Page 87 - 1962-11

lX*Ju,.. . i r.
Anul XIV. Nr. 2464
Ce propuneţi pentru îmbunăiăfirea calităţii metalului
P r in s p ia n e r e ^ îs i Y a l^ a r e
a, r e z e r v e lo r in te r n e —
®pa°e n o i ssseee&e
In cep în d cu a doua ju m ă ta te
a lunii iulie ziarul n o stru a des­
eáis în coloanele sale o rubri­
că de discuţii pe tem a rezerve­
lor de îm bunătăţire a calităţii
m etalului fa b ricat la C om binatul
siderurgic H unedoara şi uzina
„V ictoria“ C ălan. R ăspunzînd
in v ita ţie i ziarului, .de-a lungul a
m ai bine de trei luni, num eroşi
siderurgişti, de diferite profe­
sii, fu rn alişti, o ţelari, lam in ato ri,
tu rn ă to ri, şi-au spus cuvintul
v enind cu num eroase p ro p u n eri
de îm bunătăţire a calităţii m e­
talului, scoţînd in evidenţă ex­
p erie n ţa bună acum ulată, crlti-
cînd anum ite stări de fap te ne­
gative.
In m are, propunerile făcute
de p a rtic ip a n ţii la discuţie s-au
re fe rit atât la crearea unor
condiţii m ai bune de exploatare
a agregatelor, de respectare a
procesului tehnologic, cit şi la
unele rezerve interne, de la lo­
curile de m uncă respective, încă
nepuse în valoare.
D espre calitatea fontei, bună­
o ară. ne-au scris, p rin tre alţii,
m aistru l M ihai M ilitam , ing.
A lexandru Boboii, V ictor A ndre-
şsseu, şeful grupului C.T.C., de
la secţiile furnale şi un m are
n um ăr de oţelari. A ceştia din
urm ă au a ră ta t, şi pe bună d re p ­
ta te , că in tîm p in ă g re u tă ţi In
îm b u n ă tă ţire a calităţii oţelului
din cauza conţinutului m are de
sulf in fo n ta utilizată. A nalizînd
cu sim ţ de răspu n d ere cauzele
procentului m are de declasate,
în scrisorile lor, fu rn allştii au
a ră ta t că acestea constau în
p rin cip al în n eresp ectarea re-
ţetelor de dozare a m aterialelor,
a procesului tehnologic, în faptul
că unii m a iştri nu-şi îndeplinesc
cu c o n ştiin c io z ita te în d a to ririle tuluj căilor ferate, m aistrul Du­
de serviciu. Ei au in sista t de a-
sem enea asupra necesităţii îm bu­
n ă tă ţirii ca lită ţii m in ereu rilo r şl p en tru u scarea şi în călz irea o a ­
in special a aglom eratului. V a­
ria ţia m are a bazicitâţii aces­
tu ia, a conţin u tu lu i de fie r şi
oxid feros, au dus în rep etate
rtnduri la pertu rbarea funcţio­
n ării fu rn alelo r şi p rin aceasta
la declasarea unor însem nate
can tităţi de fontă.
Mai m ulţi to v a ră şi au a ră ta t
că neverificarea gurilor de vînt
după descărcare, neschim barea
la tim p a acestora, lip sa în an u ­
m ite perioade a sodei pentru de­
su lfu ra re în a f a r a furnalului, au plus, to v a ră şi ca ing. lo an Voi- lo an H e rţ, ing. ag ro n o m , a ex­
dus la în ră u tă ţire a calităţii fo n ­
tei. In prezent, în urm a m ăsu­
rilo r luate, aşa cum ne in fo r­
m ează to v ară şu l V. A ndreşescu,
d eclasatele au scăzut m ult sub
procentul adm is.
Un m are num ăr de corespon­
denţe p rim ite în cadrul rubricii
s-au referit la calitatea oţelu­
lui. In ele s-a a r ă ta t că în acest
an colectivele secţiilor de oţelă-
rii din com binat au obţinut anu­
m ite rezu ltate bune a tit în ce
priveşte reducerea rebuturilor,
cit şi în asim ila rea de noi m ărci.
