Page 89 - 1962-11

PAG. S '

Nr. 2464

Prin punerea în valsare a rezervelor Rănînerea In urmă -
poate fi recuperată

interne — spre n@i succese Din parchetele şi sectoarele I.F. P e­
troşani se cxţetliază multe sortimen­

(Urm are din pag. l-a ) referindu-se la criticile făcute turnare şi S-au luat măsurile c o ­ te de masă lettinoasă. Deci efortul
de m ai m ulţi oţelari, a ra tă că respunzătoare. E x e m p le a r m a i colectivelor de muncă din cadrul în­
ţlim e- a su flan telo r SR 250, la acestea au fo st luate în consi­ putea fi date multe. treprinderii trebuie să fie îndreptat
cubilouri, de c ă tre I.C.S. H une­ d e ra re şl că s-au p reco n izat şi spre realizarea tuturor acestor sor­
doara, o rg an izarea unui schim b înfăptuit o seam ă de m ăsuri ca­ T otuşi unele p ro p u n eri îăoute timente. In planul M.T.O. întocmit
de e x p e rie n ţă cu oţel arii etc. De re, fă ră îndoială, vor duce la îm ­ în cadrul rubricii de discuţii încă la începutul anului în curs sînt pre­
asem en ea, ei au scos In ev id en ­ b u n ătăţirea calităţii produselor n-au fost înfăptuite. E necesar văzute o seamă de măsuri importante.
ţă o seam ă de rezerve interne, refractare. La fab rica „M uncito­ deci ca conducerea C om binatu­
existente în secţie, care în să ru l“ din C ristian , de pildă, au lui sid eru rg ic H u n ed o ara s ă le Multe din măsurile preconizate au
n-au fost puse in valoare. fost fo rm a te aouă colective de analizeze neîntârziat şi să dis­ fost îndeplinite întocmai. Cifrele de
Studiu a p o sib ilită ţilo r de îm bu­ pună luarea m ăsurilor pentru plan au fost defalcate şi s-au întocmit
P arte din propunerile făcute n ătăţire a calităţii, s-a org an i­ în d ep lin irea lor. In unanim itate, grafice de exploatare. S-a asigurat
de p a rtic ip a n ţii la discuţie au z a t un schim b de e x p e rie n ţă cu to v arăşii care au lu a t p arte la în linii mari o bună întreţinere a
fost înfăptuite. Aşa bunăoară, o ţelarii, s-a ex e c u ta t cu a ju to ­ discuţie au a ră ta t că la flecare fierăstraiclor mccahice şi a funicula-
după cum ne inform ează condu­ rul I.F.A. un lo t e x p e rim e n ta l loc de m uncă, în secţii, în că m ai rclor. Drept urmare, planul produc­
c e re a se c ţie i I.C.M. H u n e d o a ra , pentru podurile de turnare, avînd Sînt fo a rte m ulte rezerve de îm ­ ţiei globale pe 10 luni a fost depăşit
au fost luate m ăsuri privind co­ atom i m arcaţi, care vor da po­ b u n ătăţire a calităţii m etalului. cu 11,97 la sută, iar la producţia mar­
lectarea pe sorturi a deşeurilor sibilitatea depistării incluziuni­ C onducerile teh n ice ale celor fă cu 13,20 la sută. Productivitatea
m etalice şi depozitarea lor In lor n em etalice în oţel, a n tre n a te două în trep rin d eri siderurgice muncii a fost depăşită de asemenea.
boxe separate, în fiin ţa rea de în tim pul tu rn ă rii. vizate au d a to ria să le stu d ie­
posturi de recepţioneri-contro- ze, să organizeze o la rg ă con­ Fără îndoială că la obţinerea aces­
lori de calitate. In urm a acestor M ăsuri eficiente s-au lu at şi su ltare a oam enilor, şi pe baza tor realizări a contribuit în mare mă­
m ăsuri cazurile de am estec a dife­ la nivelul secţiilor din com binat propunerilor făcute de aceştia sură desfăşurarea unei’ entuziaste în­
ritelo r so rtu ri de fier vechi s-au şi al U zinei „V icto ria“ Căilan. L a să întocm ească planuri de m ă­ treceri socialiste între brigăzi, par­
redus m ult. D irecţia generală furnalele din H unedoara, spre suri. chete şi sectoare.
s id e ru rg ic ă d in M.M.O.M., re fe - exem plu, d a to rită rep artizării
rin d u -se la articolul tov. C ornel cîte unui m aistru şi controlor de Este cunoscut faptul că una Vorbind despre realizarea planului
P leşa de la lam in o ru l de 800 calitate pe schim b, care au sa r­ din principalele sarcini care pe sorturi, trebuie arătat că la majo­
mm, arată că o seam ă de m ă­ cina să răspundă direct de fe ­ stau în fa ţa siderurgiştilor , în ritatea sortimentelor ci a fost depă-
su ri d in p lan u l M.T.O. în c ă n e ­ lul cum se face d o zarea în c ă r­ anul viitor este tocm ai îm bună­
realizate sînt în aten ţia m inis­ căturii, în luna curentă, la sec­ tă ţire a calităţii. De aceea, folo­ Sfirşitul anului
terului şi vor fi urgentate. E ţia I-a, d e c la sa te le au scăzu t cu sind larg experienţa acum ulată să ne găsească cu planul
în acest an, va trebui ca org a­
depăşit la toţi indicii

