitoresc Socialist Ungar. R.P. Ungară, prof. Tibor Erdey-Gruz,
m em brilor supleanţi în rindurile funcţia de preşedinte al B irou invitat la congres, Gyorgy Zalai, secre
L a 23 n o ie m b rie 1962 P le m em b rilo r C.C. al P.C.U .S. lu i C.C. a l P.C.U .S. p e n tru in In cadrul şedinţei de dimineaţă, anun tarul Comitetului de partid din raio
n ara C om itetului C entral al d u stria chim ică şi uşoară. ţă primul a luat cuvîntul San- nul Gyula. In cursul şedinţei de după-
P.C.U.S. a în c h e ia t d isc u ta re a P le n a ra C.C. al P.C.U.S. a ales: dor Gaspar, membru în Biroul Poli amiază au salutat congresul reprezen
r a p o r tu lu i ,,D e z v o lta re a e c o n o — ca se c re ta r al C.C. al L. F . Ilicev, s e c re ta r a l C.C. tic al G.G. al P.M.S.U. şi secretar al tanţi ai partidelor comuniste şi munci
m iei U.R.S.S. şi conducerea de P.C .U .S. p e A. P. R u d a k o v , p r e al P.C.U.S., a fo st co n firm a t oa G.G., prim-secretar al Comitetului de
către p artid a econom iei n aţio şe d in te le B iro u lu i C.C. al preşedinte al Com isiei p en tru
n a le “ , p r e z e n ta t d e to v a ră ş u l P.C .U .S. p e n tr u in d u s trie şi co n p ro b le m e le ideologice de p e lin partid Budapesta. In continuare, la dez toreşti din Algeria, Costa Rica, ior
N. S. H ru şcio v . strucţii : g ă C.C. a l P.C.U.S. baterile pe marginea raportului Comi dania, Elveţia, Luxemburg, Republica
C uvântul’ de închidere a fost — ca s e c re ta r a l C.C. al Al N. Ş elep in , s e c re ta r al C.C. tetului Central al P.M.S.U. au mai luat Dominicană, Islanda, Guadelupa şi Su
cuvîntul: Istvan Torma, prim-secretar dan, ai partidelor democratice din Maţi
ro s tit de N. S. H ruşciov. P.C.U.S. pe V. I. Poleakov, p re M P.C.U.S., a fo st co n firm a t în
Plenara a adoptat în unani fu n cţia de preşedinte al Com ite
ş e d in te le B iro u lu i C. C. al
m ita te o hotărîT e pe m arginea P.C.U.S., p e n tru a g ric u ltu ră ; tu lu i c o n tro lu lu i d e p a r tid şi de a! Comitetului de partid al raionului şi Guineea.
ra p o rtu lu i. — ca se c re ta r al C.C. al s t a t al C.C. al P.C.U .S. şi C o n si Nagyatad. Tamas Major, prim-regizor Lucrările congresului continuă.
In şedinţa de după-am iază, P.C.U.S. p e I. V. A n d ro p o v ; liu lu i de M in iştri al U.R.S.S. al Teatrului Naţional din Budapesta,
acad. Lajos .lanossy, directorul Institu Deschiderea Congresului
P le n a r a C.C.- aii P.C.U .S. a e x a — ca s e c re ta r al C.C. al In legătură cu înfiinţarea Co tului central de fizică, Sandor .lakab, Partidului Comunist
m inat problem e organizatorice. P.C.U.S. pe V. I. Titov, p re şe d in m itetului controlului de p artid delegat din partea judeţului Nograd, din Slovacia
tele Com isiei p e n tru problem e şi de s ta t, P le n a ra C.C. a ho- Perene Tatar, delegat din partea ju
P le n a ra a ales pe L. N. E fre- le organizatorice de p artid de tă rît să tran sfo rm e Com itetul deţului Zala, Odon Kishazi, ministrul
mov oa m em bru supleant al P re p e lin g ă C.C. al P.C.U.S. controlului de p artid de pe lin muncii, Jozsef Turi, secretar a! Comi
zid iu lu i C.C. al P.C.U.S. P le n a g ă C.C. al P.C.U .S. în C om isia tetului de partid din raionul Kiskun-
de p a r tid de pe lin g ă C.C. al feiegyhaza. Congresul a fost salutat
P .C .U .S . de reprezentanţi ai partidelor comunist? PRA G A 23 ( A g e rp re s). —
şi muncitoreşti din Grecia, Mexic,
D. Poleanski a fo s t num it vicepreşedinte Ca p re ş e d in te a! C om isiei de Olanda, Iran. D upă cum tran sm ite agenţia LA O COOPERATIVĂ AGR ICOLA D IN CUBA. TATĂ ŞI F U
al Consiliului de M iniştri al U.R.S.S. p a r tid a fo s t c o n f ir m a t N. M. C etek a, la 23 n o ie m b rie la B ra CONSTRUCTORI AI NOII CU BE SOCIALISTE.
