Page 85 - 1962-11

Nr. 2463
Să sporim continuu vitezele de înaintareE x p e rÉ e sifa
pozitivă
íarg răspîradifă
Cu lofi indicii dfe plan depăşifi
Prin munca însufleţită desfăşurată în continuare atenţie şi mai sporită în­ zonturile superioare, prelungirea dura­
de întregul colectiv, sub îndrumarea deplinirii ritmice a planului de către tei de funcţionare a utilajelor şi tu­
organizaţiei de partid, am reuşit să fiecare grupă de mineri.
îndeplinim planul anual cu 46 zile îna­
inte de termen, să realizăm o economie ganizatorice în scopul creşterii vite­ betonare, prin utilizarea betonului ciclo-
la preţul de cost de peste t.200.000 lei. zelor de înaintare. Printre acestea pian la fundaţii şi a materialului balas-
De asemenea, am îmbunătăţit calitatea amintesc aplicarea schemelor de puşcare tier din resurse proprii. De asemenea,
lucrărilor, am redus consumul de lemn
cu 18 la sută.
Aceste rezultate, care ne situează în
fruntea întrecerii dintre sectoarele de
investiţii ale minelor G.G.V.J., se da-
toresc în principal aplicării planului de tezei medii de avansare cu aproape 4
măsuri tehnico-organizatorice, preocu­
pării noastre pentru ridicarea tuturor
brigăzilor la nivelul celor fruntaşe.
Iniţial, planul M.T.O. a cuprins 24
măsuri, completat ulterior cu încă 3.
Din acestea, 25 sînt înfăptuite inte­
gral, iar două parţial. Voi da cîteva
exemple.
Pentru ca planul să fie realizat de
către fiecare grupă de mineri s-au creat
brigăzi omogene din punct de vedere
al calificării. Apoi, la indicaţia orga­
nizaţiei de partid, am asigurat con­
ducerea brigăzilor cu mineri cu o înal­
tă pregătire profesională, membri şi
candidaţi de partid. In felul acesta am
obţinut rezultate bune în acţiunea de
ridicare a tuturor grupelor la nivelul
celor fruntaşe — sarcină trasată de
Conferinţa regională de partid. Dacă
în anul trecut, spre exemplu, am avut
în medie lunar 5 grupe sub plan, în
primele 10 luni ale anului curent, me­
dia a scăzut la sub o grupă. Trebuie
să precizez că faţă de planul cuhiulat
nu avem nici o grupă sub plan.
Tot în sprijinul ridicării tuturor gru­
pelor la nivelul celor fruntaşe, în afa­
ra măsurilor amintite anterior, am ur­
mărit ca aprovizionarea cu materiale
şi vagonete goale să se facă ritmic, luate, au dus la reducerea simţitoare a
ca puşcarea să fie judicios eşalonată; preţului de cost al lucrărilor de inves­
dotarea locurilor de muncă cu sculele
necesare în perfectă stare de funcţio­
nare, armarea sfredelelor cu plăcuţe
vidia şi trecerea grupelor în răspun­
derea directă a maiştrilor şi tehnicie­
nilor au fost alte măsuri luate în acest
sens Conducerea sectorului va acorda
V orbeşte minerul Dionisie Bartha, preşedinţele comitetului sindicatului
de la mina D i l j a : „ L a noi, comitetul sindicalului, a pus un accent deosebit
pe popularizarea experienţei înaintate fi a realizărilor obţinute dc fruntaşii
in producţie. Luc răto rii din brigăzi şi-au luat angajamente concrete şi mo­
bilizatoare, corespunzătoare condiţiilor de lucru şi înzestrării tehnice
$\
t D upă cum s-a a ră ta t necesi-
j ta te a sporirii vitezelor de îna-
J in ta re a lu crărilo r de desclii-
i dere şi p re g ă tiri m in iere se
^ im pune în m odul cel m ai im -
ţ perios. Astăzi term enul de des-
^ chidere al unei m ine este redus
\ Ia circa ju m ătate în com para-
i ţie cu cîţiv a an i în urm ă. Lu-
ă c r ă r ile p e n tr u d e z v o lta re a ,mi- nurile de investiţii la m ulte ex­
# nelor existente trebuie efec-
0 luate într-un term en foarte
J scurt. P articip an ţii la consfă-
1 t u ir e a de la ‘P e tro ş a n i au d o -
i vedit cu p riso sin ţă că există
4 p o sib ilităţi reale pen tru obţi-
? nerea unor asem enea realiză-
J ri. A proape la fiecare exploata-
J re din regiunea n o astră sînt
^ brigăzi care au realizat viteze
f de în a in ta re în galerii de peste
l 70-100 m .l. p e lu n ă . Ste p o t
, am inti p rin tre acestea cele con-
( duse de C onstantin Sorescu şi
( AAiron N ă să le a n de la U ric a n i,
^ M artin W ass şi ioan ionaşcu
’ de la Vulcan, S evastian B oga-
ru de la P etrila, N icolae Igna
* de la G h e la r şi altele. Cele con-
Î duse de Augustin Dem eter de la
m ina D îlja şi Sim ian G ruber
dc la m ina B arza au în reg is­
tra t adevărate viteze m ari.