Cu to ate acestea la unele so rti­
m ente încă se m ai prim esc re­
clam aţii de la beneficiari, nu­
m ărul de abateri de la tehno­
logia de e lab o rare şi tu rn a re este
. m are. V orbind de cauzele rebu-
tă rii şi d eclasării unor însem ­
n ate c a n tită ţi de oţel, ing. C or­
nel B eheleanu, p rim -topitorul
T raían Bîrlea, m aistrul Filip Ţo-
Folosirea m aterialului didactic ajută întotdeauna pe elevi să-şi însuşească m ai bine cu­
n o ştin ţe le teoreticei.
’ i n fo to : La o oră de fizică la Şcoala m edie din Z latna. Sub îndrum area profesorului
Nicolae B erindei se efectuează cu elevii din clasa a X l-a o experienţă In cadrul lecţiei
„ T u b u ri e le c tr o n ic e i‘.
Marţi 27 noiembrie 1962
vas şi alţii au a ră ta t că una din
cauze o constituie slaba calitate
a m aterialelor refractare, a uti­
lajului de tu rn are, a fierului ve­
chi şi au propus m ăsuri cores­
punzătoare. Aşa bunăoară, s-a
propus ca fierul vechi să fie sor­
ta t pe c a lită ţi şi categorii de
greutate, să se organizeze un
schim b de ex p erien ţă cu tu rn ă ­
to rii de lingotiere din C ălan etc.
O a ltă problem ă frecvent în-
tîln ită in corespondenţele oţe-
larilo r şi ale lam inatorilor a fost
aceea a ap aratu rii de control a
tem peraturii. T ovarăşi ca Gaş-
p a r R ădoane, c u p to ra r la blu-
m ing, C ornel Pleşa, m aistru la
lam in o ru l de 800 m m . şi alţii,
au a r ă ta t că deşi de ani de zile
se ridică problem a acestor ap a­
ra te încă nu au fo st procurate.
Din această cauză, tem p eratu ­
ra Iingourilor în cuptoare nu
poate fi u rm ărită cum trebuie
şi de aici m ulte rebuturi p rin
ardere. Aceeaşi p roblem ă se
pune şi la cuptoarele M artin.
M A m ulţi o ţelari au rid icat
problem a respectării tehnolo­
giei, legînd-o de rid ica rea cali­
ficării oam enilor. Intr-adevăr,
la H unedoara, deşi au fo st lu a­
te num eroase m ăsuri de-a lun­
gul anilor în ce priveşte îm bo­
g ăţirea bagajului de cunoştinţe
profesionale ale oţelarilor, Încă
nu s-a reuşit să se atin g ă ţe­
lul. p ro p u s . C o n d u c e re a c o m b i­
natului, sindicatul, au d ato ria
s ă studieze aceste p ro p u n e ri şi
să le d e s curs.
P ropuneri legate de locurile
de m uncă au făcut m ulţi to v a­
răşi. P rim -topitorul Teodor Ca-
ram alis, de exem plu, a propus
ev acu area zgurii p rim are în
două oale, nivelarea terasam en-
m itru B rttjan, m o n tare a unui in-
jector în h ala m elanjorului
lelor de tu rn are, Tiberiu Pascu,
necesitatea efectuării analizelor
in tim p m ai scurt etc.
In ce p riv eşte p ro p u n erile Ia-
m in ato rilo r ele s-au re fe rit în ­
deosebi la respectarea p ro g ra­
mului de lam in are, stab ilirea
greutăţii optim e a Iingourilor,
respectarea graficelor de tra n s­
port a acestora de la oţelării,
a graficului de rep araţii a cup­
to a re lo r adinei, a sig u ra re a cu
a p a ra tu ră term o -teh n lcă. In
na, ing. Eugen P ăcuraru, m ai­
ştrii Micolae N iţă, lo an T rifu şi
alţii, au subliniat necesitatea u r­
gentării lucrărilor la laborato­
rul de analize Peştiş, schim bă­
rii din două în două săptăm îni
a cilindrilor (la blum ing), eva­
cuarea la tim p a m aterialului de
pe paturile de răcire, încărcarea
in cu p to are num ai a şa rje lo r
com plete, resp ectarea planurilor
de m ăsuri tehnico-organizatorl-
ce în to cm ite p en tru îm b u n ă tă ­
ţirea calităţii de către toţi fac­
torii etc.