Şvernik, ca prim -vicepreşedinte tislava s-a deschis Congresul
MOSCOVA 23 (Agerpres). — TASS funcţia de preşedinte al Consiliului de P artid u lu i C om unist din Slova
Miniştri al R.S.F.S.R. în legătura cu — Z. G. S erdiuk.
transmite : trecerea lui într-o altă muncă. P le n a ra C.C. al P.C.U.S. şi-a cia. P rin tre delegaţii Ia congres
Printr-un decret al Prezidiului So
Printr-un decret al Prezidiului So încheiat lucrările. se află fru n ta şi în producţie, re
vietului Suprem al U.R.S.S., Dir.itii vietului Suprem al R.S.F.S.R., Ghcn-
Poleanski a fost numit vicepreşedinte nadi Voronov a fost numit preşedinte prezentanţi de seam ă ai ştiinţei înefoeitepesa Congresului
al Consiliului de Miniştri al U.R.S:S. al Consiliului dc Miniştri al R.S.F.S.R. şi culturii slovace.
Prezidiul Sovietului Suprem al P e s b a t e p ile dinu Cosim oi R aportul de activitate al Co gsercfîru pasc© în Âssa
R.S.F.S.R. a eliberat pe Poleanski din d e t u t e la a l P.FLU. m ite tu lu i C en tral a l P.C. din
Slovacia şi cu privire la sarci T O K IO 23 (A g e rp re s ). — TASS tu l japonez p e n tru pace. Cei
-¦m i nile partidului, a fost prezentat transm ite : 2.500 de d eleg a ţi so siţi la C o n
de K. Baoilek, p rim -secretar al gres din to ate colţurile ţă rii au
\ n sprijinul democraţilor şi anHlascişfgfor vesf-germant NEW YORK 23 (Agerpres). — nevoiţi să-şi părăsească locul de baş C.C. al P.C. din Slovacia. T im p de 3 zile, la O saka a d iscu tat problem ele m işcării p a r
In cadrul dezbaterilor din Comite tină pentru a-şi găsi condiţii de viaţă av u t loc C ongresul p en tru pace tizanilor păcii din Jap o n ia şi
tul de tutelă al O.N.U., Luis Ranguc mai bune în alte ţări. în Asia, o rganizat de C om ite- din Asia, ale lu p tei îm p o triv a
Franque, lider al mişcării de eliberare
Apelul F.S.M. adresat oamenilor muncii din teritoriul african Cabinda a cerut •k înarm ării nucleare, p en tru li
din lumea întreagă să fie ascultat, fiind însărcinat de po Cabinda este un teritoriu aşezat în
porul său să transmită reprezentan partea de vest a Africii, pe malul P o p orul Libiei protestează îm potriva chidarea bazelor m ilitare, p en
ţilor la această organizaţie interna Oceanului Atlantic, la nord de văr tru dezarm are generală.
