Page 83 - 1962-11
P. 83
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA H ostogoale arm ate m etalic
wm m | L a E. M. B a rz a a în c e p u t zilele tre c u te e x p e rim e n ta re a a r - $
'm r-M m ării m etalice a ro sto g o alelo r de m inereu. P en tru ac easta, eclii- ţ
Vk \ p a condusă de C onstantin D răguţ, de Ia atelierul m ecanic al i
o Construcţiile zootehnice ex p lo ată rii, a co n fecţio n at 40 de a rm ă tu ri cilin d rice de tip bur- *
fie grabnic terminate lan. A rm ăturile sîn t prevăzute la p a rte a de jos cu un cap de ţ
(pag. 2-a) îm b in a re . D e a s e m e n e a , a r m ă t u r i l e au g ă u r i p e n tr u a p u te a fi !>
o Cu faţa spre public rid icate cu irolii sau m acarale.
(pag. 2-a) Cele 40 de a rm ă tu ri m etalice au fo st in tro d u se în secto ru l ţ
o Să sporim continuu vitezele B rădişor şi în secţia M usariu. La B rădişor, echipa condusă de *
de înaintare la lucrările de pre
gătiri şi deschideri! T ra ia n D avid a în cep u t să rîd ice un ro sto g o l cu astfe l de a rm ă - (
(pag. 3-a) turi. In prezent, în atelierul m ecanic sîn t în curs de confecţiona- )
Anul SIV. Nr. 2463 Duminică 25 noiembrie 1962 4 pagini 20 bani re a lte 140 tuburi m etalice p e n tru a rm a re a ro sto g o alelo r. Ele ţ
se vor introduce în secţiile m in iere V alea M orii si M usariu.
Noul tip de susţinere duce la econom isirea unei însem na, ţ
te ca n tităţi de m aterial lem nos şi la sp o rirea productivităţii j
Neajunsurile în organizarea m uncii. )
învăţământului agrozootehnic IR!LE ZIL Radiatoare de bună calitate
trebuie înlăturate! Cu 3 8 de zile Deschiderea „Săpiămînii economiei“ In primele 20 dc zile ale lunii cu Şipoşi, de la sortimentul radiatoare,
mai devrem e rente muncitorii turnătoriei nr. 1 de la care şi-a îndeplinit planul de producţie
In sala casei ra punerea făcută de ,,Cins ştie ciştigă“ uzina „Victoria“ Călan au obţinut noi pe primele două decade ale lunii cu
Dacă cu o tună in urm ă te s-au p u tu t deschide nici cer U n ităţile a p a rţin ă to a re O ficiu ionale de cultwră tov. Teodor M ăligu- pe tem e C.E.C., la realizări în îndeplinirea planului de rente în proporţie dc 120 la sută. In
interesai de felul cum este p re cu rile de la G.A.C. din satele lui farm aceu tic regional Hune- din Sebeş a fo st or ţă, vicepreşedinte al care au participat producţie şi îmbunătăţirea calităţii. perioada amintită, echipa a realizat un
g ătită deschiderea învăţăm intu- Să liste, Ociu etc. doara-D eva au ra p o rta t îndepli ganizată deschiderea com itetului execu elevii din clasele a rebut de «5,4 Ia sută, faţă dc 12 la sută
lui agrozootehnic de m asă cu nirea planului global de desfa festivă a „Sâptăm l- tiv al sfatului p o p u X -a şi a X I-a de la In fruntea echipelor fruntaşe se află admis. De remarcat că în zilele de 7.
d u ra ta de trei an i în raionul Aceste cercuri, nici p în ă în cere a m edicam entelor pe anul nii econom iei“. Pes lar raional. Şcoala m edie din lo cea condusă de comunistul Alexandru 13 şi 14 echipa a redus rebutul la zero.