T urnătorii de lingotiere din
C ălan, ale căror rezultate în îm ­
bu n ătăţirea calităţii produselor
în că nu s-au rid ica t la nivelul
cerinţelor oţelarilor, au propus,
p rin tre altele, p u n erea In func-
(Continuare in pag. S-a)
P R O L E T A R I D IN T O A T E T A R IL E , V N 1 Ţ I-V A !
S în t m u lţi m u n c ito ri la fabrica „A rdeleana“ d in Alba lu -
lia care depăşesc planul de p roducţie. M arin Angelescu, u n u l
d in tr e ei, a d e p ă ş it p la n u l în lu n a o c to m b r ie cu 19 la s u t ă ¦şi
a e c o n o m isit 1.900 d m p . de p ie le .
In fotografie: Tov. M arin Angelescu croind.
 c IU III CU !turale model
D um inică, 25 noiem brie, Co­
m itetul pentru cultură şi a rtă al
sfatului p opular al oraşului D e­
va a o rg a n iz at la căm inul cul­
tu ral din C ristur cîteva acţiuni
culturale m odel. A avut loc un
jurnal vorbit pe tem a consoli­
dării econom ico-organizatorice
a G.A.C. C ristu r, în ca d ru l c ă ­
ru ia tov. F eter loan, p reşed in ­
tele G.A.C. din lo c a lita te , a fă cu t
tm scu rt isto ric al gospo d ăriei,
pus m etodele ştiinţifice folosite
în G.A.C. C ristu r p e n tru m ă rire a
producţiei, iar Furca A rpad, bri-
Prieteni ai cărţii
In cursul acestui an la biblio­
teca clubului m uncitoresc al
sindicatelor din Vulcan au fost
în sc rişi 253 de tin e r i Ia c o n ­
cursul „Iubiţi cartea“. Pină în
prezent, cu p articip an ţii la con­
curs s-au p u rtat şase discuţii
fin a le , în u rm a c ă ro ra 187 de
tin eri au prim it insigna de
„Prieten al cărţii“. P rintre ti­
nerii care au p u rta t discuţii in­
teresante se num ără P etre B rin-
dău, C onstantin Popescu, D u­
m itru T ătircan şi alţii.
R. BĂL ŞA N , lor mele şi treaba o să meargă bine.
corespondent
F oto: V. O N O iu
4 pagini 20 bani
n ătăţin d sim ţitor deservirea
populaţiei şi calitatea lucrărilor,
m em brii cooperativei m eşteşu­
g ăreşti Progresul din D eva au
îndeplinit sarcinile anuale de
p lan la producţia globală, şi la
p re stă ri de servicii industriale
şi neindustriale către populaţie.
în sem n ate sîn t cele de cro ito rie
p e n tr u fe m e i n r . 2, b iju te rie , creat necesitatea de a ridica la un ni­
croitorie p en tru fem ei nr. 1 şi
vulcanizare.
gadier zootehnic, a vorbit des-
p re dezvoltarea sectorului zoo-
tehnic al gospodăriei. De ase-
m enea au m ai fost prezen tate
o dim ineaţă de basm e şi un pro­
gram artistic.
L a acţiunile o rganizate au
p articip at directorii de căm ine
culturale, bibliotecarii com unali
de pe ra za oraşului şi num eroşi
colectivişti din sat.
La şcoala colectiviştilor
Discutam zilele trecute cu tova­
răşa M aria Sukov, inginer agronom
la gospodăria agricolă colectivă din
Galda de Jos. Inii vorbea, printre
altele, de o nouă preocupare care
îi aduce deopotrivă g riji şi bucu­
rii, emoţii şi, m ai ales, multe sa­
tisfacţii.