v o rb a de cele două cu p to are de m ult sub adm is. P recizăm că în nele şi o rg a n iz aţiile de p artid , şit simţitor. La unele s-au înregistrat
in schimb rămîneH in urmă ; lemn
recoacere, m ecanizarea presei lunile an terio are adm isul era conducerile tehnice, organizaţiile S tru n g aru l N icolae O ltean de la A telierele S.M .R. S lm c ria , lucrează îa un stin n g îno- de făg pentru celuloză, buşteni de
fag pentru gater, lemn de foc din
v e rtic a le de în d r e p ta t şi căile d e p ă ş it cu zeci de p ro c e n te . De de sin d ic a t şi U.T.M . d in C.S.H. flern. P r in in tro d u c e re a ac e stu i stru n g , p ro d u c tiv ita te a m uncii a c re sc u t cu 1,5 la sută. esenţă tare, lemn de brad pentru
mină. Şi, acestea, sînt tocmai cele mai
cu role p en tru deservirea el, lu­ asem enea a fo st o rg a n iz a t un şi U zina „V ictoria“ C ălan să ia importante.

crare ce a fost co m an d ată la schim b de ex p erien ţă în tre o ţe ­ de pe acum to ate m ăsurile In Una din explicaţiile nercalizării
planului pe sortimente constă şi în
uzina .!Progresul“ B răila. lari şi tu rn ăto rii de lingotiere din vederea dezvoltării succeselor, Din nou despre ritmul lucrărilor aceea că măsurile prevăzute în pla-.
C ălan, in cadrul căruia au fost pentru a face din „m arca fa b ri­ nul M.T.O. n-au fost aplicate in­
C onducerile fabricilor de p ro ­ Scoase în ev idenţă cauzele du­ tegral.
duse re frac tare „M uncitorul“ cii“ m îndria fiecărui slnderur-
In planul M. T. O. s-a pre­
C ristian şi „V ulturul“ C om arnic, ra b ilită ţii scăzute a utilajelor de glst. 0u aproape două luni In urină în mătate. După cîteva săptâmîni de în­ maţiilor de lucru. Astfel, timp de 13 văzut de exemplu, asigurarea
trerupere a lucrărilor, a fost adusă zile din luna trecută echipa tov. I. Spă­ din timp a stocurilor de material
coloanele ziarului nostru în articolul echipa condusă de loan Spătaru, căreia taru a executat mici reparaţii la bal­ lemnos pe rampele funicularclor, ceea
nu i s-a făcut un proces verbal de coanele blocului turn, în vreme ce la ce ar fi făcut ca planul să fie rea­
Prin unităţile cooperativei de consum „Bfădeana“ intitulat „Nici o îngăduinţă faţă de predare-preluare a lucrării şi fără să blocul bară aşteptau lucrări de zidă­ lizat ritmic, fără stagnări, Dar ia
i se deschidă o foaie de acord. De rie. La fel şi mozaicarii din echipa tov. sectoarele Polatiştc, Tusu şi Corbu-
munca de mîntuială“ erau criticate altfel la lotul din Simeria nici o for­ Dumitru Popescu. Deşi aveau front de Auşcl, a lipsit materialul pe rampe.
maţie de lucru nu are deschisă foaie lucru la blocul bară, unde nu se tur­ De la aceste sectoare se exploatează
1 unele aspecte negative ale activităţii nase nici un m.c. de mozaic, din lipsa mai mult buşteni dc fag pentru ga­
Pe urmele de ciment au stat mai multe zile în ter, lemn de fag pentru celuloză,
L a nivelul exigenţelor consumatori lor I constructorilor iotului bimeria, apar­ gol de lucru. Pe şantier există însă şi lemn de foc, sortimente la care
ţinător şantierului nr. 1 T.R.G.H. Deva. materialelor publicate ciment. S-au adus cca, 9.000 kg. Din planul este nerealizat.
Faţă de această stare de lucruri — se păcate el nu a fost repartizat uniform
de acord de mai multe luni de zile, la toate punctele de lucru, ci s-a dat Aici există şi o explicaţie întru-
L a buna deservire a populaţiei tă ţi îşi m ai fac loc o serie de aici servesc carnea în m od p re­ arăta în răspunsul trimis redacţiei de pentru că normatorul şef (Victor Gaza- tot la fabrica de pîine unde de fapt cîtva obiectivă; lipsa forţei de mun­