f Be ce nu se o b ţin şi la cele-
I lalte brigăzi asem enea rezul­
ta te ? Trebuie a ră ta t că, la
m ajoritatea exploatărilor, nu­
m ărul cel m ai m are de bri­
găzi răm ase sub p lan îl fo r­
m ează brigăzile de la investiţii.
J Cauza constă în slaba preocu-
e» ^ Xfc-tăK ^ ¦'*>¦'SVX.
Ia lucrările de pregătiri şl deschideri!
Am luat şi alte 'măsuri tehnico-or­ sumurilor specifice de materiale de
îmbunătăţite, utilizarea suporţilor îeies-
cQpici pentru perforatoare şi a reîncăr-
cătoareior cu bandă (volumul încărcat cu
reîncărcăiloare reprezintă peste 60 la
sută din volumul total excavat) ş.a.
Aceste măsuri au dus la creşterea vi­
la sută faţă de realizările planului
1961, aceasta în condiţiile aprovizio­
nării pe puţurile oarbe care deservesc
şi sectoarele de producţie.
Rezultate mulţumitoare am obţinut
şi în ce priveşte introducerea tehnicii
noi, în special la utilizarea de înlocui­
tori ai lemnului, săparea lucrărilor di­
rect la profilul de betonare, armarea
provizorie cu armături metalice recu­
perabile, baridajarea galeriilor cu plase
metalice recuperabile.
Un alt faclor care a dus la obţine­
rea succeselor amintite l-a constituit
ridicarea calificării profesionale a mun­
citorilor. In acest scop am folosit di­
ferite metode cum s în t: distribuirea de
diferite materiale publicate de I.D.T.,
conferinţe tehnice, cursuri de calificare. genizarea echipelor şi sporirea vitezelor
Ga urmare a acestor măsuri s-a reu­
şit ca brigăzi tinere să ajungă intr-un
timp relativ scurt la nivelul celor ex­
perimentate.
O atenţie deosebită s-a acordat fa
sectorul nostru şi îmbunătăţirii nor­
mării tehnice, ca urmare a creşterii ca­
lificării şi introducerii tehnicii noi.
Toate acestea, ca şi anumite măsuri
tiţii. Economiile obţinute de colectivul
nostru au rezultat în special din creş­
terea productivităţii muncii, reutiliza-
rea materialelor de la săparea provizo­
rie a galeriilor, armăturilor de fier şi
conductelor de aer comprimat dc la ori-
C © N C IL 1J 71 i 1!
pare a conducerilor tehnico-
adm inistrative pentru asigura­
rea condiţiilor de m uncă co­
respunzătoare brigăzilor de la
aceste lu cră ri, în lipsurile ce
se m an ifestă în organizarea
m uncii, slaba asisten ţă tehnică
şi nefdosirea judicioasă a uti­
lajelor. A ceasta, în tim p cc p la ­
p lo a tă ri ca de p ild ă, E.M. Vul­
c a n şi E.M. An in ©as a d in c a ­
drul C.C.V.3. sîn t ră m a se în
urm ă. Sînt răm ase în ur­
m ă şi exploatările ap a rţin în d
tru stu rilo r m in iere Deva şi
B ra d . La E.M. T eliuc se m e rg e
greoi cu d e sc o p e rta , la E.M.
B eva s-au a ta c a t cu întîrziere
o serie de lu cră ri. La B arza şi
ZHatna m ulte din lu cră rile în
execuţie stagnează.