— Pe băncile facultăţii gindeam
cam aşa despre meseria mea:
M i se predau aici cunoştinţe pe
care trebuie să le învăţ temeinic
pentru a le putea aplica cit m ai
cu folos în activitatea ulterioară
de producţie. Şi îm i ziceam : O să
merg probabil într-o gospodărie co­
lectivă şi o să spun oam enilor „u ite ,
aici e necesar să faceţi aşa şi aşa“ ,
ei o să procedeze conform indicaţii­
C înd am păşit însă în producţie,
in gospodăria colectivă, m i-am dat
seama că mă gîndisem la toate a-
cestea cu prea m ultă uşurinţă. A ic i
am vă zu t că nu e suficient să spun
oam enilor doar ce trebuie să facă
dar şi de ce trebuie să facă aşa.
C u alte cuvinte, era necesar ca
ceea ce învăţasem să transmit, la
rîndul meu, colectiviştilor. Adică,
să nu fiu num ai inginer ci. in tr-un
fe l, şi profesor. Izv o ru l producţiilor
sporite stă numai la îndemâna celor
ce posedă şi aplică cunoştinţe te­
meinice despre agricultură. Tocm ai
de aceea partidul şi guvernul no­
stru au luat măsura de a trece co­
lectiviştii prin şcoala invuţăm înlu-
lu i agrozootehnic de masă cu du­
rata dc trei ani.
In gospodăria noastră funcţionea­
ză un cerc agrotehnic la care sînt
înscrişi 60 dc colectivişti. E u sînt
lector In acest cerc. A m predat
pînă. în prezent două lecţii din ca­
drul planului tematic general ce
l-am stabilit şi urmează s-o predau
pe a treia...
In continuare, tovarăşa inginer
Suhov m i-a vorbit despre atenţia cu
care-şi pregăteşte fiecare lecţie, des­
pre frământările ci — „oare am cu­
prins în plan tot ce trebuia spus
la această predare? O a re o să în­
ţeleagă colectiviştii bine aceste pro­
bleme?“ —, despre satisfacţiile pe
care le are cînd vede aceşti şcolari
m aturi aplecaţi cu sîrguinţă asupra
caietelor şi m anualelor, tnsuşindu-şi
• Seară de calcul la căminul
cultural
(pag. 2-a)
• Din nou despre ritmul lu­
crărilor
• La nivelul exigenţelor con­
sumatorilor
(pag. 3-a)
• De peste hotare
(pag. 4-a)
Cti planul anual
îndeplinit
M uncind cu însufleţire, îm bu­
P rin tre secţiile care au realizări
RUIU CONSTANTIN
corespondent
Pregătiri persîru
sărbătorirea majoratului
In cadrul pregătirilor pentru
sărbătorirea m ajoratului tineri­
lor de 18 a n i d in oraşul Deva,
dum inică 25 noiem brie a.c., clupă-
am iază, in sala clubului sin d i­
catelor, ju rista Bălan Doina a
prezentat in faţa tinerilor m a­
jo ri d in oraş c o n fe rin ţa ,,T ră ­
săturile m orale ale om ului de
tip n o u “.
După conferinţă tinerii au
lu a t p a rte la o reu n iu n e tovă­
răşească.
¦i i i ¦-
„Cine ştie câştigă"
Cu ocazia „Săptăm înii econo­
m iei“, în oi asul Deva s-a des­
făşu rat zilele trecu te un con­
curs „Cine ştie cîştigă“ pe te­
me de econom ii.
La concurs au participat e-
levi de la şcolile m edii, Şcoala
p rofesională de co n stru cţii şi
reprezentanţi ai întreprinderilor
din localitate.
R ăspunsurile concurenţilor
au dovedit tem einica lor p reg ă­
tire. Pe prim ele trei locuri s-au
clasat.: T incu E leonora de la
Şcoala m edie „Decebal“, Igna
R a fila de Ia Ş co ala m e d ie J . A.
Kom ensky şi L atiş D um itru de
Ia E. M. Deva.
D upă decernarea prem iilor a
urm at dans.
P E T R E BORA1
MIROiN SIMED-REA
corespondenţi
cele predate în
cadrul lecţiei,
dând răspunsuri
dintre cele mai
bune la întrebă­
rile puse.
it
...L a sediul gos­
podăriei colective
din G alda de Jos
tovarăşa M aria
Sukov predă la
„şcoala colectivi­
ştilor“ cea de-a
treia lecţie: „D e z­
voltarea intensivă
şi m ultilaterală şi
căile de sporire
ale producţiei la
ramura culturii
plantelor de cîmp“.
