Page 86 - 1962-11
P. 86
PAG. 4 Í »Ü ül <46ţ
ULTIME L E ŞTIRI ¦ ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI De Sa Presidiisl Sovietului Suprem al U.R.S.S.
iy.
în legătură cu unele m odificări organizatorice Í
ÜÍ
MOSCOVA 24 (A g erp res). — Prezidiul Sovietului Suprem a l U .R.S.S. l-a e lib e r a t p e V ia- !1*
al U.R.S.S. a tra n s fo rm a t Co
TASS tran sm ite : m itetul de stat pentru proble d im ir N ovikov d in f u n c ţia de iţ*
m ele c o n stru c ţiilo r al U.R.S.S.
Prezidiul Sovietului Suprem intr-un organ unional-republi- vicepreşedinte al C onsiliului de
can — C om itetul de sta t pen
al U.R.S.S. a h o tă rlt să tr a n s tru problem ele construcţiilor al M in iştri al U.R.S.S. în leg ătu ră
fo rm e C onsiliul econom ic şi Consiliului de M iniştri al
Congresul ia r ílü S il Muncitoresc 0- N- U» Intervenţia reprezentantului ştiin ţific de s ta t al Consiliului U .R .S .S . Ícu tr e c e r e a lui în a ltă m u n că,
Socialist Hogar romîn în Comitetul nr. 2 Vf d e M in iştri a l U .R .S.S. în Co- co n firm în d u -1 c a m in is tru al ît
m itetul de S ta t al P lanificării Ig n atl Novikov a fo st num it U.R.S.S.
şi-a încheiat lucrările Jf al C o n siliu lu i de M in iş tr i al vicepreşedinte al Consiliului de at
ţ U.R.S.S. M in iştri al U.R.S.S. şi p re şe
se discuta şi elabora în paralel dinte al C om itetului de s ta t it
N EW Y O R K 24 (A g e rp re s ). — cu program ul tehnic al dezar pentru problem ele construcţii P io tr N e p o ro jn i a f o s t n u m it j/*
L a 23 n o ie m b rie , în C o m ite tu l m ării aflat în dezbaterea Com i lor al Consiliului de M iniştri al
nr. 2 au continuat dezbaterile te tu lu i celor 18 de la G eneva. i(- P io tr L o m ak o , v ic e p re ş e d in te U.R.S.S. In le g ă tu ră cu a c e a sta m in is tr u ad e n e rg e tic ii şi clec-
asu p ra consecinţelor econom ice el a fost eliberat de funcţia de
BUDAPESTA! 24 (A g e rp re s ). — Sandor G aspar, Janos K adar, şi sociale ale dezarm ării pe baza D elegatul rom în s-a re ferit in !(j al C o n siliu lu i de M in iştri al m inistru al energeticii şi al trific ă rii al U.R.S.S. vi
Congresul al V llI-lea al P arti G yula K allai, Z oltan Kom ocsin, rap o rtu lu i a zece experţi ai continuare la prevederile de e lec trificării al U.R.S.S.
dului M uncitoresc Socialist U n Ferenc M unnich, Dezso Nemeş, O.N.U. şi a p ro ie c tu lu i sovietic bază ale proiectului de rezolu (j!i U.R.S.S., a fo st n u m it p re şe
gar şi-a încheiat lucrările. Sandor R onai, M iklos Somogy, de declaraţie asupra program u ţie p ropus de U niunea Sovietică, dinte al C om itetului de S ta t al •k
O uvintul de închidere a fost Istvan Szirm ai, iar ca m em bri lui econom ic al dezarm ării. In subliniind că elaborarea unui
ro stit de tovarăşul Janos K adar, su p lean ţi M iklos A jtal, Janos num ele delegaţiei R.P. Rom îne, program economic al dezarm ării I P lanificării al Consiliului de M ihail Leseciko a fo st num it Prezidiul Sovietului Suprem
p rim -s e c re ta r al C.C. al P.M.S.U. B rutyo, Lajos Czinege, Lajos a vorbit tov. T itu s Sinu. El a va perm ite transferarea resu r M iniştri al U.R.S.S. vicepreşedinte al Consiliului de al U.R.S.S. a h o tă rit să d esfiin
D elegaţii au aprobat in u n a Cseterki, Pal Uku, Rezso Nyers. su b lin iat că R.P. R om ină ac o r selor devenite disponibile înda M iniştri al U.R.S.S. ţe z e C o m is ia c o n tro lu lu i d e s t a t j(i
nim itate raportul de activitate dă o im p o rtan ţă deosebită p ro tă după încheierea tratatu lu i |* a C onsiliului de M iniştri al
al C.C. al P.M .S.U., ra p o rtu l C om itetul C entral a ales se blem elor econom ice şi sociale ale a su p ra dezarm ării. R.P. R om ină, Prezidiul Sovietului Suprem U.R.S.S.
