Page 84 - 1962-11
P. 84
PAG. 2 DRUMUI SOCIflliSMULOl Nr. 2 m
r:&xm ^.Kn5wssswies^
Primei© lecţii în învăţămîiiitul 1 N R A I O N U L ILIA
de partid de Sa safe
Construcţiile zootehnice să fie grabnic terminate
In cursul acestei luni a a v u t loc deschiderea noului an de întărirea economică a gospodăriilor prevăzut în plan. Valorificînd din plin rîităţi pentru 50 de scroafe. Lucrărîfe
în vă ţă m în tu l de p a rtid in organizaţiile de bază de agricole colective şi creşterea venituri rezervele interne au reuşit să execute, Ia această construcţie sînt rămase in
lor băneşti ale colectiviştilor, sînt de în afara prevederilor planului şi alte urmă. Abia zilele acestea au fost pro
i la sate. In cele ce urm ează rela tă m citeva aspecte privind des-1 terminate în mare măsură şi de dez construcţii. curate lemnele pentru grinzi şi s-a
j chiăerea în v ă ţă m în tu lu i in u n e le organizaţii de bază din gos- voltarea sectorului zootehnic. Acest lu trecut la prelucrarea lor. Aceeaşi si
cru este bine ştiut de colectiviştii din (Colectiviştii din Veţel, de pildă, şi-au tuaţie poate fi întîlnită şi la Bejan.
! podăriile colective ale raionului H aţeg. raionul llia. De aceea, în acest an ei propus în planul de producţie din acest Rămase în urmă cu construcţiile zoo
au reţinut din prăsilă întregul tineret an să construiască o puierniţă pentru tehnice sînt şi gospodăriile agricole co
Penfru a 7-a oară înscrişi la cele două cercuri în apt pentru reproducţie şi au cumpărat 500 de păsări şi un adăpost pentru 100 lective din Brănişca, Tisa şi Bîrsău
care se studiază S tatutul, s-au cu fonduri proprii şi credite acordate capete porci. Prin muncă patriotică ci unde din cauza tărăgănării, lucrările
S arcin a de p ro p ag an d ist i-a întâlnit la căm inul cultural unde de stat un mare număr de animale, au acordat un sprijin permanent bri abia au fost începute.
fo st în c re d in ţa tă tov. A nton a avut loc deschiderea noului an sporind considerabil efectivul. găzii de constructori să termine mai
Cim poieşu, secretar al C om ite de învăţăm înt. devreme aceste lucrări. In plus, au Pe întregul raion, din cele 17 graj
tului com unal de p a rtid B retea Sum era şi firesc, trebuiau asigurate mai construit 3 fîntîni în apropierea duri planificate a se construi anul <
R om ână. D in 30 de c u r s a n ţi în s c riş i au şi condiţii de adăpostirea animalelor. grajdurilor, a fost construit un grajd acesta au fost terminate pînă la data
p artic ip a t la deschidere un nu De acest lucru s-a ţinut cont încă de pentru 50 capete bovine, au fost elec de 16 noiembrie a.c. doar 7 din care
Zilele trecute cercul de studie m ă r de 29. P rim a lecţie a fo st la începutul anului cînd colectiviştii trificate două grajduri, o magazie, o 5 au fost prelungite. Acestea asigură
re a S tatu tu lu i P.M .R. pe care-1 p re d a tă de tov. T eodor T irtu, şi-au întocmit planul de producţie. maternitate penfru scroafe şi o puier- adăpostirea unui efectiv de numai 445
conduce tovarăşul Cim poieşu p ro p a g a n d ist la cercul din Valea Bunii gospodari au trecut de urgenţă fiiţă. Acum sînt pe terminate şi lucră capete faţă de 1.275 capete cît s-a pre
şi-a început ac tiv itatea noului an Lupului. D iscuţiile la ac eastă lec la procurarea materialelor şi la începe rile de construcţii la două îngrăşătorii văzut. Tot pînă Ia aceeaşi dată au
de studiu. La deschidere, în a in ţie şi p red ările viitoare se vor rea lucrărilor. Aşa au procedat mem de cîte 50 capete porcine fiecare. fost terminate doar 5 maternităţi pen
te a p red ării prim ei lecţii, p ro face pe cercuri de către cei doi brii gospodăriilor agricole colective din tru 140 scroafe şi începute 12 materni
pagandistul le-a vorbit cursan p ro p a g a n d iş ti : T eo d o r T irtu şi satele Vcţcl, Lcşnic, Boz etc. Folosind La fel au procedat şi colectiviştii din tăţi cu o capacitate de 421 capete. S-a
ţilor despre sarcina statu tară a Francisc Vlădoane. Leşnic. Efectivul lor de animale pro
fiecărui m em bru şi ca n d id a t de
p a rtid de a-şi ridica nivelul In comuna Bretea Şiret la maximum timpul optim de lucru, prietate obştească a crescut prin cum prevăzut de asemenea, să fie construite
politic şi ideologic. Tov. C im po
ieşu a d a t apoi în d ru m ă ri cu In gospodăriile colective din ci au reuşit să termine construcţiile părarea unui număr de 25 viţele cu 14 saivane pentru 4.950 de oi. Dar pînă
p riv ire la felul cum se face un com una B retea Strei s-au des zootehnice cu mult înainte de termenul credite de la stat şi 5 vaci cu fonduri în prima jumătate a lunii noiembrie
conspect, m odul cum se studiază chis to a te cele p a tru cercuri de proprii. Spaţiul de adăpostire era însă au fost terminate doar 9 saivane pen
stu d iere a S tatu tu lu i P.M.R. C er
m aterialul bibliografic şi după curile deschise la Măceu, B retea nesatisfăcător. In acest scop au fost tru 2.650 de oi.