Se poate îm bunătăţi această
stare de lucruri ? Lucrările con­
sfătuirii au a ră ta t că da. P en ­
tru aceasta însă vor trebui lua­
te o serie de m ăsuri eficien­
te. In prim ul rîn d este necesar
ca, sub în d ru m are a o rg a n iz a­
ţiilor de p artid , conduce­
rile tehnico-adm inistrative să-
şi schim be atitu d in ea greşită
de a alerga num ai după p ro ­
ducţie, în detrim entul lu cră­
rilo r de investiţii. Că, de fap t,
de aici provin cele m ai m ari
n eajunsuri. In g o an a p en tru de­
p ăşirea planului de producţie,
brigăzile de la investiţii nu sînt
a sig u ra te cu v ag o n e te goale şi
m ateriale în can tităţi suficien­
DRUMUL SOCIALISMULUI
— — SMfcfca
burilor de aeraj, din reducerea con­
s-au obţinut economii la energie prin
eliminarea funcţionării în gol a uti­
lajelor, a pierderilor de energie pneu­
matică, prin etanşarea conductelor.
Bonsider drept o realizare mulţu­
mitoare faptul că şi planul de punere
în funcţiune a fost îndeplinit înainle
de termen. In anul acesta toate ter­
menele de punere în funcţiune au fost
respectate şi chiar scurtate, predînd
producţiei lucrări peste plan în valoa­
re de peste 5.000.000 Iei. Dintre lucră­
rile mai importante puse în funcţiu­
ne amintesc circuitul puţului orb nr. 11
de la orizontul XII, maşina de extracţie
şi casa maşinii de la puţul orb nr. 11.
Aş vrea să subliniez că la baza suc­
ceselor obţinute a stat şi antrenarea
întregului colectiv în întrecerea socia­
listă, înfăptuirea propunerilor făcute de
muncitori în consfătuirile de producţie.
Analizînd acum, la sfirşit de an,
realizările obţinute, sinteni hotărili să
dezvoltăm continuu experienţa acumu­
lată, să introducem noi metode de lu­
cru şi tnai eficace, să lichidăm lipsu­
rile ce le mai avem (îndeosebi Ia omo­
de avansare), aşa fel incit în anul
care vine să putem raporta succese
şi mai frumoase.
ing. CAROL SCHRETTER
şeful sectorului investiţii —
E. Al. Pelrila
Numai ucrâri de bună calitate
Printre lucrările mai importante c-
xecutate în cursul acestui an la E.M.
Deva sînt: adîncirea puţului de la
orizontul —90 m. la —140 m, des­
chiderea şi pregătirea orizontului —140
m. şi altele.
De remarcat că toate au fost dc
bună calitate, că pc parcursul execu­
tării lor nu s-a înregistrat nici un
iei de rebut.
Acest lucru este urmarea firească
a unor măsuri bine gîndite şi apli­
cate de colectivul minei, sub îndru­
marea organizaţiei de partid. încă
din anul trecut, conducerea tehnico- cienţă constatată se luau măsuri ime­
administrativă a fost îndrumată să diate dc îndreptare. In consfătuirile
studieze temeinic pianul dc investiţii
şi întreaga documentaţie şi să le a-
ducă la cunoştinţa muncitorilor. Cu
acea' ă ocazie s-au făcut şi propuneri
de măsuri tehnico-organizatoricc im­
portante care au fost traduse în viaţă.
In compunerea brigăzilor de la aceste
lucrări au fost repartizaţi numai mi­ partid, comitetul sindicatului a orga­ Gruber de la mina Musariu a ajuns
neri pricepuţi, cu experienţă, majori­ nizat întrecerea socialistă stabilind ca să realizeze lunar, în medie, 187 m.l.
tatea membri şi candidaţi de partid. obiectiv principal sporirea continuă a obţinînd un vîrf de 304 m.l, în profil
Ei au fost instruiţi minuţios asupra productivităţii la lucrările de înaintare. simplu. Rezultate bune au obţinut şi
celor mai avantajoase scheme de puş­ Pentru aceasta, brigăzile de înaintare brigăzile minerilor losif Oprişa, loan
care ce trebuiau folosite în diferitele
categorii de roci ce le traversa lucrarea,
asupra monografiilor de armare, folo­
sirii utilajelor etc. Tot în vederea îm­
bogăţirii cunoştinţelor s-a ţinut un
ciclu de conferinţe tehnice. In plus,
au funcţionat trei cercuri de califi­
care: pentru mineri, ajutori mineri şi
artificieri.