Brad, to v arăşii din Consiliul ziu a de 22 n o iem b rie n u se d es 1962 cu 38 de zile în a in te de te r te 500 de sa la ria ţi calitate. C îştigătorî-
agricol raional dovedeau pe chiseseră încă. Ba mai m ult, s-a m en . In p rim e le 10 lu n i a le a n u După expunere a Sectoare fruntaşe
bază de acte că s-au luat toate Intim p lat ca lectorii înşişi să lui au fo st desfăcute p rin vîn- din oraş au audiat urm at un concurs lor le-au fo st lu m i
m ăsurile. lipsească de la deschiderea cer za re cu 15 la su tă m ai m ulte
curilor, cum a fost cazul ingi m edicam ente fa ţă de aceeaşi p e cu m u lt interes ex nate prem ii în cărţi.
— O rganizarea cercurilor în nerului Ciam a, care prim ise sa r rioadă a anului trecut.
gospodăriile colective, spunea cina să conducă cercul de în- S pectacole de teatru
tov. M ircea O prişan, p reşed in v ă ţă m in t la G.A.C. R ibiţa.
tele C onsiliului agricol raional, Noi secţii la şcoala ln cadrul turneului pe care-1 a fost p rezen tată în două spec M inerii din P e ţrila m uncesc O contribuţie de seam ă la
se face potrivit instrucţiunilor. Ia tă dar că pregătirea deschi elementară de muzică întreprinde T eatrul de stat „Va tacole, in terp reţii ei fiind întâm cu m u ltă în su fle ţire p e n tru a-şi acest rezultat au adus-o brigăzile
derii învăţăm ântului agrozoo lea Jiului“ din P etroşani în re p in a ţi cu d e o se b ită c ă ld u ră de în d ep lin i cu succes sarcin ile de din sectorul III conduse de Ena-
Şi era în d rep tăţit să afirm e tehnic în raionul Brad nu s-a şi arte plastice giune cu piesa „N unta la castel“ public. p lan şl angajam entele luate în
acest lucru, p entru că în tr-ad e- făcut chiar aşa de bine cum de Siito A ndraş, zilele trecute, în trec erea socialistă. A stfel, de che C h iriţă şi Silvestru O lteanu.
văr în raionul B rad s-au luat erau îndreptăţiţi să creadă to colectivul de actori a urcat sce La aceste spectacole, C om ite la începutul anului şi p în ă în
o serie de m ăsuri m enite să asi varăşii din Consiliul agricol ra na Casei raionale de cultură din tu l ra io n a l p e n tru cu ltu ră şi p rezent ei au d a t peste sarcinile Cele m al frum oase re alizări le-au
gure o bună pregătire deschi ional. Şi de vină sînt in prim ul A lba Iulia. Aici, p iesa a m in tită a rtă a in v itat şi colectiviştii din de p la n m ai b in e de 15.000 to n e
derii şi desfăşurării invăţăm in- rîn d ei, p en tru că s-au m u lţu In oraşul Petroşani îşi des satele învecinate. cărbune. Numai în luna octom obţinut m inerii din sectorul de
tuiui agrozootehnic de m asă. m it cu „m ăsurile“ luate, uiţind b rie a.c. ei au d a t p este p lan
S -au stabilit cercurile care să că de controlul asu p ra felului făşoară activitatea o şcoală ele 2.721 to n e că rb u n e. investiţii, care şi-au d ep ăşit p la
fu n c ţio n e z e , le c to r ii c a re s ă Ie în care sint îndeplinite sarcini
conducă, lo cu rile u n d e să se le depinde succesul unei acţiunii. m entară de m uzică şi arte plas nul anual.
desfăşoare, procurîndu-se pentru
D ecare cerc m anuale şi m ateria C ontrolul exercitat de consi tice. Incepind cu acest an şco IOAN BERCEA
le didactice. In stru c ta ju l asu p ra liul agricol raional în această corespondent
felului cum trebuie să se des direcţie nu s-a făcu t peste tot lar, pe lingă secţiile pian, vioară
făşoare m unca pentru recruta cu aceeaşi răspundere, lucru do EXCURSIE LA BUCUREŞTI
rea cursanţilor s-a făcu t din vedit cu prileju l deschiderii cer şi arte plastice au m ai luat fi --T3 LÎ
tim p, iar m em brii consiliului curilor.