aceea a p red at prim a lecţie : S trei-P lopi, O coliş şi Ruşi cu
„P artid u l M uncitoresc R om în — p rin d un n u m ă r de 96 cu rsan ţi, Tov. M olnar A rcadie, m ai luate măsuri eficiente. Avînd cărămidă Organizaţiile de partid şi comitetele
d in c a re 69 s în t m e m b ri şi c a n
conducătorul poporului în o p era d id a ţi de p a rtid , ia r 27 fa c p a rte stru la fabrica de m ezeluri din anul trecut şi folosind materiale din executive ale sfaturilor populare co
din activul fă ră de p artid .
de desăvîrşire a construirii so din Deva, explică m uncito resurse locale, ei au început construc munale pe raza cărora se află aceste
G heorghe D um itrache la cer
cialism ului în p a tria n o a stră “. cul din Măceu, V irgil G ovoreanu rului F lo rea Nedelciu modul ţia unui grajd pentru 60 capete tine gospodării colective nu au analizat la
la cel din B re te a S tre i-P lo p i şi
La predarea primei Secţii to ţi ce ilalţi p ro p a g a n d işti, se de exploatare a noii m aşini ret bovin, fără ca acesta să fie prevă timp situaţia construcţiilor zootehnice
străduiesc sa asigure un nivel
In o rg a n iz aţia de bază din de fin isat pateu, cu care a zut în plan. Peste cîteva zile el va fi pentru a lua măsuri în vederea ur
G.Â.C. L iv a d ia fu n c ţio n e a z ă trei cit m ai rid ic a t lecţiilor ce le p re
cercuri ale învăţăm întului de dau. L .... fost dotată secţia de con terminat. Pentru construcţia acestui gentării lor.
partid, dintre care două Statu
tul P.M .R. De p u ţin tim p c u rsa n PETRU FARCAŞIU Ci I I serve. grajd s-au cheltuit doar 15.000 lei, Este adevărat că au fost înlîmpinate
ţii din V alea Lupului şi Livadia, corespondent
Cu caravana transportul cărămizii, al nisipului, şi şl unele greutăţi din parlea I.F. Dobra
cinematografică în satele
alfe lucrări fiind făcute prin muncă pa în ceea ce priveşte aprovizionarea cu
de munte
I T ClIlTU fil triotici <§u multă tragere de inimă au lemn de construcţii. Nu rare au fost ca
In cadrul m anifestărilor cu film ul muncit la realizarea acestei construcţii zurile cînd colectiviştii au fost purtaţi
organizate în ultim ul timp de Între
prinderea cinematografică regională de colectiviştii Traian Turcii, Gheorghe cu carele dintr-un loc în altui fără a
stat H unedoara, caravana n r. 1 a ace
steia a prezentat în satele de munte sebit la buna desfăşurare a acestor ac leclivistilor. Spectacolul prezentat cu Ghîosa, Viorica Turcu, Gheorghe Dră- li se da lenaneîe solicitate. Nici TJ.I.L.