Un rol important, în îmbunătăţirea
calităţii lucrărilor de investiţii l-a a-
vut şi asistenţa tehnică susţinută la
locurile de muncă şi asigurarea reali­
zării ritmice a planurilor la lucrările
începute. In acest scop maiştrii au
fost îndrumaţi ca pe schimburile lor
să controleze, zilnic, de 2—3 ori fie­
care loc de muncă şi să verifice în­
deosebi calitatea lucrărilor. Cu ci a
fost prelucrat materialul: „Rolul mai-
I strului în producţie", cxplicîndu-li-se
pe larg care le sînt sarcinile şi cum
pot ajuta mai eficient pc mineri. Şe­
te, nu sînt controlate şi îndru­
m ate îndeaproape de către ca­
drele tehnico-inginereşti. B a
m ai m ult, îi se reduc c h ia r d in
efective, aşa cum s-a în tîm p lat
la E.M. B arza. Cu a lte cuvinte
va trebui să se ajungă acolo
îneît lucrărilor de investiţii să
îi se a c o rd e a c e e a şi im p o r ta n ­ utile.
ţă ca şi celor de ex p loatare
p ro p riu -z is e .
U n fa cto r im p o rta n t este şi
generalizarea experienţei în a­
in tate. La acest capitol se stă
încă destul de rău. Nu n u ­
m ai că nu se cunosc rezultatele
şi m etodele de m uncă de la di­
ferite ex p lo atări din regiune,
sau din ţară , d ar nu se cunosc
nici cele din cadrul aceleiaşi ex­
p lo a tă ri. Nu în cap e în d o ială că
dacă m etodele aplicate de W ass
M artin, S evastian Dogarii, Si-
m ion G ruber, Augustin D em e­
ter şi alţi şefi de b rig ad ă frun­
ta şi a r fi fost cunoscute şi de
că tre ceilalţi, vitezele m edii de
avansare obţinute în cursul a-
cestui an pe ex p lo a tă ri a r fi
fost cu m ult m ai m ari. Acest
aspect al îm bunătăţirii m uncii
a fost neglijat însă, a tît de co­
m itetele sindicatelor, cît şi de
conducerile e x p lo a tă rilo r şi
trusturilor m iniere. Pe viitor
deci, ac esto ra le revine sarcin a
de a găsi cele m ai judicioase
căi pentru a face din experien­
ţa fruntaşilor un bun al tutu­
ror. P osibilităţi există. Se pot
Cum «şlim reuşii
aplicăm perforajul umed
A n u l acesta, în luna februarie, dură pentru fixarea manşonului. In )
conducerea E i M . U rican i a hotă- ultimul timp am înlăturat şi a- î
rît ca şi la brigada noastră să fie coastă deficienţă, prin slrunjirc, e- j
introdus perforajul umed. Trebuie vitînd sudura.
să arătăm că la începui nu am
p riv it cu suficientă încredere a-
ceastă măsură. Du pă primele în­
cercări, cînd am văzut că se în ­
fundă burghiilc, că se rup pe locu­
rile wule au fost încărcate cu su­
dură, am vă zut în ca o frîn u . N u
odată ortacii mei au pus deoparte
btirgliiile pentru perforajul umed
fi au reluat perforajul uscat. A u
fost însă tovarăşi, comunişti, care
nu ne-au lăsat să persistăm in gre­
şeală. S -a mers pînu acolo, incit ni
s-a interzis să perforăm o singură
gaură uscată. A m început alunei
să ne gîndim mai mult la greută­
ţile care intervin la perforajul. u-
mcd. să căutăm să le înlăturăm .
D in cele două tipuri de m an-
şoanc care n i s-au dat, am ales pc
ccl mai bun, care asigură cca m ai
bună etanşare cu burghiul şi i-am
propus îmbunătăţiri. A m propus
confecţionarea sfredelelor cu tăişul
sub form ă de daltă dublă. în loc
dc daltă simplă, pentru asigurarea
unei viteze mai mari de perforare.
D a r am observat că găurile se în ­
fundă după ce s-a perforat cca.
l , 2—1,5 m .l. A m redus atunci lun­
gimea găurilor de la 2 m ., Ia 1,20
m . şi astfel am evitat înţepenirea
btirghiilor.
C u asta însă, n-am scăpat de ne­
cazuri. Burghiile se rupeau des in
locul unde erau încurcate cu su­
ful de sector, Ia rîndul lui, a fost
îndrumat să treacă zilnic pc Ia fie­
care brigadă, să verifice lelul în care
maiştrii îşi fac datoria.
Printre factorr de seamă care au
dus la preîntîmpinarea oricărui rebut,
au fost şi înfiinţarea comisiei interne
de recepţie şi ţinerea consfătuirilor
de producţie operative lunare, împreu­
nă cu conducerea sectorului de inves­
tiţii şi conducerea exploatării. Recep­
ţia lucrărilor dc către comisia de re­
cepţie s-a făcut dccadal, pe bază dc
procese verbale. Pentru fiecare defi­
...... m i
Activitatea brigăzilor de înaintare
rapidă în atenţia comitetului sindicatului
Sub îndrumarea comitetului de brigăzi ca cea condusă de Siinion
rapidă de la sectoarele Musariu, Valea
Alorii şi Brădişor au fost ajutate să-şi
organizeze lucrul pe baza celei mai
înaintate experienţe, să folosească din
plin tehnica înaintată, în scopul scur­
tării termenelor de execuţie a lucrări­
lor.