din oraşul B rad un aport însem ­ m anifestări din p arte a lucrăto­ conducerea T.R.G.H. — s-au luat mă­ cu) este prea „aglomerat“ cu lucrul. nu trebuie o cantitate aşa de măre. că suficientă. Dar această greutate
n a t este ch em ată să-l aducă şi rilor, care prejudiciază desfăşu­ ferenţial, în funcţie de cunoş­ suri de sancţionare a celor vinovaţi şi putea fi înlăturată în bună măsură
cooperativa de consum „Bră- ra rea în bune condiţiuni a deser­ tin ţe şi de prieteni. Aceste fa p te s-a dat dispoziţie şefului de şantier La acest lot se observă o practică Acelaşi lucru se poate spune şi des­ printr-o repartizare mai judicioasă a
d ea n a“. P o rn in d de la acest lu­ virii populaţiei. La cofetăria din stârnesc nem ulţum irea cum pă­ (ing. O. Oraviţan) să se ocupe în­ curioasă. Se încep lucrările, se execută pre dulgheri. La blocul bară unde lu­ forţei de muncă existentă în cadrul
cru ne-am pus în tre b a re a : cum centrul oraşului ac tiv ita te a nu se răto rilo r. Unii lucrători, ca de deaproape de acest punct de lucru. o parte din ele ca apoi să fie aban­ crările de montare a iîşiilor peste ul­ întreprinderii. Mai trebuie adăugat
se străduiesc m em brii coopera­ d esfăşo ară în cele m ai bune pildă Vasile Stoichi, fost gestio­ donate din diferite motive. Aşa s-au pe­ timul etaj întîrziau din cauză că nu că s-a manifestat şi tendinţa obţine­
tivei de consum să satisfacă ce­ condiţiuni. In tre responsabilele n a r la m a g a z in u l a lim e n ta r d,e Au fost oare acestea cele mai gîn- trecut lucrurile şi cu instalaţiile de s-a terminat cofragul centurel, lucra rii unor realizări mari la sortimen­
rin ţele oam enilor m uncii de aici? de schim b C ornelia B îrn a şi So­ la g u ra de m ină din D ealul F e­ dile, eficace şi chiar necesare măsuri? încălzire de la blocul bară. După ce doar un dulgher, far la complexul coo­ tele mai uşoare.
fia F arca există o veche „dis­ tii, folosea ca aju to are la des­ Să lăsăm ca faptele să dea răspunsul. s-a montat o parte din conducte, echi­ peraţiei meşteşugăreşti unde lipseau
în ain te de a răspunde la a- p u tă “. Ele nu se p re a înţeleg, facerea m ărfurilor unele p e r­ pa de. instalatori de încălzire a fost încă o serie de materiale, s-an repar­ Intr-adevăr depăşirile de plan Ia
ceastă întrebare să prezentăm din ce m otive nu ştim , şi de soane străine, neangajate la co­ Gele două blocuri (bară cit 24 apar­ mutată pe alt şantier, iar lucrările de tizat vreo patru dulgheri. E clar că o sortimentele mai uşoare fac realiza­
faptele. A ctivitatea com ercială aceea caută să-şi facă şicane una operativă. Acest fap t a creat o tamente şi turn cu 20 apartamente), aici au rămas haltă. Ba mai mult, din asemenea repartizare a forţei de mun­ rea mai comoda a producţiei globale.
din oraşul B rad a făcut paşi celeilalte. In tr-u n a din zile, C o r­ lipsă în gestiune. La un inven­ deşi au fost începute în luna aprilie lipsa de supraveghere a felului în care că ml poate duce în nici un caz Ia Dar, numai atunci putem spune că
im p o rta n ţi în ain te. N um ai în a- nelia B îrna la term inarea schim ­ tar efectuat i s-a găsit o lipsă nici acum, după aproape opt luni, rtu sînt executate lucrările, la blocul turn grăbirea ritmului de lucru. ne-am făcut pe deplin datoria, cînd
nul 1962 au fo st d esch ise 8 u n i­ bului pe care-1 conducea a as­ de p e s te 4.000 lei. B a m a i m u lt, sînt gata. La blocul turn, deşi lucrările s-a constatat că la un calorifer de la un am respectat îndeplinirea planului dc
tă ţi la p arteru l noilor blocuri cuns p ah a rele in care se se r­ el nu are nici atitu d in e cuviin­ sînt mai avansate, ele nici pe departe nu apartament situat la etajul ultim nu Rău este că nici meşterii de aici nu producţie la toate sortimentele.