ţională dorinţa sa de a trăi într-un sarea fluviului Congo. Are o supra
PR A G A 23 ( A g e r p r e s ) . — p ro test la am basadele R epubli stat liber şi independent. faţă de 7.600 km. pătraţi şi o popu bazelor m ilitare străine din fără U nitatea întregului popor —
S e c re ta ria tu l F.S.M . a p u b licat cii F ederale G erm ane. laţie de aproape 60.000 locuitori. iată ce ne va aduce victoria în
un apel ad resat oam enilor m un Vrem independenţa, a spus vorbi EI se află sub dominaţia colonia
cii din în tre a g a lum e în leg ă A păr în d lib ertăţile şi d re p tu torul. Nu mai dorim să fim un te liştilor portughezi. Din punct de ve TRIPOLI 23 (Agerpres). - Poporul Libiei îşi dă tot mai bine lupta p en tru pace, dem ocraţie şi
tu ră cu apropiatul proces care rile dem ocraticei şi sindicale In ritoriu al Portugaliei. Din punct de dere administrativ este inclusă în com seama de primejdia pe care o repre Independenţa Japoniei, au decla
va avea Ioc în G erm ania occi G erm ania occidentală, se sp u vedere istoric noi aparţinem Republi ponenţa teritoriului Angola, aflat de Poporul libian protestează de multă zintă această bază militară americană. ra t în „A pelul adresat poporului
dentală îm potriva U niunii p er ne In apelul sec retaria tu lu i asemenea sub jug portughez. vreme împotriva existenţei bazei mili Pretextul că ea ar fi destinată exer- japonez“ p articip an ţii la C on
soanelor persecutate de nazişti. F.S.M ., tra n sm is de ag en ţia Ce- cii Congo (Leopoldville). Autorităţile tare americane de la Wheelus Field. ciliilor a fost spulberat în zilele cri gres.
In n u m e le ce lo r 120 m ilio a n e tek3, oam enii m uncii, dem ocraţii Populaţia africană din acest terito Pînă acum aceste proteste au fost ex zei cubane. Atunci, această bază a fost
de m em bri ai săi, F.S.M . chea şi antifasciştii ap ără libertăţile colonialiste portugheze au interzis ti primate prin greve ale muncitorilor şi pusă în stare de pregătire de luptă P articip an ţii la Congres au
m ă să se acorde din nou sp ri dem ocratice şi sindicale ale oa riu, condusă dc „Mişcarea pentru eli runcjiom^rilor din Libia, prin critici adoptat „M esajul adresat po
jin oam enilor m uncii, dem ocra m enilor m uncii din întreaga nerilor africani să studieze peste ho iar bombardierele americane zburau zi poarelor Asiei“, p ă tru n s de idei
ţilor şi an tifasc iştilo r din G er lum e, ei a p ă ră pacea, cel m ai berarea Cabindei", cere de mai multă cuprinse în presa locală şi prin ati le s o lid a rită ţii in te rn a ţio n a le în
m ania occidentală care luptă preţios bun al om enirii. tare şi au ţinut pe cei aproape 60.000 tudinea ostilă a locuitorilor Libiei faţă şi noapte deasupra capitalei Libiei. lupta pentru pace.
pentru libertate, îm potriva fas vreme înlăturarea jugului portughez de mmtarii statelor străine aflaţi pe
cism ului- F.S.M . a ad resat, de asem enea, de africani ai Cabindei, în condiţiile Termenul acordului încheiat între In rezoluţiile adoptate la Con
F.S.M . cheam ă pe oam enii oam enilor m uncii din R.F.G . un şi crearea unui stat independent, pe teritoriul lor. Acum, problema bazei S.U.A. şi Libia cu privire la această gres, p articip an ţii la Congres au
m uncii din În tre ag a lum e să se m esaj în care subliniază că prin unei adevărate sclavii. Aşa se expli americane din Libia a trecut în par cerut întreruperea tratativelor
pronunţe pentru anularea pro acţiuni unite se poate obţine calea unui referendum popular. lamentul acestei ţări. La ultima sesiu bază expiră la sfîrşitul anului 1970. japono-sud coreene, încheierea
cesului îm potriva U niunii p er anularea procesului îm potriva că de ce mulţi dintre locuitori au fost ne, o serie de deputaţi au cerut guver unui tra ta t de dezarm are„genej
U niunii persoanelor persecutate nului să revizuiască acordurile cu pri Opinia publică din Libia cere lichida rală, şi realipirea la Japonia- a
de nazişti, m enţinerea lib ertă Luptele din Yem en vire Ia bazele militare ale statelor rea imediată a acestei baze americane Insulelor O kinaw a şi O gasavara
străine, şi îndeosebi în legătură cu baza care pune în pericol securitatea po şi au declarat că sprijină lupta
militară americană de la Wheelus Field. eroică a p o p o ru lu i Cubei.
porului Libiei şi a celorlalte popoare
de pe continentul african.