In sală, colectivi­
ştii înscrişi la cer­
cul agrotehnic as­
cultă cu atenţie.
L a fiecare problemă expusă aceştia
iau notiţe în maculatoare. Eviden t,
creioanele lor nu alunecă cu alîta
dexteritate pe hîrtie ca cele ale co­
piilor lor, elevi la şcoala din loca­
litate. D a r ei notează cu siguranţă
termeni noi, ştiinţifici, o serie de
probleme pe care le ridică agricul­
tura noastră socialistă, exemple din
cadrul gospodăriei lor colective, tot
ce le spune cu răbdare; ra r, in gi-
nerul-profesor.
lată -i pe brigadierul de cîmp S il­
viu Crişan ori pe colectivista M a ­
ria H ăngău, pe Rozalia Rusan ori
pe loan V in tu , pe ceilalţi colecti­
vişti, cu cîtă atenţie urmăresc cu­
vintele tovarăşei Suhov, care le ex­
plică ce înseamnă dezvoltarea in ­
tensivă a producţiei, de ce este
necesară dezvoltarea m ultilaterală a
gospodăriei colective, extinderea su­
prafeţei cultivate cu cereale şi plan­
te tehnice prin desecări, suprimarea
drum urilor inutile etc., care ic vo r­
beşte despre rostul arăturilor a-
dînci şi introducerea soiurilor de
înaltă productivitate, despre alte şi
alte probleme de agricultură. Inte­
resul ascultătorilor creşte şi mai
niult cînd lectorul dă exemple din
colectiva lo r: cum porum bul 5000
cultivat pa 25 ha. a dat producţia
pe care ar f i dat-o apro xim a tiv
Măsuri pentru îmbunătăţirea
protecţiei muncii
Îmbunătăţirea continuă a condiţiilor
de muncă şi viaţă ale oamenilor mun­
cii constituie o permanentă preocupare
a partidului şi guvernului. Stalul alocă
an de an industriei noastre fonduri
importante pentru proiecţia muncii.
Construirea a numeroase dispo­
zitive şi instalaţii destinate pro­
tecţiei: şi igienii muncii, stabi­
lirea unui timp de luoru redus, de
concedii suplimentare şi sporuri Ia sa­
larii pentru anumite categorii de mun­
citori, echipamentul de protecţie g ra­
tuit, odihna şi tratamentul balnear etc.,
aduc o contribuţie însemnată la apă­
rarea sănătăţii celor ce muncesc. Ga
urmare, în ultimii ani a scăzut numă­
rul accidentelor de muncă, al îmbol­
năvirilor profesionale şi al zilelor pier­
dute din producţie. In ţara noastră
se înregistrează indici din cei mai re­
duşi de îmbolnăvire în rîndul munci­
torilor industriali.
Introducerea tehnicii noi, extinderea
pe scară din ce în ce mai lar­
gă a mecanizării şi automatiza-'
rii proceselor dc producţie, au
vel mai înalt sistemul de organizare a
protecţiei muncii în aşa fel îneît acesta
să reflecte legătura nemijlocită cu
producţia, să asigure întărirea răspun­
derii celor care conduc şi organizează
producţia precum şi întărirea contro­
lului şi dezvoltarea cercetării ştiinţi­
fice în domeniul protecţiei muncii, în
scopul îmbunătăţirii continue a condi­
ţiilor de muncă, ocrotirii sănătăţii şi
vieţii celor ce muncesc.
In această direcţie, în lumina Di­
rectivelor celui de-al Ill-lea Congres
al Partidului Muncitoresc Romîn, au
fost emise două acte normative noi
— Decretul Consiliului de Stat al Re­
publicii Populare Romîne şi Hotărîrea
Consiliului de Miniştri şi a Consiliu­
lui Central al Sindicatelor cu privire
Ia organizarea protecţiei muncii în ţara
noastră.