Com isiei C entrale de Revizie, te cretariatul. Prim -secretar a fost dezarm ării, care ar deschide în care nu există forţe sociale i! Prinfcr-un d ecret al Prezidiu-
zele C ongresului al V n i-lea , ales Jan o s K adar, Iar Bela perspectiva asigurării bunăstării in teresate in producţia m ilitară, !(1 lui S o v ietu lu i S u p re m al U.R.S.S.
m o d ificările şi co m pletările la Biszku, Dezso Nemeş, K aroly p en tru to ate popoarele lum ii. este in întregim e de acord cu
S ta tu tu l P.M .S.U. N em etb, Rezso Nyers, Istvan Elaborarea unui program eco transferarea urgentă a resurse a fost constituit Consiliul eco-
In Încheierea şedinţei de di Szirm ai, secretari. nom ic al dezarm ării în sensul lor devenite disponibile în urm a
m ineaţă, delegaţii au ascultat propus de delegaţia sovietică se dezarm ării, în vederea folosirii ij n o m ie i n a ţio n a le al U .R.S.S. ?
şi ap ro b at ra p o rtu l Com isiei de C om itetul C entral a h o tarît să im pune cu necesitate pentru a lor în scopuri paşnice.
apel. p re zin te C onsiliului P reziden V eniam in D îm şiţ, vicepreşe Ivan G rişm anov a fost elibe
întrunit' în tr-o şedinţă închi ţia l al R.P. U ngare p ro p u n erea
să, congresul a ales apoi orga de a-1 elib era p e B ela B iszku din dinte al Consiliului de m iniştri r a t d in f u n c ţia de p r e ş e d in te {(*
n ele co n d u c ăto are ale P.M.S.U. fu n c ţia de vicepreşedinte al
C om itetul C entral este form at C onsiliului de M iniştri al R.P al U.R.S.S., a fo st n u m it p re al C o m ite tu lu i de s t a t p e n tru j(»
d in 81 de m e m b ri şi 39 de m e m U ngare şi a-1 num i pe Lajos
bri supleanţi. F eher în această funcţie. In ace şedinte al Consiliului econo problem ele co n stru cţiilo r al
A' fo s t a le s B iro u l P o litic al laşi tim p C om itetul C entral p ro
C.C. al P.M .S.U . f o r m a t d in 13 pune Consiliului Prezidenţial miei n a ţio n a le al U.R.S.S. U .R .S .S . iii
m em bri şi 6 m em bri supleanţi. să-l elibereze p e Rezso Nyers din
Ca m em bri ai Biroului Politic funcţia de m inistru al finanţe Fse^ b le m a O m anu lui in disewfia Imagini din Uniunea Sovietică
au fost aleşi A ntal Apro, Bela lor şi să-l num ească in această
Biszku, Lajos Feher, Jeno Fock, funcţie pe M atyas Tim ar. Comitetului politie
N. S. Hruşciov a primii S-a h o tărît să înfiinţeze pe sp ecial a l O.ftLU.
pe ambasadorul Indiei lingă C om itetul C entral un co
m itet econom ic condus de Rezso NEW YORK 24 (Agerpres). — Anglia să recunoască independenţa V ED ER E iu-i-îs —« . t , . f e &
la Moscova Nyers şi un com itet de ag ita De cîteva zile, din iniţiativa a 11 Omanului. M OSCOVA.