CA IRO 23 (A g e rp re s ). — voluţionar. P otrivit tu tu ro r in Acfiuni de solidaritate PrtnţfuS Sianulc
D upă cum transm ite corespon form aţiilor existente, guvernul
d e n tu l a g e n ţie i MEN, la 21 n o p reşed in telu i As Sallal deţine va vâzefa indonezia
iem brie, tru p ele de p araşu tişti
co n tro lu l deplin a su p ra celei
soanelor persecutate de nazişti, ţilor în R.F.G . şi an u larea legi ale R.A.U. a fla te în reg iu n ea m ai m ari părţi a ţării“. cu lupta minerilor japonezi PNOM-PENH 23 (Agerpres). —
să organizeze m anifestaţii, şi să lor antidem ocratice, şi se poate oraşului Saada, au lichidat un Ţ inînd seam a de fap tu l că Prinţul Norodom Sianulc, şeful
trim ită delegaţii şi m esaje de bara calea războiului. m are detaşam ent de m ercenari TOKIO 23 (Agerpres). TASS 70.000 de mineri. Consiliul General al
care pătrunseseră pe teritoriul S.U.Al şi A nglia n u au re c u n o s transmite Sindicatelor a adoptat de asemenea, statului Cambodgia pleacă ia 24
cu t n o u l regim d in R.A. Y em en
Y em en-ului, venind din Arabia şi că ele sîn t p rincipalii sp ri Consiliul General al Sindicatelor din hotărîrea de a organiza între 27 no noiembrie in Indonezia într-o
Saudită. M ercenarii au avut Japonia a hotărît să declare la 14 de iembrie şi 13 decembrie o serie de vizită oficială. După indonezia
Marele mlling de fa Atena cembrie o grevă generală. Această ho. scurte greve. In afară de aceasta, la el va vizita Singapore şi Malaga.
pentru pace şi unitate m a ri pierdeiri şi s -a u re tr a s lă - jin ito ri ai A rabiei S a u d ite şl Vizita in Indonezia, se arată în
tărîre a fost luată astfel ca acţiunile 18 decembrie în întreaga ţară vor avea tre altele în mesajul lui Noro
sind pe cîm pui de luptă o m are Iordaniei ale căror teritorii ser
de masă ale oamenilor muncii japo dom Sianulc transm is de postul
ATENA 23 (A g erp res). — dem ocratice şi ţinerea de ale cantitate de arm am ent de fabri vesc drept bază p entru opera nezi să coincidă cu acţiunile proiec loc mari demonstraţii şi mitinguri ale de radio Pnom-Penh, are drept
D upă cum an u n ţă agenţia geri libere de către un guvern de caţie am ericană. ţiile îm p o triv a Y em enului, cele tate pentru această dată de opoziţia oamenilor muncii din Japonia în spri scop să întărească şi mai mult
F rance Presse, joi seara a avut tranziţie, a spus vorbitorul — cuprinse în articolul din „New jinul revendicărilor formulate de mine relaţiile prieteneşti şi frăţeşti
loc în tr-u n a din m arile p ieţe ale sîn t o necesitate im ed iată şi im * care leagă Cambodgia de Indo
A tenei nn im p u n ăto r m iting la p erioasă“. Liderul partidului parlamentară împotriva politicii guver ri. In aceeaşi zi, la Tokio va avea loc nezia.
care a lu at cuvîntul G eorge Pa- U niunea de centru a criticat po La 22 n o iem b rie a fo st re s p in York Tim es“ capătă un carac nului în legătură cu industria cărbu un mare miting de solidaritate cu lupta
pandreu, fo st preşedinte al C on litica econom ică a guvernului, să o nouă încercare de in filtra te r cit se poate de sem nificativ. nelui, care prevede concedierea a peste minerilor.
siliului de M iniştri a! G reciei, arătîn d că declaraţiile acestuia re în Yemen a unor u n ităţi ior- e&eM sxv&szam sasm
actual lider al partidului U niu despre aşa-zisa ridicare a nive daniano-saudite în regiunea H a-
n ea de C entru. In discursul său, lului d e - tr a i şi d esp re p ro g re
P ap an d reu a a ră ta t că alegerile sul econom ic al G reciei c o n sti rad. In cursul luptelor care au
care au avut loc anul trec u t şi tuie un „m it“. „M ult lău d ata sp o
care, a spus el, s-au d esfăşu rat rire a venitului naţional, a spus a v u t Ioc, in am icu l a su fe rit p ie r Cronica evenimentelor internationale
„în condiţii de tero are şi de fo r Papandrsu, apare num ai în de deri serioase.