agricol raional au p rim it sa r in ţă secţiile violoncel, fla u t, cla Zilele acestea au plecat în tativele ţă rii n o astre şi Spaniei.
cina să răspundă pe gospodă O m are răspundere fa ţă de excursie Ia B u cu reşti u n n u m ăr Cu acest prilej ei vor vizita şi
rii colective de organizarea întârzierea deschiderii învăţă- rinet şi trom petă. d e p e s te 580 de o a m e n i a i m u n diferite puncte tu ristic e din re
acestor cercuri. De asem enea, în m întului agrozootehnic o au or cii din regiunea noastră.
zilele de 5 şi 6 noiem brie, în tr-o g an izaţiile de bază P.M .R., c o n Elevii care urm ează cursurile, giunea Braşov şi din C apitală.
şedinţă de in stru ctaj ţin u tă la siliile de conducere ale gospo
nivelul raionului, lectorii au dăriilor colective, sfa tu rile p opu d in tre care 210 s-a u în scris n u
prezentat planul de învăţăm înt la re com unale, c/are n u s-au în
şi s -a s ta b ilit c în d să se fa c ă g rijit din tim p de m obilizarea m ai în toam na acestui an, au
deschiderea fiecărui cerc în cursanţilor. F aţă de această si
p a rte . tu aţie este necesar ca C om itetul p rim it g ra tu it din partea şcolii E xcursioniştii vor asista la m e GH. POPESCU
raional de p artid să îndrum e corespondent
Toate aceste m ăsuri au fost pen tru a studia, cărţi de specia ciul de fotbal dintre reprezen-
desigur bune. Rău este însă că organizaţiile de bază spre lua n, Arături
nu s-a u rm ărit cum se aplică litate, m anuale şi instrum ente • La M uncel, în s a la de cul coltei" în raionul A lba sîn t or
ele în to ate u n ităţile agricole rea m ăsurilor necesare pentru Intîln ire cu depufaful tu ră va avea loc astăzi după-a- ganizate astăzi ia căm inele cul
unde treb u iau deschise cercuri. m uzicale. m iază co n ferin ţa „Ce este ce turale din S trem ţ şi G alda de
deschiderea grabnică a cercu rul ?“. V orbeşte tov. ing. Victor Jos.
Dacă în m ajo ritatea gospodării R.BĂLŞAN Tom uşa. In continuare va fi p re
rilor şi recuperarea lecţiilor ră zentat un film . 0 F o rm aţiile artistice ale clu
lor colective p rin tre care am in corespondent De curind, in satul C îrneşti din raionul H a a d in e i bului sin d icatelo r din Alba Iulia
m ase în urm ă. In acest scop, ţeg, a avut ioc !h localii«' şei Iii o în tîln ire * D eschiderea cercului filate p re zin tă ia Cricău un frum os
tim pe cele din C ărăstău, Rişca, In s p r ijin u l o ţe la r ilo r a ce tăţen ilo r cu deputatul ra io n a l Ionel Zeiconi. d e îoarrmă lic din D eva a re Ioc astăz i la program artistic.
organizaţiile de p artid din gos In cadrul acestei adunări populare a fost vo o rele 10 în s a la clubului s in d i
L unca şi altele, cercurile s-au 1ntensificînd acţiunea de colectare ta tă sum a co n trib u ţiei v o lu n tare pe anul 1963 Colectiviştii de c a te lo r. T o t a ic i, Ia o re le 17, ° P entru m inerii din Vulcan
podăriile colective am in tite tre a fierului vechi, tinerii de la turnăto pentru construirea a două poduri din beton, re la G .A .C . „ U n i pentru tin erii care îm plinesc s-a o rg a n iz a t Ia ciul) o se a ră li
deschis în zilele stabilite (pînă ria nr. 1 a uzinei „Victoria“ Călan n ovarea căm inului cultural şi construirea unei rea" din Alba anul a c e sta v îrs ta de 18 ani, te r a r ă p e te m a „D in v ia ţa şi
buie să folosească to ţi m em brii răspund cu însufleţire chemării oţela noi săli de clasă Ia şcoală. lu lia (iu efec o p era lui P u şkîn“.