ţie şi p ro p a g an d ă condus de state arabe Comitetul politic special al • ¦-v* ¦ ’<
M OSCOVA 24 (A g e rp re s ). — Istvan Szirmai. celei de-a 17-a sesiuni a Adunării Ge Guvernul englez, a declarat repre IN FO TO
TASS transm ite : nerale a O.N.U. discută problema zentantul Uniunii Sovietice, M. A. LEVARDUL iJIB
P reşedinte al Comisiei C en Omanului. In ultima vreme, situaţia din Menşikov, se cramponează cu toate for CIL
L a 24 n o ie m b rie N. S. H r u ş tra le de revizie a fo st ales An- Oman a devenit deosebit de serioasă în ţele de Oman intrucit este interesat în
ciov, p reşed in tele C onsiliului de dras H orvath, iar preşedinte al urma intensificării acţiunilor agresive petrolul acestei ţâri şi în întărirea po
M in iştri al U.R.S.S., l-a p rim it Com isiei C entrale de C ontrol, ale colonialiştilor englezi. ziţiilor sale in această ţară care este
pe am b asad o ru l Indiei la M os Sandor Nogradi. un cap de pod strategic important în
cova, T rilo k i N. K aul, la cere Comitetul politic special a invitat la Peninsula Arabică. Acest lucru are o
re a acestuia şi a a v u t ou el o D upă alegerea organelor con şedinţa sa pe reprezentantul Omanu deosebită importanţă pentru colonia
ducătoare, tovarăşul Janos K a lui. prinţul Ben Aii Talib, care a arătat liştii englezi, a declarat reprezentan
dar a rostit cuvintul de Închi că în ultimele zile armata revoluţionară tul sovietic, întrucît Omanul este si
dere. a Omanului opune o rezistenţă îndîr- tuat în imediata apropiere de insulele
jita colonialiştilor englezi. Bahrein şi de Kuweit — posesiunile
petrolifere cele mai de preţ pe care le
Reprezentantul Republicii Arabe Uni mai deţine Anglia în Orientul Mijlociu.
te a declarat că englezii care se eri Delegaţia sovietică a sprijinit cu ho-
tărîre cererile poporului Omanului şi
jează în rolul de apărători ai inde ale statelor arabe de a se pune capăt
pendenţei şi unităţii Omanului, au lip agresiunii engleze împotriva Omanului
şi de a se evacua de pe teritoriul ţării
sit de fapt această ţară de suverani toate trupele de ocupaţie, inclusiv tru
tate, transformînd independenţa ei în pele sultanului marionetă din Mascat.
tr-o ficţiune.
Reprezentantul Marocului a cerut ca
convorbire prietenească.
La convorbire a fost de fa ţă S c u r t e ştiri -— Scurte ştiri — Scurte ştiri
A. A. G ro m îk o , m in is tru l A fa c e Instalaţia sovie
rilo r E x tern e al U.R.S.S. tică „Alfa“ din ca
Delegaţia R. P. Romine TAŞKENL O delegaţie economică organizaţiei sindicale „Confederaţia ge pînă la 35—50 cm. grosime. O nin drul Institutului de
care participă guvernamentală a Laosului condusă de Naţională a Muncii“, interzisă în Spa soare atit.de timpurie este aici un fe cercetări ştiinţifice
generalul Fuini Savan, vicepreşedinte nia, la închisoare pe termene variind nomen foarte rar. In ultimii 70 de ani pentru aparatura
la Conferinţa celor 18 al Consiliului de Miniştri şi ministru intre 3 şi 11 ani. Vina conducătorilor a nins numai de două ori în această clectrofizică al
state pentru dezarmare de finanţe al Laosului a sosit în acestei uniuni sindicale este că au în perioadă a anului în 1909 şi în 1919. U.R.S.S., unde, oa;
U.R.S.S. pentru a duce tratative în fiinţat o organizaţie sindicală în ora meni de ştiinţă so
probleme economice şi comerciale. şul Valladolid şi au strîns fonduri pen PARIS. Agenţia Reuter relatează, ci vietici studiază în
suşirile şi compor
BAGDAD. Guvernul irakian este dis tind surse bine informate, că primul
pus să dea tot sprijinul său guvernu
a sosit la Geneva lui Republicii Arabe Yemen, a declarat tru această organizaţie. ministru al Angliei, Macmillan, va avea tamentul plasmei.
o întrevedere cu preşedintele Franţei,
GENEVA 24 (A gerpres). — PARIS. La 23 noiembrie, un bom de Gaulle, la Paris la începutul lunii IN FOTO: Pre
bardier francez cu reacţie „Voiour" gătirea instalaţiei
L a 23 n o ie m b rie a s o s it la Jawad, ministrul afacerilor externe a! s-a prăbuşit în regiunea Lacaune (de decembrie.