ţă “, au avut ca rezultat crearea claraţiile oficiale şi nu este de
unui „p a rla m e n t şi guvern ile loc c o n sta ta tă de c ă tre p o p o r“. A genţia MEN sem nalează că
gal“. „R estabilirea instituţiilor
D e c la ra ţiile lui P a p a n d re u au acestea sînt' prim ele o p eraţiu n i
Ciocniri intre băştinaşi fost p rim ite cu aplauze de către
p artic ip a n ţii la m iting care au m ai im portante după o perioa Evenimentele săptămînii trecute au producerii şi experimentării ei, precum peţi eforturile pentru a contribui la gă tică potrivnică frontului unic au înre
sc a n d a t lozinci p en tru p ace şl dă de acalm ie relativă care a demonstrat încă o dată că principiul şi distrugerea tuturor stocurilor exis sirea unei soluţii grabnice care să gistrai eşecuri serioase.
d u ra t tim p de trei zile. coexistenţei paşnice a statelor, care tente de arme nucleare. Din păcate permită încheierea tratatului de dezar
însă în dezbaterea din Adunarea Ge mare generală şi totală. In Franţa alegerile parlamentare au
In leg ătu ră cu situ aţia din stă la baza politicii externe a state nerală puterile occidentale au conti căpătat o semnificaţie mai largă, ele
Yemen, agenţiile de presă occi lor socialiste, este singurul principiu nuat să se situeze pe o poziţie potriv La tratativele care încep luni la Ge fiind legate de încercările preşedinte
dentale acordă atenţie unui a r raţional în relaţiile internaţionale. Se nică rezolvării atît a problemei înce neva, divergenţele asupra diferitelor as lui de Gaulle de a lichida regimul
ticol ap ă ru t în ziarul „New Y ork confirmă din nou. în mod elocvent, fap tării tuturor experienţelor nucleare cit pecte ale dezarmării trebuie să fie în parlamentar şi de a impune puterea
Tim es“ in care se recunoaşte cu tul că în vremurile noastre războiul şi a distrugerii mijloacelor de trans lăturate pe baza căutării unor soluţii personală. Spre deosebire de partidele
poate fi preîntîmpinat. reciproc acceptabile. Acest lucru poate burgheze care au sprijinit procesul de
regret că „m ersul evenim entelor
şi poiiţie in Republica u n itate şi p entru apărarea, d re p m ilitare şi politice este în mod portare la ţintă a armei nucleare şi fi realizat, el este absolut necesar. fnsteurare a puterii personale, comu
Sud-'Âfricană înlăturarea bazelor militare de pe te
turilor dem ocratice. vizibil în favoarea regim ului re Pe primul plan ritoriul altor state. Criza din Marea Rezoluţia adoptată de Adunarea Ge niştii au arătat, încă de la naşterea
CAPETOW N 23 (A g erp res). — Caraibilor a scos în evidenţă mai mult
In cartierul rezervat africa ai aciualhăfii ca oricîud necesitatea lichidării baze nerală a O.N.U., deşi incompletă, re celei de-a V-a Republici, pericolul pe
n ilo r în lo c a lita te a P e a rl in Re- lor militare de pe teritorii străine.
publica su d -a frica n ă unde au In acest cadru al evoluţiei situaţiei Acest lucru este recunoscut chiar şi prezintă totuşi o expresie a dorinţei care îl reprezintă aceasta pentru in
avut loc joi ciocniri singeroa- internaţionale, problema dezarmării de o parte a presei americane. Astfel
se In tre p o p u la ţia a fric a n ă şi PE SCURT e SCURT generale şi totale rămîne problema cea revista „Nation" vede posibilitatea de majorităţii membrilor O.N.U. ca tra stituţiile democratice din Franţa. Re
poliţie, au fo st efectuate în cursul mai arzătoare a zilelor noastre şi ea îşi a se discuta în prezent lichidarea unor
nopţii de joi sp re vineri razii cere o rezolvare grabnică. Această re serii de baze militare americane aflate tativele de la Geneva să fie accele zultatele alegerilor subliniază izolarea
şl perch eziţii. 250 de a fric a n i au zolvare trebuie începută cu ceea ce este pe teritorii străine.