de pe raza oraşului Hunedoara o se
rie de film e sovietice, artistice si do ţiuni cu film u l a adus tov. Ilie C io - acest p rile j, la care au participat nu gan, Ioan Blaj şi alţii. Sebeş nu şi-a respectat termenele de
cumentare. A s tfe l, locuitorii satelor
Se e x t i n d e g i m n a s t i c a Cerbăl, Socet, Poiana Răchiţelei, Po lacu, directorul căminului cultural din meroşi colectivişti, s-a bucurat de o Gonstrucţiile zootehnice prevăzute în livrare a binalelor. G.A.G. din Bretea,
îia p r o d u c ţie ieniţa P o m ii si Fe rig i au vizionat în Cerbăl, care a însoţit caravana cine caldă apreciere din partea publicului. planurile de producţie au fost termi de pildă, a comandat binalele încă din
sălile căminelor culturale filmele „M e m atog rafic ă. nate şi Ia alte gospodării colective, în luna aprilie. Acestea n-au fost însă li
In în tre p rin d e rile şi in stitu ţiile Recent, gim nastica în produc lodii de pe N e v a “ , „C a za c ii“ si „M os NICU SBUCHEA termenul stabilit şi Ia un preţ de cost vrate nici în momeniul de faţă.
oraşului A lba lulia gim nastica ţie a fost introdusă şi la Sfatul cova înlîm pină cosmonautul nr. 2 “. Locuitorii satelor de munte şi-au corespondent redus- Dar, în timp ce unele gospo
în producţie se extinde to t m ai popular al raionului ’ Alba unde D e asemenea, ei au urmărit cu viu exprim at dorinţa ca pe v iito r să poa dării realizează construcţii peste sar Dacă comitetul executiv al stalului
m ult. D in tre în trep rin d e rile în este p ra c tic a tă de 93 de s a la interes rularea documentarelor „P re tă viziona cit mai des astfel de [ibric. Spectacole reuşite cina planificată, altele şi-au realizat popular raional ar manifesta o preocu
ca re se p ra c tic ă cu re g u la rita te venirea bolilor la tineretul anim al“ şi doar jumătate din lucrările planificate. pare mai mare faţă de aprovizionarea
a c e a stă fo rm ă, recreativ ă de riaţi, Iprodcoop, unde p articipă „jo c la Flă m în zi". A tît filmele artis MITITĂ SMARANDACI-IE Zile le trecute, artiştii amatori ce-si Se folos că la G.A.G. Şoirauş au fost gospodăriilor agricole colective cu ma
educaţie fizică m enită să con 65 sa la ria ţi, co o p e rativ a m eşte tice cit si cele documentare au fost LASCĂR CONDURACHE desfăşoară activitatea la căminul cul procurafc din timp însemnate cantităţi teriale de construcţii, situaţia ar 6 fost
tribuie la în tărire a capacităţii ş u g ă re a sc ă „M ureşul“ cu 85 s a însoţite de explicaţiile unor cadre de corespondenţi tural din Sălaşul Superior au prezen de materiale provenite din demolări,' cu totul alta. Timpul se poate schimba
de m uncă a celor ce o p ra ctică, specialitate, recenzii ele. U n aport deo tat două spectacole, unul pe scena că dacă aceste materiale nu şi-au găsit de Ia o zi la alta şi multe adăposturi
m erită să fie am intite Atelierele la ria ţi şi în tre p rin d e re a de Vin- în mijlocul colectiviştilor m inului cultural din localitate şi al întrebuinţarea pînă acum ? Gospodăria pentru animale nu sînt încă terminate.
centrale „A rdealul“, atelierul de tul în salul învecinai, Paroş. C u acest are un mare număr de porci. Condi Trebuie deci mobilizate toate tortele dc
zo n ă C.F.R., fa b ric a de în c ă lţă alcool unde p artic ip ă peste o Brigada artistică de agitaţie a prilej, brigada artistică de agitaţie, ţiile lor de adăpostire sînt însă neco- care dispune fiecare gospodărie în
m inte „A rdeleana“. sută salariaţi. Cooperativei meşteşugăreşti „Retezatul“ form ată din tineri colectivişti şi mun respunzăfoare. De aceea s-a prevăzut parte pentru ca lucrările începute să (ie
din H a ţe g este o form aţie tinără. citori sondori, a interpretat textul in grabnic terminate.