Irakului, cu prilejul vizitei oficiale a „Alfa“ în vederea
delegaţiei guvernamentale a Yemenului
G eneva delegaţia R. P. R om îne care se află în prezent în Irak. partamentul Tarn). Pilotul a murit. WASHINGTON. Intre 3 şi 5 decem unei experienţe.
condusă de G eorge Alacovescu, LONDRA. La 23 noiembrie, Anglia a brie va avea loc la Washington o nouă
adjunct al m inistrului afaceri conferinţă economică americano-japo-
fost învăluită de o ceaţă deasă. In nu
lor externe, care p articip ă la BUENOS AIRES. La 23 noiembrie meroase regiuni ale ţării vizibilitatea a nezâ pentru rezolvarea divergenţelor
C o n f e r in ţa c e lo r 18 s ta te p e n în capitala Argentinei a avut Ioc un fost redusă la zero. Pe aeroportul din economice şi financiare dintre cele
mare miting organizat de Confedera Lcndia au fost anulate cursele inter două ţări.
tru dezarm are.
L a a e r o p o r t d e le g a ţia r o m in ă ţia Generală a Muncii. Participanţii la nationale şi interne. In estuarul Tamî-
a f o s t î n t î m p i n a t ă de Ia co b lo- miting au cerut să se schimbe politica sci a fest oprită circulaţia navelor. Din
n a ş c u , r e p r e z e n ta n tu l p e r m a economică a guvernului şi s-au pro cauza cefei şi poleiului s-au înregistrat
nunţat în sprijinul programului Con ASTAZI ÎN FRANJA Acfiuni agresive
federaţiei Generale a Muncii care pre numeroase accidente pe şosele.
n en t al R.P.R. pe lingă O fi vede, printre altele, majorarea sala Cel de*a! d o ilea ta r de scrutin ale forjelor dîemisfe
ciul e u ro p e a n al O.N.U. şi de SOFIA. La 24 noiembrie, Todor Jiv- împotriva Camhodgiei
m em bri ai m isiunii p erm an en te riilor, luarea de măsuri împotriva şo kov, prim-secretar al C.C. al P.G. Bul
majului etc.
a R.P.R. la G eneva. Au fo st p re gar, preşedintele Consiliului de Miniş al alegerilor parlam entare PNOM PENII 24 (Agerpres). —
zen ţi, de asem en ea, S. Ţ a ra p k in , STOCKHOLM. Bugetul de stat ai tri al R.P. Bulgaria, a primit pe Mi- Intr-un comunicat al comandamen
re p re z e n ta n tu l U.R.S.S. în C o Suediei pe 1963—1964 prevede la capi hai Marin, ambasadorul extraordinar
m itetul pentru încetarea expe tolul cheltuielilor militare directe sume şi plenipotenţiar al R.P. Romîne în PARIS 24 ( A g e rp res). — tin tactica lor este determ inată acestei u n ităţi l-a constituit m i tului suprem al forţelor regale cam
rie n ţe lo r nucleare, N. M oliakov, de 3.900 milioane coroane, adică cu a- legătură cu apropiata sa plecare din L a 25 n o ie m b rie , în F r a n ţ a a r e m ai ales de „anticom unism “. In tin g u l com un al co m u n iştilo r şi bodgiene se arată că ta 18 noiembr e
rep rezen tan tu l p erm an en t al pronpe 500 milioane coroane mai mult ţară şi a avui cu el o convorbire cor loc cel de-al doilea tu r de scru num eroase cazuri, p entru a nu socialiştilor, care a avut' Ioc la trupe sud-vietnatneze transportate in
U.R.S.S. pe lin g ă Oficiul eu ro decît în anul bugetar trecut. dială. tin ai alegerilor parlam entare. a d m ite a le g e re a c o m u n iş tilo r şi 23 n o ie m b rie în o ra ş u l S ete din vehicule amfibii au pătruns la o adin-
pean al O.N.U. de la G eneva, Acest tu r de scrutin va determ i alto r republicani, ei îşi retrag sudul Franţei. cime de două mile (>e teritoriul Cambod-
precum şi alţi m em bri ai co rp u PARIS. Tribunalul militar spaniol a BERLIN. O zăpadă abundentă a na com ponenţa politică a vii c a n d id a ţii în folosul U.N.R. gici în regiunea Kongman, deschizind
lui diplom atic. condamnat un grup de conducători ai căzut în ultimele zile pe întregul teri toarei A dunări N aţionale. De re In nordul ţă rii, în oraşu l Ar- focul asupra locuitorilor paşnici.