din oraşul nou. P în ă la sfîrşitul veşte ap ă m inerală, ca cealaltă cioasă fa ţă de consum atori. s-au încadrat în graficul de lucru. Spu­ s-a făcut branşarea. Deficienţa s-a s-au mobilizat în suficientă măsură
anului, pentru a asigura d esfa­ responsabilă, la venirea în nem acestea pentru câ aşa cum pre­ constatat abia după ce apartamentul la o muncă rodnică. Majoritatea tim­ In viitor, conducerea întreprinderii,
cerea în bune condiţiuni a m ăr­ schim b, să nu aib ă cu ce servi D aca cineva care s-ar abate vedea graficul (de existenţa căruia pe fusese zugrăvit colmplet (? 1). pului unii meşteri printre care şi Paul sub îndrumarea comitetului de partid
furilor, se vor deschide t o t . în consum atorii. R esponsabilă' So­ prin noul oraş ar vrea să-şi şantier nu-şi mai aminteşte nimeni), Dobozi (căruia i-au fost încredinţate trebuie să facă totul pentru a preîn-
oraşul nou Încă cinci unităţi." fia F arca s-a aflat în fa ţa unui astîrnpere setea la b u fetu l „E x­ trebuia terminat în luna august a.c. Că formaţiile de lucru nu sînt sufi­ lucrările Ia blocuri) şi-l petrec în bi­ tîmpina aceste neajunsuri. Gradul de
fa p t îm plinit. E a nu a m ai avut pres“, a r p u tea avea surprize. Gu totul nesatisfăcător se desfăşoară cient îndrumate şi supravegheate ne-o rou, necunoscînd deci felul cum lu­ mecanizare a exploatărilor este destul
D eservirea populaţiei s-a îm ­ Uneori bufetul este închis fiin d ­ lucrările la blocul bară. Aici, în ciuda confirmă şi un alt fapt. De mai mult crează echipele, lipsindu-le de îndru­ de ridicat. Vor trebui luate măsuri
bunătăţit. M ajoritatea lucrători­ în ce servi co n su m ato rii cu a p ă că gestionarul V ictor H udrea prevederilor graficului, după care se timp zidarii au sesizat faptul că raa- marea tehnică necesară, de un control ca utilajele să fie bine folosite, fără
lor din com erţ au o atitudine m inerală. De altfel cofetăria este nu resp ectă o rarul de deschi­ preconiza terminarea lui în cel mult 5 caragistul G. Preda şi mecanicul de calificat. strangulări. Forţa dc muncă să fie
cuviincioasă, plin ă de solicitudi­ şi slab aprovizionată. S ortim en­ dere a localului. luni, se execută încă lucrări de zi­ betonieră O. Ghircan, pleacă în tim­ judicios repartizată pe puncte de lu­
ne tovărăşească fa ţă de cum pă­ tele expuse nu sîn t variate, în dărie. După cum se vede lucrările sînt pul serviciului lăsînd utilajele în pă­ In cadrul lotului Simeria, aşa după cru, iar graficele de exploatare să
răto ri. R ezultate bune în acest funcţie de cerinţele consum ato­ Iată aşadar lipsuri însem nate mult rămase în udmă şi se desfăşoară cum majoritatea constructorilor au se respecte întocmai, la toate sec-
sens au obţinut lucrătorii m aga­ rilor, ia r de cele m ai m ulte ori în ac tiv itatea cooperativei de într-un ritm cu totul nesatisfăcător. toarele. Cu alte cuvinte, să fie apli­
zinului nr. 4 de tex tile (resp o n ­ se găsesc în c a n tită ţi insufi­ consum „B rădeana“. Acest lu­ arătat, există suficiente forje pentru ca cate cele mai eficace măsuri tehni-.
ciente. cru ne îm piedică să dăm un Analizînd cauzele care au determi­ munca să se desfăşoare Ia nivelul sar­
sabil N icolae Ş tefan ), m agazi­ răspuns pozitiv întrebării puse nat această stare de lucruri se consta­
La carm angeria unde este res­ la începutul articolului. P entru tă că ele sînt urinarea unei organizări
nul de parfum erie (responsabil ponsabil Sabin Bolcu cetăţenii o îm bunătăţire a activităţii co­ defectuoase a muncii. Gîteva fapte sînt
m erciale este im perios necesar edificatoare. Lucrările de zidărie nu
M iner va Biro) şi de în călţăm in ­ ca tovarăşii din conducerea coo­