la 15 n o ie m b rie ), a c e s t lu c ru s -a rilor hunedoreni. De Ia 1 la 22 ale tuat cu ajutorul tov. D oina B ălan va conferen
de p a r tid , a g ita to r iii şi to v a ră ş ii lunii curente, ei au strîns peste 20 de VAS ILE MAGHERU S .M .T . arături ţia despre „T răsăturile m orale ® La clubul m uncitoresc din
făcut datorită preocupării pe tone fier vechi. corespondent adinei dc toam ale om ului de tip nou". V ulcan are Ioc o in te re sa n tă ex
din activul fă ră de p a rtid la l ă punere in titu lată „Reducerea
care au avut o tovarăşii din S-au evidenţiat tinerii de la cubi- nă pentru însă- •In parchetele aparţinătoare preţului de cest al cărbunelui,
m urirea cursanţilor asupra im louri şi sortimentul piese mecanice. I.F. D o b ra v a fi expusă c o n fe rin sarcină actuală a exploatării
o rg an izaţiile de bază P.M .R., ţa „Să îngrijim şi să apărăm n o a stre “. E xpunerea va fi p re
portantei învăţăm întului agro in vizită la alte unităţi nuntările dc pri p ăd u rile“. ze n ta tă de tov. ing. G rigore
consiliile de co nducere ale G.A.C. agricole socialiste M ateeseu.
zootehnic p en tru dezvoltarea măvară pe o ® In s a la cin em a to g rafu lu i „7
şi sfaturile populare com unale. U n g ru p fo r m a t d in 50 d e i n N oiem brie“ din Cugir, începînd ® Pe tem a „Cum ne ajută car.
gospodăriei lor, trezindu-le a s t gineri agronom i şi preşed in ţi ai [ suprafaţă de 255 de ia o rele 10 se v a d e s fă ş u ra o tea tehnică în realizarea unei
Nu s-a făcu t însă acelaşi lucru gospodăriilor agricole colective g ală de box în tre A.S.M. Cugir producţii de bună calitate“, s-a
fel interesul fa ţă de aceste din raionul Ilia au plecat ieri ¦ ha. şi au încor şi Vagonul A rad. organizat astăzi la P etrila o re
în toate unităţile agricole. B u dim ineaţă cu autocarul O.N.T. uniune cu citito rii m in eri. In
cursuri. La rîndul lor, consiliile intr-o excursie de 4 zile prin porat în sol o ® Tot la Cugir, în sala cin e
n ă o a ră , la G.A.C. B rad, în ziua ţară. E xcu rsio n iştii vor vizita ci- m atografului din colonie la orele continuare va rula un film do
de conducere din G.A.C., s fa tu teva din cele m ai dezvoltate u n i dată cu arăt uri 20 a re loc un re c ita l e x tra o rd i cu m en tar cu ca rac te r tehnic.
de 14 n o ie m b rie cîmd tre b u ia să tăţi agricole socialiste din regiu n a r de can to şi b alet cu solişti
rile populare com unale, sub în nile Braşov, Ploieşti, B ucureşti le efectuate o ai T eatrului de o p eră şi b alet şi ® La seara de odihnă pentru
se deschidă ceroul nu s-au p re şi Argeş. ai Teatrului de operetă din Bu m inerii fru n taşi o rg an izată la
drum area organizaţiilor de cantitate de 100 cureşti. clubul din L onea îşi vor da con
zentat' decît cinci din num ărul cursul şi form aţiile artistice ale
partid au datoria să m uncească tone îngrăşă ° Prim ele „Sărtoători ale re clubului.
cursanţilor, am înindu-se des
cu toată răspunderea pentru minte pe o su =m =
chiderea. Tot din cauza frec
asigurarea desfăşurării în bune prafaţă dc 20
venţei necorespunzătoare nu
condiţii a cercurilor agrozooteh hectare.