toriu al R.D.G. Stratul de zăpadă ajun- zultatul acestor alegeri depinde P rin c ip a la f o r ţă d.e c o n tr a c a ras, Partidul com unist a cerut
dacă reacţiunea va reuşi să-şi rare a acestei coaliţii a reacţio alegătorilor care sprijină P arti In comunicat se protestează cu ho-
„ln K alunga şi înapoi?6 asigure în parlam ent o m ajo ri narilor, este P artidul C om unist dul com unist să voteze pen tru târîre împotriva acestui act ostil al
ta te absolută, care să-i îngăduie Francez, care luptă pentru Guv M ollet, secretarul general forţelor diemiste şi se subliniază că
L In ultim ul timp in paginile presei ratiunilor reduse ale trupelor O .N .U „saci cu bani“ au silit cu to pi pe desfăşurarea unei noi ofensive coeziunea tu tu ro r, republicanilor al Partidului socialist. In cir întreaga răspundere pentru urmările ce
împotrivii lui Chombe care. după O 'B ric n să demisioneze. S -a dovedit îm potriva republicii şi a ră m ă şi dem ocraţilor fă ră excepţie. cum scripţia electorală nr. 1 din decurg din acest act revine autorită
t occidentale a stirnil mare zarvă car convingerile lui O'Brien „au fost pro insă că nu este în puterea lor să-l şiţelor dem ocraţiei in F ran ţa, P aris, organizaţiile locale ale ţilor de la Saigon.
il tea lu i Connor Cruise O 'B ric n „ In vocate de acoliţii lui Chombe“ . facă să tacă. sau dacă fo rţe le rep u b lican e se P artid u l com unist consideră că P artid u lu i socialist şi P a rtid u
Katanga şi în apoi". O 'B rie n /ostul vor p u tea uni şi vor putea opri Aceasta nu este prima acţiune a-
Cartea confine multe alte fapte In prezent cînd opinia publică această evoluţie prim ejdioasă. p rin c ip a la sa s a r c in ă e ste îrt- gresivă a diemiştilor, după cum se ştie,
cure dovedesc incontestabil interven mondială a aflat mai mult despre ia sfîrşitul lunii octombrie avioane
ţia A n g lie i şi sprijinul său ucorda! ajaccrilc întunecate ale colonialişti- frîn g e re a c a n d id a ţilo r U.N.R. şi sud-vieinameze au bombardat două sate
acjinnilor lui Chombe împotriva a celorlalţi favoriţi ai reaeţiu-
O .N .U . Consulatul englez la Elisa- ^or ,n Congo, separatiştii, rasiştii şi
belhville l-a ajutai pe Chombe să politicienii occidentali, vin o va ţi de P o p u la ţia m e tro p o le i u rm e a z ă nii. F o lo s in d ta c tic a fro n tu lu i lu i so c ia list u n ific a t, îl s p r ijin ă cambodgiene, ucigînd sau rănind 22 de
se ascundă de judecată. Autorităţile tragedia congoleză nu precupeţesc
t reprezentant principal al O .N .U . la engleze nu au permis zboruri deasa- n‘ c* forţele, nici elocventa pentru a s ă a le a g ă 369 d e d e p u ta ţi din u n it al f o r ţe lo r de stin g ă , p a r t i p e c a n d id a tu l c o m u n is t etc. locuitori.
denigra persoana lui O 'B rie n şi a
C Elisabethville dezvăluie în cartea sa pra Ugandei a avioanelor etiopiene provoca in rindul cititorilor neincre- j cei 892 de c a n d id a ţi, ră m a ş i n e dul c o m u n is t fa ce to tu l sp re a
derc fa lă de cartea sa.
LLt latura de culise a activităţii puteri aleşi după prim ul tu r de scru asigura alegerea, în cadrul ce
lor occidentale în Congo şi citează
C fapte care dovedesc rolul dubios aI tin . P en tru a fi aleşi în cel de-al lui de-al doilea tu r de scrutin, Chemarea Partidului Comunist Francez
doilea tu r de scrutin, candida a candidatului republican care adresată alegătorilor
t misiunii O .N .U . Iu Leopoldville. ţii trebuie să obţină o m ajori se b u cu ră în circu m scrip ţie de
l Această misiune potrivit relatărilor tate relativă a voturilor.