PETRU MAN M em brii ei, cooperatori ţi cooperatoa titulat „ Cine ştie, răspunde“ , legat de
preşedintele 13.G.F.S. Alba lulia re talentaţi, au reuşit să pregătească,
după strădanii demne de laudă, un viaţa colectiviştilor celor două locali în acest an construirea unei mater- I. CIOBANU
spectacol bine orientat, cu un conţi tăţi, iar form aţia teatrală piesa so
nut bogat. vietică „C în le cu l“ . In cadrul spectaco <
D e curînd, după ce a prezentat pro lului au mai urcat scena recitatori, GRUPUL DE ŞANTIERE T .C .M .C . $
gramul în faţa cooperatorilor din H a solişti vocali şi instrumentali.
ţeg, brigada artistică de agitaţie s-a ANDREI NASTASE COROiEŞTI - VULCAN
deplasat la Clopotiva, în m ijlocul co- corespondent
oraşul Petroşani, regiunea Hunedoara
I. C. M. e la un pas angajează urgent:
In incinta întreprinderii „Marmura" din Simeria zac risipite cantităţi mari — sisefoa0! e l e c t r i c i , a u tiu g e n i şi
de fier vechi, deşi I.0.M. se află în imediată apropiere. m o n t o r i sie î n a l t ă c a lif i c a r e
C urtea plină a răm as Tinerii ce spun ? Exploatarea minieră Ziafraa
Cu fier vechi şi de p rip as, — Mai las’ !
T ram balat, îm pins şi tras. Şi... c a m arm u ra -au ră m a s. raionul Alba, regiunea Hunedoara, telefon 27
l.C.M. e la un p a s. iT. F. ANGAJEAZĂ
— m uncitori misses!
U n grup "de muncitori forestieri 'de la exploatările O ţo p u l şi Uînălorul im = — ma mot! şl mecat 1 *
!ica|i pentru ssatbieréara %
( comuna: Boşorod, raionul H aţe g ) au trimis redacţiei o scrisoare prin care Arbitrul de... rezerva — conducători
m ată că nu se pol aproviziona în bune condiţinni cu alimentele necesare x — tehnicieni m ineri şl
P o rta ru l a te lie ru lu i a d a t să -i tic u le ze şi să strig e la „im p o s T ov. C. Ş e rb rn , n e a v tn ă în co tro , from ecauici.
deoarece m agazinul „Po ia na om ului“ este dc cele mai multe ori închis în
5
-ilele de duminică cînd ci sini program aţi să facă cumpărăturile acce
sai e. Gestionara Com an Vioi,cu obişnuieşte să plece în orele de serviciu ) Solicitanţii vor prezenta la angajare)
pe la diferite petreceri. actele necesare.
deschidă larg uşa de la intrare. t o r C . Şerban n u l-a lu a t însă m ai ales că şi publicul începuse TRUSTUL REGIONAL
DE CONSTRUCŢII DEVA
Ca de obicei, Nea Costică Şer- in seam ă. Era a ten t la joc să să se agite (cîţiva şi-au m ani
ban l-a sa lu ta t din m ers. Se nu scape care cum va ceva. I. festat nedum erirea) a renunţat an gajează de urgentă:
grăbea, nu cum va să piardă tre D obrin s-a enervat la culm e şi să m ai conducă şi a trecut pe
—* ti ion i«c hn oi g «ioi
nul de Petroşani. De m u lt nu a dat buzna aşa cum venise de banca... rezervelor. — zidari
m ai pusese fluierul in gură şi pe stradă pe stadion. P lin d e im p o r ta n ţă , la ora 15 — Instalatori sanitari
acum s-a iv it ocazia. Şi încă la — C um adică, nea Costică, a in tra t pe teren L Dobrin, de — In s ta la to ri în c â lc ire
— muncitori necalificaft
u n m eci de cupă, în tre două e- vii din S im eria să ne în v e ţi pe data aceasta cu g a rn itu ra de la
p e n tru ş a n tie r e le d in H a le a J iu lu i, H a ţe g ş i O eva
chipe tari: P arîngul Lonea şi noi arbitraj?!... tuşă com pletă. A fluierat din nou
Se asigură munca în acord, cazarea gratuită şi masa
M inerul Aninoasa. Din Sim eria — Bine, dar eu sîn t delegat începerea m eciului, fără să m ai de frei ori pe zi contra cost la cantinele şantierelor.