MOSCOVA. Uniunea Sovietică a în lungate sindicatul funcţionarilor de la principal — lichidarea bazei tehnice rate şi să-şi atingă neapărat ţelul. partidelor care au sprijinit ascensiunea
fost arestaţi. Pe străzile locali ceput să livreze Republicii Cuba utilaj poştă şi telegraf din Anglia care re materiale a dezlănţuirii şi purtării răz In cursul dezbaterilor din cadrul Co
tă ţii au loc d esfăşu rări de fo r pentru o mare uzină metalurgică pro uneşte 76.000 dc membri a obţinut pri boiului lermonudear. Dezbaterile în mitetului Politic şi al Adunării Ge Semnificaţia unor gaullismului, iar pe de affă parte creş
te poliţieneşti şi u n ităţi m ilita iectată cu ajutorul specialiştilor sovie ma victorie. Tribunalul dc arbitraj care problema dezarmării care au avut loc nerale, S.U.A. au pus după cum se ştie, terea însemnată a voturilor date părţi-:
re au o cu p a t p u n c te cheie In tici. Uzina din Havana, unică în genul cercetează revendicările privind salarii în Comitetul Politic şi în Adunarea Ge un accent deosebit nu pe problema
oraş. ei, va produce piese de rezervă pentru le a adoptat la 22 noiembrie o hotărire nerală a O.N.U. au luat sfîrşit la 21 dezarmării efective, ci pe aceea a con consultări electorale dului comunist şi a prestigiului său în
diferite maşini şi utilaje necesare fa cu privire la majorarea salariilor func masele de alegători. In încercarea do
S n fp în g erea bricilor de zahăr şi pentru utilajul mi ţionarilor din comunicaţii cu 6 Ia noiembrie prin adoptarea unei rezo trolului. Uniunea Sovietică şi celelalte
nier. Proiectul tehnologic al uzinei a sută. luţii care reafirmă necesitatea încheie ţâri socialiste au arătat încă o dată In ultima vreme au avut loc con. a evita un crah total în zeci de cir
co n serv E fo rilo r fost elaborat în Cuba de un grup de rii imediate a unui acord cu privire la că sînt gata să accepte propunerile
ingineri din Moscova. BONN. La 23 noiembrie, cea de-a dezarmarea generală şi totală. Aceas occidentale asupra controlului, dacă sultari electorale in principalele ţări cumscripţii electorale, conducătorii
în a leg erile parfiale 3-a Cameră a Curţii Federale de Jus tă rezoluţie recomandă Comitetului ce acestea la rîndul lor vor accepta pro
KABUL. Mohammed Daud — primul tiţie, a respins acţiunea intentată de lor 18 să ducă tratative în spiritul unui punerile cu privire la dezarmarea ge aie Europei occidentale. Franţa, Italia partidului socialist au acceptat, e drept
din !Marea BrHatiîe ministru al Afganistanului, a vizitat consiliul juridic al revistei vest-ger compromis constructiv pînă ce se va nerală şi totală. In acelaşi timp ţările
noua clădire a aerogării internaţionale mane „Der Spiegel" împotriva judecă realiza un acord. Ne asemenea a fost socialiste resping un sistem de control şi Germania occidentală au cunoscut cu multe rezerve, să sprijine pe can
LONDRA 23 (Agerpres). —¦ din Kabul. EI şi-a exprimat admiraţia torului de instrucţie care a ordonat trimisă spre discutarea comitetului pro care nu înseamnă decît spionajul în febra unor alegeri totale sau parţiale. didaţii comunişti acolo unde aceştia
„Alegerile parţiale care s-au desfă faţă de această construcţie şi a mul percheziţionarea şi sigilarea localurilor blema, cu „privire Ia condamnarea pro interesul unui agresor potenţial.