Subliniind că în R.P. Romînă pro­
tecţia muncii este o problemă de stat,
aceste documente stabilesc că obliga­
ţia şi răspunderea pentru realizarea de­
plină a sarcinilor de protecţie a mun­
cii o au — potrivit atribuţiilor ce le
revin — cei ce organizează, conduc şi
controlează producţia. Astfel, răspund
la locul de muncă : şefii de secţii, sec­
toare şi ateliere — ingineri, tehnicieni
sau m aiştri; la nivelul întreprinderilor,
organizaţiilor economice de stat, coope­
ratiste, obşteşti şi al instituţiilor: di­
rectorii sau conducătorii direcţiilor ge­
nerale, regionale, trusturilor, combina­
telor etc. De asemenea răsonnd la ni­
velul corespunzător: preşedinţii comi-
fetelor execulive ale sfaturilor populare,
miniştri şi conducătorii organelor cen­
trale. Aceştia au datoria ca o dată cu
măsurile de realizare a planului de pro­
ducţie sau a sarcinilor curente de ser­
viciu să stabilească, folosind iniţiativa
oamenilor muncii, cele mai eficiente
măsuri a căror aplicare să ducă la îm­
bunătăţirea continuă a condiţiilor de
m uncă.în vederea eliminării riscurilor
de îmbolnăvire profesională sau de ac­
cidentare.
Noile aefe normative stabilesc prin­
cipalele triăsuri pe care instituţiile sînt
obligate să le iâ în vederea asigurării
protecţiei muncii, Printre acestea se
num ără: confecţionarea şi introduce­
rea în procesul de producţie a unor
aparate, dispozitive şi instalaţii de
protecţia muncii la nivelul celor mai)
60 ha. cultivate cu porum b în mod
obişnuit, cum în această toam nă aici,
în colectiva din G a lda de Jos, au
fost introduse în arătură şase so­
iuri de grîu de înaltă productivi­
tate, cum în anul viitor suprafaţa
cultivată cu grîu v a creşte de la
315 ha. la 462 ha etc.
Le cţia a luat sfîrşit. Le ctoru l se
adresează cursanţilor:
— A r e cineva întrebări de pus?
— E u am de pus una, se ridică
A u re l Raica, brigadier. N e spuneaţi
că dezvoltarea intensivă a produc­
ţiei înseamnă ca de pe aceeaşi su­
prafaţă de teren să obţinem produc­
ţii tot mai ridicate. Oare noi pu­
tem face acest lucru în colectiva
noastră?
— Desigur, răspunse tovarăşa Su­
kov. De pildă. în anul viitor vom
avea cultivate 50 de hectare cu po­
rumb 5000. Dacă aplicăm mai multe
îngrăşăminte la hectar, mai multe
praşile, înseamnă că facem investi­
ţii m ai m ari pe aceeaşi unitate de
suprafaţă. Acestea ne vor răsplăti
cu producţii m ult m ai ridicate dc-
cît cele obţinute în anii trecuţi.
Tovarăşa Suhov explică apoi pe
larg problema ridicată, folosind şi
alte exemple d in gospodăria colec­
tivă.
D a r nu-i Au re i Raica singurul
care întreabă. S i alţi colectivişti pun
noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, re­
ducerea efortului fizic prin me­
canizarea şi automatizarea mun­
cilor grele, înlăturarea condiţii­
lor de muncă ce pot dăuna sănă­
tăţii, asigurarea echipamentului şi ali­
mentaţiei de protecţie în conformitate
cu regulamentele în vigoare etc. Mă­
surile de protecţia muncii trebuie asi­
gurate încă din faza de proiectare a
întreprinderilor şi utilajelor.
Organele amintite trebuie să instru­
iască şi să verifice însuşirea şi res­
pectarea de către angajaţi a norme­
lor de tehnică a securităţii şi de igiena
a muncii.