De asemenea, comitetul sindicatului
a instruit comitetele de secţii să pună
în dezbaterea consfătuirilor de pro­
ducţie acele probleme care determină
soarta planului. Aşa au fosl dezbătute
şi rezolvate în mare parte probleme
ca extinderea mecanizării la lucrările
mai grele, introducerea perforajului
umed, organizarea mai bună a trans­
portului pe galerii, ridicarea calificării înaintare rapidă să constituie o sar­
tinerilor mineri, asigurarea unei asis­
tenţe tehnice cit mai calificate mun­
citorilor.
In urma creării unor condiţii optime
desfăşurării întrecerii socialiste, unele
organiza schim buri de expe­
rien ţă la nivel de brigadă, ex­
ploatare sau trust. Se pot p re­
zenta scurte referate, sau in ­
form ări, în fa ţa m inerilor, m ai­
ştrilo r şi inginerilor etc. Toa­
te acestea vor trebui astfel ca­
nalizate îneît să fie cît m ai
Este necesar apoi o preocu­
pare sporită pentru introduce­
re a tehnicii noi şi folosirea cît
m ai deplină a m aşinilor şi u ti­
lajelor existente. La m ulte ex­
p lo atări p ătru n d e greu p erfo ­
ra ju l um ed. (E.M. C ertej, E.M.
Lonea şi altele). Nu s-a extins
în suficientă m ăsură folosirea
coloanelor telescopice şi a că­
rucioarelor pentru p erforat, la
fel a rm a re a m etalică şi în bol-
ţa ri. S înt m ulte exploatări r ă ­
m ase în u rm ă cu în c ă rc a re a
m ecanică, în tim p ce la unele
c a de p ild ă , la E.M. B arza, un
num ăr m are de m aşini de în­
cărcat stau nefolosite.
Conducerile tru stu rilo r şi ex­
p loatărilor vor trebui să an ali­
zeze cu m in u ţio zitate aceste de.
ficienţe. Inginerii trebuie în ­
drum aţi spre efectuarea unei
m unci de concepţie m ai susţi­
nută. Sînt necesare m ăsuri de
ridicare a nivelului de cunoş­
tinţe tehnice a m aiştrilor, şe­
filor de b rig ad ă şi chiar a m i­
n erilo r. In acest scop se p o t o r­
ganiza cursuri de ridicare a ca­
lificării, instructaje, conferinţe
A s tfe l, pas cu pas, greutăţile au \
fost învinse. Perforajului umed
i-au fost aduse îm bunătăţiri adec-
vale condiţiilor locurilor noastre de
muncă. As tă zi lucrăm cu manşoane
etanşate pe burghiu cu două gar-
nituri din cauciuc dc calitate bună.
Furtunul pentru apă are un diame­
tru mai mic, astfel îneît perfora­
torul să nu fie îngreunat ş.a.m .d.
In ce priveşte organizarea mun­
cii trebuie să arăt că folosim me­
toda graficului ciclic. 'Toate opera­
ţiile ciclului sc execută în lr-u n
schimb şi cu aceasta se obţine o
avansare de I m .l. Prim a operaţie
este perforarea găurilor. U rm ează
puşcarea, evacuarea m aterialului şi
armarea. In tim pul arm ării se fac
pregătirile pentru perforarea gău­
rilor în schimbul următor.
Prin folosirea perforajului umed,
realizările brigăzii noastre au cres­
cut simţitor. Bunăoară, în anul
1961, cînd perforam uscat, randa—
montele medii lunare ce le obţi­
neam la înaintări în steril erau dc
cca. 1,750 m.c. pc post, iar în anul
1962, <lupă ce am introdus perfo­
ra jul umed, ele s-au ridicai între
2,47 şi 3,129 m.c. pe post. In plus,
mai trebuie adăugat că perforajul
umed ne apără sănătatea şi evită
praful în frontul dc lucru.
CONSTANTIN SORESCU
şef de brigadă la E.M. Uricani
de producţie sc analizau rezultatele
înregistrate în timp de o lună şi se
stabileau sarcini concrete pentru luna
următoare. Accentul sc punea de fie­
care dată pe îmbunătăţirea calităţii
muncii.