L autorului cărţii ..s-a situat pe o po Săptăm L na d in tre p rim u l şi cel situ a ţia cea m ai favo rab ilă. In PA R IS 24 ( A g e rp res). — g ă to ri c a la 25 n o ie m b rie , cîn d
Í
l ziţie falsă alît în sensul politic cit de-al doilea tu r de scru tin a acest scop, p artid u l com unist îşi V otaţi p en tru candidaţii fo r va avea loc al doilea tu r de
C şi cel m ilitar“ . O 'B rie n urată des fost caracterizată p rin tr-o lup tă retrag e candidaţii în num eroase ţelor republicane p en tru a-i în- scru tin in A dunarea N aţională,
I chis că fostul secretar general al —-------— . . — —-------------- L a Elisabethville, la apariţia căr- ţ politică în d îrjită . P artid u l lui circum scripţii, p entru a înlesni frînge pe adepţii regim ului p u să-şi dea votul com uniştilor,
f. O . N . U , Ham m arskjoeld a indus în ţii „ In Katanga şi înapoi“ au reac- de G aulle U.N.R. (,,U niu n ea p e n alegerea reprezentanţilor celor terii personale I — se spune în socialiştilor şi celorlalţi rep u
A devărul d esp re C ongo tionat cu extremă nervozitate şi ură. tru noua republică“ ), a făcut c h e m a re a a d r e s a tă la 23' n o ie m blicani, p en tru a bara calea dic
Í eroare în mod premeditat opinia pu
........ —r---........ :------ - ---------- -
lalte partid e de stingă. Intr-o
C blică m ondială în ce privesc adevă- destinate pentru trupele O .N .U . D a r în afară de „ C it îl m im pe totu l p en tru a strînge in ju ru l serie de circum scripţii, unde can brie alegătorilor de către P a rti ta tu rii şi aventurilor, să voteze
C ratele scopuri ale trupelor O .N .U . Cartea cuprinde dale despre legă său to a te p a rtid e le politice şi did atu l com unist are cele m ai dul Com unist Francez. p en tru dem ocraţie, progres so
O 'B rie n “, „N im e n i n u -l va crede", « grupările de dreapta. m ari şanse de a fi ales, el se cial, pace şi dezarm are.
în Congo. Pe n tru a păstra în secret turile lui Chombe cu guvernu,l Fe, d,e-. bucură la rindul său de sp ri P.C. F ran c ez ii ch eam ă pe a le
râpei Rh odesm şi Nyassalandulm altceva nu au putut să spună. •• P a rtid u l catolic M.R.P. şi „in jinul acestor partide.
aceste scopuri, Occidentul, după cum condusa de rasului Roy Welcnshy. d ep en d en ţii“, re n u n ţîn d la jocul
O B n e n il numeşte pe R o y Welenshy In Occident cercurile care au avut lor dem agogic an terio r de-a opo In faţa prim ejdiei comune, re
subliniază O 'B rie n , a căutat ca „nici dg m fgrk în „m a dcmascărilor fă_ ziţia, au tre c u t de p a rte a U.N.R. publicanii îşi strîn g rîndurile.
un colaborator al secretariatului (se „adept al ha C hom be. Autorul jw- Aceste p artid e au suferit m ari In actualele alegeri se m anifes
vesteşte despre dizlocarea de soldau a U g ([g 0 7 W m f aj>tcle 1 tă cu o vigoare deosebită te n Rezultatele alegerilor prezidenţiale
cretariatul O . N .U . — N .R .) , cetăţean rhodesieni vnbracaţi m uniforma pierd eri în p rim ul tu r de scru din ţa lor spre u n itatea de ac din Tanganica
al mici fă ri comuniste să nu vadă jandarm eriei hatangbeze şi a tehni- cka[g c m g >;m fa h iresp onsa. • ţiune. Un exem plu strălu cit al
telegramele referitoare la Congo". tin şi acum speră, ca în a lian ţă
,) j r R e fu zîn d să recunoască acesle ¦
O ’Bricn scrie că trupele O . N .U . au cu U.N.R., să o b ţin ă un o arecare
avut toate posibilităţile să pună ca , Jn VQrbe d lg_au rccnnoscut ] num ăr de m andate.
păt acţiunilor scizioniste ale lui fa d n d s_M ^ In cel de-al doilea tu r de scru D A R ES SALAAM 24 (A ger- în cadrul C om m onw ealthului.