şi p în ă la Lonea a to t reflecta t: de... ţin ă sea m ă de cele 12 m in u te Informaţii suplimentare se primesc de la sediul
T.R.C.H. — Deva strada Dr. Petru Groz^ţ nr. 24
cum va fi m eciul, ce m ăsuri să — Ce d eleg a t d o m ’le? A ici noi c o n s u m a te p în ă aici. u ita s e Insă serviciul organizarea muncii.
ia dacă u n ii vor d epăşi lim ita hotărîm . şi te rog să p ărăseşti să m ai sa lu te p u b licu l găsind că W N0 0 CONCURS
sportivităţii şi cîte şi m ai cîte treaba asta m ai fusese făcută
lucruri privind regulam entul de odată şi nu-şi mai avea rostul.
Pe c ă ră ri cu frunze sure Numai că gestionara fotbal. ÎNSEMNĂRI E drept că m eciul în conti
Vin lem narii din pădure ; „U rcă-n pod şi tra g e scara". Ce-a făcut, ce n-a făcut, a mai nuare a decurs deshil de bine.
Şase zlle-n săp tăm in ă Pune lacătul, adică, terenul-, i-a rep lica t a w to rita f A rbitrajul bunişor. Dar publi
S în t m ereu cu lucru-n m ină, V ă-ntrebaţi cum se explică ? intîrziat trenul ba şi ospătarul I. Dobrin. cul a răm as ¦nemulţumit de inci
Iar dum inica.şi fac cale F oarte sim plu : La cherm eze, cu nota de com andă şi apoi cu dentul am intit. Este şi firesc.
P in ’ la m agazin în vale. Se duce să se... distreze. cea de p lată şi arbitrul C. şer- D iscuţiile au m ai durat, to In fotbal, din cîte cunoaştem ,
A sta-i tim pul lor propice ban a a ju n s la L onea n u la 14 nul s-a înăsprit. Fără să mai cazul e unic. Şi tocm ai de aceea,
A lim ente să ridice. T. F. fix cină trebuia să înceapă m e a ştepte, I. D obrin s-a dus la consiliul regional U.C.F.S. este
ciul, ci cu citeva m in u te intîr- cabină şi s-a echipat in alb-ne dator să ia cele m ai severe m ă
CIUBUCARUL ziere. D in colegii de tuşe dele grul bine cunoscut al „cavaleri suri îm potriva celor vinovaţi
gaţi din Petroşani se prezentase lor flu ie r u lu i“. D u p ă 12 m in u te pentru delegarea a doi arbitrii,
M o ro d a n \'A u g u stin , de la „ C o m b u stib ilu l11-Deva. num ai unul. de la începerea jocului, pe te dar m ai ales pentru atihidinea
ob işn u ieşte să „ciupească“ de la cetă ţen i p reţ ren a a părut I. Dobrin, echipat lui I. Dobrin.
dublu p en tru tăiatul lem nelor. Cei doi şi-au hiat inim a-n de m eciuri m ari. L-a ch em a t la
dinţi — căci aşa stă bine unor raport pe C. Şerban şi i-a or V. FURIR
cavaleri ai flu ie r u lu i — şi la donat să părăsească terenul. (după relatările corespondentului
14,48 a u a p ă r u t p e teren . A fl u nostru voluntar P. STOICAN)
ierat scurt de cîteva ori chem lnd
ju că to rii am belor echipe la cen
trul terenului. Un salut, aplauze,
m in g e a la c e n tr u şi... p r im u l
şut.
In acelaşi tim p, ca prin m in u
ne, şi-a fă cu t apariţia ioan Do
brin, arbitrul de categoria A
din Petroşani, în soţit de încă
u n coleg de „breaslă“. A vea şi
el (n u am r e u ş it să a flu de la
cine In tru clt la colegiul regi o
nai de arbitrii s-au creat p en
tru cazul in speţă unele încurcă
tu r i? !) o delegare să conducă la
c e n tru acelaşi m eci. De cum a
in tra t şi a vă zu t pe alt „coleg“
la centru i s a fă cu t verde in
faţa ochilor. ARH-, L OROS
— C um adică şi-a perm is ci
L a flrezul cu m otor ; D ar lui nenea M orodan neva să m ă înlocuiască pe m ine — Ieşi afară, că eu conduc m eciul 1
T ai lem n verde, sau uscat l-a r plăcea să „pice“ -un ban. arbitru de m tna-ntîia care am — B a eu am f o s t n u m it o fic ia l 1.
Preţul e de m ult fixat S trînge omul în şurub : a rb itra t la B ucureşti, T im işo a — Păi, şl eu sînt to t oficial 1 ¦
(Se ştie de cîţiva ani) : — Zece lei de m etru cub ! ra...
P a tr u Iei cin cizeci d'e b a n i.
Şi, disperat, a în cep u t să ges