In afara celor amintite mai este
necesar să adaug că buna calitate a
lucrărilor se datorează în cea mai
mare măsură conştiinciozităţii oameni­
lor, preocupării organizaţiei de partid
pentru a trezi Ia ei tot mai mult
grija faţă dc soarta producţiei.
ing. DUMITRU ROŞCA
şeful Secţiei mină Deva
— •— :-------- :
Bălu, Aurel Mateş ş.a.
Rezultatele obţinute de aceste brigăzi
de înaintare rapidă au fost larg popu­
larizate prin diferite mijloace, s-au
expus conferinţe la gurile de mină, pe
schimburi, privind metodele tolosi-
te. De asemenea, membrii acestor
brigăzi au fost premiaţi din fondul de
1 la sulă al exploatării.
Avînd în faţă rezultatele obţinute de
brigăzile de înaintare rapidă, care au
contribuit la creşterea productivităţii
muncii pe exploatare, comitetul sindi­
calului a stabilit ca problema organi­
zării cu cit mai multe brigăzi de
cină permanentă pentru organele şi
organizaţiile noastre sindicale.
D. BULIGA
preşedintele comitetului sindicatului
Exploatarea minieră Barza
pe tem e tehnice ş.a.m .d. Va tre ­
bui ridicată pe o tre a p tă supe­
rioară pro p ag an d a tehnică
ra re în prezent, la m a jo rita te a
ex p lo atărilo r, este m ult sub n i­
velul cerin ţelo r. In plus, este
necesar să fie im pulsionată ac­
tiv itate a com isiilor inginerilor
şi teh n icien ilo r.
După cîte se ştie, una din
căile sigure care duc la obţine­
rea celor m ai frum oase re ali­
ză ri este b u n a o rg a n iz a re şi
urm ărire a întrecerii socialiste,
îndrum ate de com itetele de
p artid , com itetele sindicatelor
vor trebui să facă totul pen­
tru a lichida m anifestările de
form alism acolo unde m ai exis­
tă. S tabilind în întrecere obiec­
tive concrete, urm ărind în d ea­
proape rezultatele şi popu-
larizîndu-Ie pe to ate căile, o a­
m enii vor m unci cu entuziasm
sporit.
P articipanţii Ia consfătuirea
de Ia P etroşani au avut de vă­
zul şi în v ă ţa t m ulte lucruri
frum oase şi utile. S arc in a lor
este de a le face cunoscute co­
lectivelor de m uncă din care
fac p a rte şi cu sp rijin u l aces­
to ra, să Ie aplice. F ăcînd acest
lu cru cu t o a t ă ră s p u n d e r e a , cu
siguranţă că nu va trece m ult
şi la realizările care se vor ob­
ţine la lucrările de deschidere
şi p re g ătire în ex p lo atările m i­
niere din regiunea n o astră se
vor înregistra creşteri sim ţi­
toare.
Pregătiri de iarnă
la mina Petrila
Colectivul sectorului VIII al
E. M. P e trila s -a p re o c u p a t in ­
ten s de p reg ătirile de iarnă. Aşa
se face că au fost luate o serie
de m ăsuri im portante. Astfel,
s-a fâouit verificarea in stalaţiilo r
de încălzire la cazanele şi calo­
riferele de la căm inele m uncito­
reşti, s-au executat lucrările ne­
cesare pentru asigurarea uscării
h ain elo r şi încălzirii o p tim e a
băii m inerilor. De asem enea, a
fost înlocuită conducta de apă
industrială. A fost izolată con­
4 ducta pentru alim entarea com ­
presorului şi convertizorului de
la p u ţu l centru. S-a m o n tat o
conductă de aer com prim at de
( la staţia centru II la m aşina p u ­
r ţului centru. S-a pus în funcţie
) c a z a n u l n r. 700. C o n d u c ta de
Încălzire la g a ra m ică a fost
p instalată. S-a rep arat acoperişul
) la fierărie. S-a m ontat echipa­
m entul electric la baia m ineri­
lor ş.a.m .d.
La efectuarea acestor lucrări
s-au evidenţiat electricienii Iu-
liu G lodeanu, Ştefan Hebedean,
G heorghe B erindea şi M ircea
JVfotocea, lă c ă tu ş ii N icolae Ţ in ­
ea, lo sif Tanii, F e rd in a n d P e r-
lezi, G ustav S aveţehi şi Nico-
laie T ătar.
MARIANA1 PUŞCARĂU
corespondentă tim ele retuşări.