Preşedintele Republicii, va deţi
r Chom be, dar acesta bucurindu-se de af fi încălcînd p r e ş ) . —- n e în ac elaşi tim p şi p o stu l de
f sprijinul vădit din partea emisarilor Com isia electorală specială a p rim -m in istru , precum şi acela
|j lu i Ham m arskjoeld a continuat li- cil de luptă m Katanga. E l scrie de ju ră m int ui de a păstra tăcere asupra de com andant suprem al forţe
( nişlit să acumuleze forte. O 'B rie n dat publicităţii rezultatele ofi lor arm ate.
( afirm ă cu convingere că „dacă asemenea despre felul în care Roy acţiunilor sale în postul de condu- l ciale ale votului in alegerile p re
[ O .N .U ... ar fi aplicat neabătut linia zidenţiale din Tanganica. In leg ătu ră cu aceasta la D ar-
tj sa in viaţă atunci ar f i reuşit să W elenshi a ameninţat într-o form ă cdtor a[ operaţiunilor O . N .U . în K a - { E s-Salaam a fost dată publici
(. pună capăt scindării“ . Rcprczentan- Preşedinte al Tanganicăi a tă ţii o C arte Albă in care se
f. (ii O . N .U . au acţionat nchotăril tnul- voalată O . N .U . cu intervenţia m i- tanga“ . E l ar fi trebuit la început ţ --m c- fo st ales Ju liu s N yerere cu arată în tre altele : „In faţa noa
C (umindu-se cu promisiunile verbale 1.127.978 de v o tu ri, in tim p ce stră se ridică problem ele uriaşe
litară în Congo. să ceară permisiunea de a publica can d id atu l opoziţiei, M tem vu, a ale dezvoltării econom ice şi ale
ale lui Chombe „de a înceta focul“ . p rim it d o ar 21.276 de vo tu ri. ridicării nivelului de tra i al po
O'Brieri s-a pronunţat nu o dală materialele, se lamentează ei. L a
O ’Brien aminteşte că m inistrul afa La 9 decembrie, adică exact porului. In vederea atingerii
cerilor externe al An gliei, Hom e, a la tim pul său îm potriva separării această „acuzaţie“ răspunde O 'B rie n : Lupta grevistă în Franţa la un an de la p ro clam area in
Katangăi de Congo. Desigur prezen- dependenţei Tanganicăi, Nyerere acestor scorpuri, republica con
cerut sa sc pună capăt chiar şi ope- ţa sa în postul de reprezentant p rin - chiar la începutul cărţii sale. E l ) îşi va lua postul în prim ire. In
cipal al O .N .U . la Elisabethville nu felul acesta T anganica va înce stituie form a de stat cea mai
convenea slăpînilor marionetei kalan- scrie că in cele din urmă trebuia să j PARIS 24 (Agerpres). — In aceeaşi zi au declarat grevă ta să m ai depindă de coroana
glieze. N u degeaba O ’Brien remarcă Nici o clipă nu încetează lupta gre 2-000 dc constructori din oraşul Lau-
cu ironie amară „C în d sînt afectate se spună adevărul în însăşi intere- ) vistă a oamenilor muncii francezi care rcant, peste 2.000 de muncitori de di
îşi apără drepturile. Potrivit presei ferite profesiuni din oraşul Vauncs
sul O .N .U . 1 democrate, la 23 noiembrie pe stră (Bretania), lucrătorii de la tramvaie
zile oraşului Mulhouse 7.000 de meta-
L a aceasta se poate a d ă u g a : şi in 1 lurgişti grevişti au organizat o demon
interesul încetării grabnice a trage- }
interesele Katangăi, atunci sacii cu diei congoleze, in interesul dreptă- j
bani încep să vocifereze". Şi aceşti ţii şi păcii. j
J — h — t — Ti— > - > ' -O * I ¦ J > _ / * . >¦— f . — ! l \— / i—J l—/ «— / U . / ' — / > t \ t \ f « - I » > 1— ) > straţie. din Nancy. britanică, devenind o republică indicată“.
Rţedacţia şi administraţia ziarului ;str. 6 Martie 9. Telefon : 188, 189, 75, 674, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale IM.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; întreprinderea Poligrafică „l Mai* — Deva,