şurat la 22 noiembrie în cinci circum ţumit specialiştilor sovietici care au săptămânalului vest-german la 23 oc pagandei in favoarea unui război nu O caracteristica evidentă a acestor ale deţin majoritatea, în schimb să fie ei
scripţii electorale din Marca Britanic luat parte fa construcţia aerogării.' Au tombrie 1962. clear“ prezentată de Uniunea Sovie. Luînd cuvîntul în cadrul dezbaterilor
s-au soldat cu o gravă înfrîngcre pen fost de faţă membri ai guvernului, per ticâ. din Comitetul Politic, reprezentantul geri o constituie în Franţa şi Itaiia sprijiniţi de alegătorii comunişti în cir
tru partidul guvernamental conserva soane oficiale şi specialişti sovietici. RIO DE JANEIRO. Muncitorii şan Republicii Populare Romîne a reafir
tor" — comentează agenţia France tierelor navale şi de reparaţii din sta Pe baza înţelegerii intervenite în mat adeziunea unanimă a ţării noas eşecul încercărilor reacţiunii de a izo cumscripţiile unde candidaţii partidu
Presse. Corespondentul subliniază că VIENA. Preşedintele Austriei, Adolf tele Guanabara şi Rio de Janeiro au tre cei doi copreşedinţi: ai Comitetu tre Ia ideea dezarmării generale şi
conservatorii nu au reuşit să păstreze Scharf i-a cerut vineri tui A. Gorbacti, intrat în a 5-a zi de grevă. La aceas lui celor 18, la 26 noiembrie se reiau totale. Subliniind necesitatea lichidării la partidele comuniste, iar în Germania lui socialist au şanse să fie aleşi. In
dccit trei din cele cinci mandate care preşedintele partidului populîst şi can tă grevă participă 18.000 de oameni. ta Geneva negocierile în problema de bazelor militare de pe teritorii străine,
nu format obiectul alegerilor şi că în celarul fostului guvern, care a demi Greviştii cer majorarea salariului, re zarmării. Uniunea Sovietică şi celelal delegatul ţării noastre a arătat că a- occidentală tnfringerea partidului de- preajma celui de-al doilea tur de scru-
toate cazurile partidul guvernamental a sionat în urma alegerilor din 18 no vizuirea contractelor colective şi sa te ţări socialiste au reafirmat în ca ceastă măsură capătă o Importanţă
înregistrat „o scădere considerabilă a iembrie, să formeze un nou guvern. tisfacerea altor revendicări. Lucrările drul dezbaterilor din Adunarea Gene deosebită în condiţiile actuale. Delega, mocrat-creştin întruchiparea îmchistărîl—Min care va avea loc duminică reacţiu-
numărului voturilor şî a procentajelor". pe şantiere sînt complet paralizate. rală că sînt gata să se ajungă Ia un ţia romînă a asigurat O.N.U. că în ca
LONDRA. Duiican Sandys, ministrul drul tratativelor ce se vor desfăşura în în formele învechite ale „războiului nea franceză îşi intensifică ofensiva
Angliei pentru relaţiile cu Gotnmon- DAR ES SALLAM. Adunarea consti acord cu privire Ia interzicerea ime curînd la Geneva, ea nu-şi va precu
wealth-ul a plecat din Londra spre tuantă a Tanganicăi a adoptat la 23 diată a armei nucleare, cu încetarea rece“. In Italia, aşa-numita orientare împotriva întregii opoziţii democratice
Delhi într-o vizită de o săptămînă în noiembrie în unanimitate o serie de
India şi Pakistan. legi prin care acesl stat este declarat spre stingă a partidului democrat- a cărei forţă principală şi hofărîtoare,
republică în cadru! Gommonwealthului
LONDRA. In urina unei lupte înde- cu începere de la 9 decembrie 1962. creştin, trîmbiţată în mod deosebit şi aşa cum a arătat din nou succesul co
la ultimul Congres al partidului, ur muniştilor la 18 noiembrie, o reprezintă
măreşte în mod evident înşelarea ma Partidul Comunist Francez.
selor muncitoare şi smulgerea de cît Ultimele consultări electorale din
mai multe voturi partidului comunist. Europa occidentală au semnificaţii şi în
Rezultatele ultimelor alegeri municipale ceea ce priveşte politica externă a acestor
din Italia au fost însă contrarii celor ţărk Ele au avut loc în plină isterie
scontate de partidul de guvernămînt. anticubană, anticomunistă.' Numeroşi
Partidul Comunist Italian nu numai câ lideri burghezi au sprijinit Tn această
nu a pierdut voturi, dar într-o serie campanie politica îngheţului în rela
dc localităţi a înregistrat cîştiguri în ţiile Est-Vest. Or, milioane de alegă
semnate. Cît priveşte pe socialişti, tori au răspuns „Nu“ acestei politici
acolo unde ei au mers împreună cu manifestîndu-şi încă o dată năzuinţa
comuniştii şi-au sporit numărul man spre pace şi progres social.
datelor, iar acolo unde au dus o poli- I- MANEA „
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie m 9. Telefon; 183, 189, 75, 674. Taxa plătilă în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.I.T.R. m. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Mai« - Deva.