M m sălile tribunalelor
Carnetul... buclucaş
Din cauză că nu s-a pregătit te­
meinic, nu şi-a luat carnetul de con­
ducător auto. Căzuse la examen şi
rămăsese într-o „dilemă“. Intorcîndu-se
la autobaza IRTA nr. 4 din Brad, Vio-
rcl Moise a fost repartizat ca ajutor
de şofer pe autovehiculul condus de
Ion Dîlv. Situaţia aceasta nu prea i-a
plăcut. S-a gîndit mult şi înlr-o zi a
găsit soluţia „salvatoare", c drept, nu
cca mai rezonabilă.
Intr-una din zile pc cînd sc afla la
masă cu şoferul Ion Dîlv, în timp
ce acesta s-a dus să bea apă. i-a
furat carnetul de conducere auto din
buzunarul hainei, care se afla pc spe­
teaza scaunului. Aflat în posesia car­
netului l-a falsificat pe numele lui.
După aceea a insistai foarte mult să
fie repartizat pe altă maşină, tot ca
ajutor de şofer. Conducerea i-a în­
deplinit dorinţa, iar şoferul titular al
maşinii i-a încredinţat, din cînd în
cînd, şi conducerea ci, bineînţeles pc
baza carnetului ce-1 avea. Dar la 4
august a.c. „ghinionul“ căzu pe capul
lui. Controlul circulaţiei l-a surprins
la volanul maşinii şi i-a cerut actele.
Atunci s-a descoperit şi falsul comis
de cl.
Pentru acest lucru Tribunalul popu­
lar raional Brad l-a condamnat la
şase luni închisoare corecţională, timp
suficient pentru a medita asupra ce­
lor făcute.
Fiindcă erau obişnuiţi
să huzurească
Fost colonel în vechea armată, pen­
sionar şi totodată angajat la I.R.T.A.
— =—
\ © !E
G ladio
26 NOIEMBRIE 1962
PROGRAMUL I: 5,07 Muzică
uşoară; 5,40 Melodii populare din
Moldova; 6,20 Emisiunea pentru
sate; 6,30 In pas voios — program
de marşuri; 6,45 Salut voios dc
pionier; 7,10 Mici piese interpre­
tate la mandoline; 7,30 Sfatul me­
dicului: Prevenirea afecţiunilor din
timpul rece; 7,45 Jocuri populare
romîneşti; 8,00 Sumarul ziarului
„Scînteia“; 8,08 Muzică vocală şi
instrumentală; S,30 Uverturi şi
dansuri din operete; 9,00 Tinereţea
ne e dragă; 10,00 Lucrări corale
de compozitori romîni înaintaşi:
11,05 Scene din operele lui Ros-
sini; 11,30 Lucrări concertante de
compozitori romîni; 12,00 Muzică
de estradă; 12,30 Muzică populară
romîneascâ interpretată de Natalia
Gliga, Aurel Gore şi Benone Da-
mian; 13,10 Solişti sovietici dc mu-
I zică uşoară; 14,00 Concert de prînz;
15,00 Duete vocale şi instrumenta­
le; 15,25 Muzică din opere; 16,15
Vorbeşte Moscova; 16,45 Cîntă lor-
maţia dc fluieraşi a P.T.T.R.-Bu-
I cureşti, dirijor Paul Mateescu; 17,10
Cîntă corul şi orchestra Casei ra­
ionale de cultură din Giurgiu;
18,00 Muzică romîncască de estra­
dă; 18,30 Lecţia dc limba rusă
(pentru începători); 18,40 Muzică
din operete; 19,40 Din repertoriul
cîntăreţei Maria Lătăreţu; 20,15
Muzică uşoară; 20,30 Noapte bună,
Î copii: „Cine-i crede?“ dc Victor
Popa; 21,15 Pe teme internaţionale;
21,43 Cîntă Iolanda Mărculcscu. In
program: muzică dc estradă; 22,20
Concert de muzică uşoară.
PROGRAMUL II: 12,45 Muzică
uşoară romincască; 13,22 Muzică
populară îomîncască şi a minori­
tăţilor naţionale; 14,10 Fragmente
din opera „Martlia“ dc Elotow,
14,30 Muzică de estradă; 15,00 Mu­
zică dc Galet; 16,10 Cîntă corul
Palatului pionierilor din Capitală
dirijat dc Stelian Olariu; 16,30 U-
verturi la opere; 17,00 Muzică u-
şoară; 18,05 Muzică simfonică ce­
rută de ascultători; 19,00 Din co­
moara folclorului nostru; 19,30 Din
activitatea sfaturilor populare;
20,20 Din muzica popoarelor; 21,20
Opera „Amurgul zeilor“ de Ri-
chard Wagner; 23,40 Muzică de
estradă.