In vederea aplicării unitare a mă­
surilor de protecţie a muncii, controlul
acestei activităţi se va exercita de
către Ministerul Sănătăţii şi Prevede­
rilor Sociale prin Inspecţia de stat
pentru igienă şi protecţia muncii, care
se înfiinţează în acest scop în toate
regiunile şi raioanele ţării. In felul
acesta se lărgeşte baza organizatorică
şi tehnică a protecţiei muncii, ereîn-
du-sc posibilităţi sporite de cuprindere
şi îndrumare a acestei activităţi. Iri
noua sa structură, dispunînd de spe-
cialiştî în diverse sectoare de activi,
tate tehnice şi sanitare, Inspecţia de
stat va fi în măsură să controleze în­
deaproape modul în care organele eco­
nomice aplică normele de tehnica se­
curităţii şi de igiena muncii.
Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor
Sociale va organiza, paralel cu contro­
la. complex al activităţii de protecţie
a muncii, dezvoltarea cercetării ştiin-t
ţifice în domeniul protecţiei mitncii.
Totodată el dă îndrumări obligatorii tiu
turor organizaţiilor de stat, cooperatis­
te şi obşteşti, pentru prevenirea îm­
bolnăvirilor profesionale şi accidente­
lor.
Un rol important în realizarea mă<
surilor de protecţie a muncii îl au sin­
dicatele.
Aşa cum se arată în Hotărîrea Con­
siliului dc Miniştri şi a Consiliului
Central al Sindicatelor, „Pe baza pre­
vederilor Statutului Sindicatelor diri
R.P Romînă, sindicatele organizează
participarea maselor celor ce muncesc
la exercitarea controlului obştesc asu­
pra respectării tuturor dispariţiilor le­
gale şi normelor de tehnica securităţii
şi de igienă a muncii“.
Sindicatele din întreprinderi desfă­
şoară o largă activitate de educare a
oamenilor muncii pentru cunoaşterea şi
respectarea normelor de tehnica secu­
rităţii şi de igienă a muncii, dezvoltă
o puternică opinie de masă împotriva
celor care încalcă aceste norme şi re­
gulile disciplinei socialiste a muncii.
In acest scop, sindicatele organizează
periodic acţiuni de control obştesc pri­
vind aplicare.- măsurilor de protecţie a
muncii pe întreprinderi, pe secţii, ate­
liere şi locuri de muncă, propunînd
măsuri care să ducă la îmbunătăţi­
rea continuă a condiţiilor de lucru.
Sindicatele sînt datoare să sprijine*
să urmărească şi să controleze apli­
carea în practică a propunerilor fă­
cute de muncitori în consfătuirile de
producţie şi cu ocazia desfăşurării con-
traiului obşfesc.
Izvarînd din grijă deosebită a parti­
dului şi guvernului pentru sănătatea
poporului, măsurile luate pentru îmbu­
nătăţirea protecţiei muncii se încadrea­
ză în efortul comun al întregului popor
pentru desăvîrşirea construirii socia­
lismului în patria noastră.
întrebări ca: „ A ş a cura c pro fila tă
în prezent gospodăria colectivă din
G alda de Jos mai poale dezvolta
şi alte ram uri?“ , „D e zvo lta re a in ­
tensivă şi m ultilaterală sporeşte şi
veniturile individuale ale colectivi­
ştilor?“ etc. L a toate acestea se
dau răspunsuri d a re , pe înţelesul
tuturor.
•A:
— Vedeţi, îm i spunea tovarăşa
Suhov, cînd au întrebat colectiviştii
m -am bucurat. însemna că i-a pre­
ocupat lecţia, că au ascultat-o cu
interes şi ceea ce aveau nelăm urit
au v ru t să-şi lămurească. O să răs­
pundă bine la seminarul pe care-l
voi face în lecţia viitoare. M ă gîn-
desc cît de interesante vo r f i pen­
tru ei următoarele lecţii cînd o să
le însoţesc cu diafilm e, microscop,
planşe şi film e documentare agroteh­
nice, aşa după cum intenţionez. M a ­
terialul didactic o să-i ajute şi mai
m ult la înţelegerea lecţiilor.
¦k
Inginerul agronom M aria Suhov
este o bună profesoară la şcoala
colectiviştilor. Ctirînd elevii ei, co­
lectiviştii, se v o r bucura da roadele
învăţăturii de acum, de belşugul
producţiilor obţinute prin aplicarea
cunoştinţelor căpătate la cercul a-
grotehnic.
N, CHIŞ