nice şi resp ectarea întocm ai a Curs de pregătire PETRU TOMA
corespondent
program ului de învăţăm înt. coregrafică
Laminînd la toleranţe negative
C om itetul sindicatului de la
Pentru îmbunătăţirea calităţii metalului uzina „V ictoria“ din C ălan a ..^> ZÍ:? x íÉi Colectivul de m uncitori, teh n i
luat m ăsuri pentru organizarea cieni şi ingineri de la lam inorul
Colectivul secţiei de cercetări C ercetătorii de aici au stab i unui curs de pregătire coregra de 650 m m . al C.S. H unedoara, a
siderurgice care îşi desfăşoară lit, de asem enea, un proces te h fică a copiilor celor ce m un econom isit p rin lam inarea la tole
activ itatea în cadrul C om bina cesc, aici, ou scopul c re şte rii de r a n ţe n eg a tive , în 10 lu n i ale a n u
tului din H unedoara a efectuat, nologic p erfecţio n at pentru uzi noi cadre talentate pentru an lu i c u r e n t, p e s te 1.400 to n e la m i
în ultim a vrem e diferite studii, n a cocso-chim ică p rin care se sam blul co reg rafic al uzinei. R e nate.
cercetări şi experienţe m enite să asigură ridicarea calităţii cocsu cent, acest curs a fost deschis,
ducă Ia îm b u n ătăţirea călită,ţii lui cu 5 la sută fa ţă de anii tr e p articip an ţii fiind organizaţi pe In clişeul nr. 1 : la serviciul de
m etalu lu i şi Ia ie ftin ire a lui. cuţi. trei grupe. In p rim a grupă, unde calibraj, tov. inginer A drian M u-
s în t în c a d ra ţi copii în tre 5-7 rariu, şeful serviciului şi tov. in
In urm a studiilor făcute la O a ltă problem ă stu d iată şi ex ani, se vor face exerciţii de gim giner C onstantin Cernei, executînd
noua oţelărie M artin, de exem p erim e n ta tă aici se referă la în nastică după poveşti, gim nastică calibrarea pro filelor la toleranţe
plu, s-au introdus a p a ra te pe locuirea consum ului de cocs de ritm ică şi acro b atică; în cea negative.
b ază de u ltrasu n ete cu ajutorul la fa b ric a de ag lo m erate cu re de-a doua grupă, ai cărei m em
c ă ro ra se determ in ă im purităţile ziduurile de gaze de la furnal. b ri sin t copii în tre 7-12 ani, se In clişeul nr. 2 : la strungăria de
oţelului. F olosirea acestui p ro Pe această cale se prevede eco vor însuşi, pe lingă gim nastica cilindri, tov. m a istru S im io n Col-
cedeu a avut ca efect reducerea n o m isire a a 50.000 to n e cocs m ă ritm ic ă şi acro b atică, bazele ceru şi strungarul Gheorghe Vlai-
re b u tu rilo r cu 7 la su tă f a ţă de runt. In prezent se fac p reg ătiri dansului clasic; în grupa a IlI-a, cu, verificind u n cilindru.
norm ele adm ise. pentru, exp erim en tarea acestui ai căror cu rsanţi au vîrsta de
procedeu pe cale industrială. 10.15 ani, vor fi p re d ate ele In clişeul nr. 3 : fruntaşii din
m ente ale dansului clasic, istoric sch im b u l A al la m in o ru lu i de 650
şi de ca rac te r. m m . care au co n trib u it la realiza
rea econom iei de m etal a m in tite :
IO S IF C R /l SC. \ Emil Petrică, m aistru lam inator,
corespondent C onstantin ştefan, m anevrant prin
cipal, Teodor Hangan, lam inator,
La lamina becului electric Valerian M artineac, inginer adjunct
al secţiei, Alexandru Savu, m aistru
<&? principal, loan Telm an, electrician
Cu cîteva zile In urm ă cetă fe l ca să poată fi fo lo siţi şi la realizlnă econom ii de peste şi Traian Popa, şef de echipă lă
întinderea sirm elor necesare 20.000 lei. cătuşi.