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA­
DIOJURNALE: 5,00; 6,00; 7,00;
PAG. 3
22S5H3PE1KZ
In curînd, oam enilor m uncii
din Petroşani li se va da in
fo lo sin ţă u n nou bloc de lo­
c u in ţe in c a r tie r u l „ A e r o p o r t“.
In fotografie: Zugravii fac ul­
Deva în funcţie de casier de autocx-:
pediţie, Vladimir Simionescu era o-
bişnuit cu traiul comod, cu risipa de
bani şi pentru acest lucru nu-i a-
jungea salariul şi pensia primită. Şi
fiindcă tot era casier la autoexpedi-
ţic s-a gîndit să-şi... autoexpedieze din
avutul obştesc sume dc bani care să-i
înlesnească traiul comod, aşa cum dc
fapt a recunoscut în faţa instanţei ju­
decătoreşti. A trecut la fapte, a eli­
berat abonamente în schimbul cărora
încasa contravaloarea, „omiţînd“ să
întocmească scripte privind sumele în­
casate. Astfel, banii primiţi din eli­
berarea abonamentelor nu puteau fi.
urmăriţi. Şi-a găsit oameni care să-l
ajute, în persoanele lui Alexandrina
Giurgiu, casieră verificatoare şi Ma-
ria Focşa, casieră încasatoare. Prin
acest sistem el a reuşit să sustragă
suma de 16.399 Ici, bani cu care con­
suma băuturi alcoolice fine, diverse
aperitive cu „colegele lui“ dc afacere
şi alte persoane. Bineînţeles că şi
cele două casiere îşi aveau parlca lor
din suinele sustrase.
Faptele fiind descoperite, ci au fost
condamnaţi de Tribunalul popular
din Deva în raport de gravitatea in­
fracţiunilor comise. Vladimir Simio­
nescu, a primit pedeapsa de 6 ani
închisoare corecţională şi 4 ani inter­
dicţie corecţională cu confiscarea a o
treime din avere, iar Alexandrina
Giurgiu şi Maria Focşa au fost con­
damnate la un an şi şase luni în­
chisoare corecţională.
N ID) \
11,00; 13,00; 17,00; 20,00; 22,00;
23,50 (programul I), 12,00; 14,00;
16,00; 18,00; 21,00; 23,30 (progra­
mul II).
C in e m a
26 NOIEMBRIE 1962 »
D E V A : L a noapte va muri ora­
şul — cinematograful „P a tria “ ;
H U N E D O A R A : Oam eni şi fiare
seria / - / / — cinematograful „ V ic ­
toria"; S E B E Ş : Cartierul viselor —
cinematograful „Progresul“ ; Drago­
ste de septembrie — cinem atograful
„M . Sadoveanu"; P E T R O Ş A N I:
Misterul celor doi domni „ N “ —
cinematograful „ A l. Sahia"; Cele­
brul 702 — cinematograful „7 N o ­
iembrie“ ; A L B A I U L I A : Acord fi­
nal — cinematograful „Victoria“ ;
Confidentul doamnelor — cinema­
tograful „23 August“ ; O R Ă Ş T I E :
N um ai o glumă — cinematograful
„ V . Roaită"; Profesiunea doamnei
W aren — cinematograful „Flacă ­
ra; S IM E R IA : Planeta furtunilor —
cinematograful „/. Pin tilie “ ; H A ­
Ţ E G : Flăcări şi flo ri — cinemato­
graful „Popular“; B R A D : O zi
zgomotoasă — cinematograful „St.
roşie“ ; L O N E A : C ielito-Lin do —
cinematograful „M ine ru l“ ; T E I U Ş :
A n ii fecioriei — cinematograful
„ V . Roaită“ ; Z L A T N A : Cetatea
Huram m zam in — cinematograful
„M uncitorul"; 1 L 1 A : Muzicantul
orb — cinematograful „G h . D o ja “ ;
A P O L D U L D E S U S : Frumoasa
Lurette — cinematograful „23 A u ­
gust"t
Q iu lliiit
m eleá P á ló g ie,
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul mai mult
noros. Vor cădea ploi slabe şi la-
poviţă. Temperatura variabilă : ziua
între 0 şi 5 grade, iar noaptea în-
Ire —2 şi 2 grade. Vînt potrivit cu
intensificări din sectorul nordic.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme neslabilă cu cerul variabil
şi temperatura staţionară.