lÍ ţe n ii d in sa tu l M ăgura a p a r ţi reţelei electrice. încă de pe a-
tu n ci cetăţenii au început să C oncom itent cu lucrările de In clişeul nr. 4 : caja lam inorului
nător com unei C ertej s-au a- procure m aterialele şi fo n d u ele c trific a re se dădea zo r la Jj*
rile necesare electrificării sa term in a rea lo ca lu lu i şcolii de u* trio in tim p u l la m in ă rii la tole
d u n a t la şcoală. Ei sărbăto tului. Iar in anul trecut depu 4 ani. Lucrările la şcoală aii
tatul regional A ndronic Gro- în c e p u t in a n u l tr e c u t. E x is ta «jî ranţe negative.
reau u n evenim en t deosebit la M ăgura un local dar acesta y
DIN CARNETUL era n e c o re sp u n ză to r. C o p iii n u flj In clişeul nr. 5 : com unistul Ioan
din viaţa satului lor şi anum e DE REPORTER a ve a u cele m a i b u n e c o n d iţii jh
de învăţătură. D eputatul An- F u rcă , m a n e v r a n t la ca ja de 800,
peanu a stat de vorbă cu ce d ro a ie G io p e a n u , îm p r e u n ă cu. |jj
tăţenii şi a chibzuit. Apoi îm c o m u n iş tii A n d ro n ic D ă ră b u ţ, rc in tim pul lam inării..
preună au hotărît ca in octom Io a n M ora ru , A n d ro n ic M o raru, !9
brie a.c. să încea.pă lucrările. M iron Păcurar şi alţii, a an- jî F ototext: I. TEREK
In m ai p u ţin de o lună şi ju tr e n a t s u te de c e tă ţe n i la con- ;)•
iii in a u g u ra re a n o u lu i local de m ătate lucrările de electrifica stru ire a u n u i local d e şcoală J).
re au fo s t gata. P este 30 de fa corespunzător. Cetăţenii Re- w
I$ şcoală de 4 a n i şi term in a rea m ilii printre care Petru Dărâ- m u s B ota, V i orei B o d rea n u , ul
lucrărilor de electrificare. P rin buţ, M iron Păcurar, Florea Ioan M a rin C o m p o d i. M iro n H alga, Sj
tre cei prezenţi se afla şi de Am ariei şi alţii au introdus Aurel Petca şi m u lţi alţii au
I putatul în sfatul popular re curent electric în case noi. Şi e fe c tu a t m ii d e ore de m u n c ă !(1
deputatul Andronic Gropeanu p a tr io tic ă rea lizin d eco n o m ii :îj
i gional Andronic G ropeanu, un a introdus în casă curentul e- în va lo a re de p e s te 37.000 lei. Ij
lectric.
1 om m ai In virstă. Durea de M ulte din aceste rezultate au
seamă a com itetului de cetă Pină să ajungă aici, cetăţe fo st a m in tite cu ocazia inaugu-
nii din Măgura au efectuat ră rii şco lii de p a tr u a n i d in jţj
ţen i a fo s t p rezentată la lu 1400 ore de m u n c ă p a trio tic ă M ăgura. Darea de sea m ă a fo s t .!j
c itită la lu m in a b ec u lu i elec- Jl-
m ina becului electic. Au fo st trie. K
iv m om ente de justificată m în- V. ALBU |
drie p en tru toţi locuitorii sa
tului.
...M ăgura este u n sat de
m u n te . S în t a ici p e s te 100 fa
m ilii de oam eni harnici, buni
gospodari. In casele m ultora
dintre ei sin t instalate d ifu
î zoare care tra n sm it ştiri din
ţară şi de peste hotare. A fost
Í prim a dorinţă a locuitorilor
I realiza tă in a n u l 1956. A tu n c i
oam enii s-au gindit şi ce vor
iiii
face pe viitor. De aceea, stil
Uf ou plantaţi pentru radioficarea
s-aiului au fo st m o n ta ţi în aşa
/r