te (r e s p o n s a b il A n d re i N e m e ş). n u s în t m u lţu m iţi de fe lu l în p e ra tiv e i de c o n su m „ B ră d e a ­ au fost executate de aceleaşi formaţii

I D a r d in p ă c a t e în u n ele u n i­ c a re sânt se rv iţi. L u c ră to rii de n a “ s ă d e s fă ş o a re o in te n s ă de la început pînă la sfîrşit. Ele au răsire. In vreme ce utilajele stau, zi­ cinilor. Trebuie doar ca meşterii şi in­
m u n c ă d e e d u c a ţie cu lu c r ă to ­ fost mereu schimbate. Astfel zidarii darii sînt nevoiţi să-şi prepare singuri ginerii de aici, conducerea lotului să

r ii d in c o m e rţ, ia r U.R.C.C. din echipa lui Grigore Socaci au exe­ mortarul şi să-l transporte cu targa. desfăşoare o muncă mai organizată, în

Mespectíiíd p® alfil* B rad să se preocupe intens de cutat o parte din zidăriile la blocul Conducerea lotului (ing. Traian Go- perspectivă. De asemenea şi conducerea co-organizatorice (prevăzute de altfel
te re&pecfi pe tine iiasep bară, dar au fost mutaţi fără să ter­ roamă) nu a găsit cu cale să la însă T.R.G.H. va trebui să ia cele mai şi în planul M.T.O. al întreprinderii).
aprovizionarea la tim p, în so rti­ mine complet lucrările începute, la măsurile corespunzătoare. In felul acesta, în perioada ce a mai
m ente variate şi în can tităţi complexul cooperaţiei meşteşugăreşti. eficace măsuri care să ducă la impul­
Lucrările la acest şantier se desfă­ sionarea ritmului, la asigurarea înde­ rămas pînă la sfîrşitul anului, rămî-
care să satisfacă cerinţele popu­ Au rămas astfel aici unele ziduri ex­ şoară anevoios şi din lipsa unei or­ plinirii planului. nerea în urmă la sortimentele defici­
laţiei. ganizări şi repartizări judicioase a for- tare va putea fi recuperată.
terioare şi interioare executate pe ju­ V. F U R IR
A. OARGĂ GH. a

! Z ile le tre c u te m ă a fla m Kt si dum neavoastră. îndeosebi, Spania se num ără p rin tre ace­ O ŢARĂ ÎN LANŢURI nizate, Infanteria, cavaleria aşa-
u n a clin in s titu ţiile o raşului le ţă ri care captivează im ag i­ zisei „poliţii în arm a te“ şi un de-
Deva; Intrasem In tr-u n birou în convorbirile telefonice ei n aţia încă din copilărie. „Don dTiiduI în a m in tir e a m a j o r ită ţii taşam en t special de poliţişti în ­
p en tru a rezolva cu tovarăşul sînt grăbiţi şi nervoşi. De în ­ Q uichotte“, opera nem uritoare turiştilor care se plim bă prin soţiţi de cîini. T recerea triu m ­
şef unele treburi. Nici vorbă dată ce iau receptorul în a lui C ervantes, lu crările lui prăvăliile de suveniruri şi prin fală a „El Oaudiillo“ a a v u t loc
să poţi discuta cu om ul res­ m înă p retin d să fie serviţi „în R ibera, Z urbarart, Velasquez, re sta u ran tele luxoase. Zece m i­ in tăcerea deplină a trecăto ri­
pectiv. In birou, se vorbea la doi tim p i şi tre i m iş c ă r i11 cu Goya şi alţi m ari p icto ri sp a­ lioane de tu rişti străin i se pe­ lor şi a celor gură-cască. O am e­
telefon cu centrala oficiului Bucureştiul, Oradea, C onstan­ nioli, isto ria Spaniei m edievale; rin d ă anual — cite u n u l la fie­ nii au preferat să răm lnâ acasă
P.T.T.R. E u n fel de a spune ţa, Baia M are etc., fără co­ lupta curajoasă de eliberare n a­ c a re t r e i sp a n io li. 700 m ilio a n e în tim p u l a c e s te i „ s ă r b ă t o r i 15
m enzi urgente şi fără să ţină ţională a poporului spaniol îm ­ de dolari pe an sînt lăsaţi anual sum bre.
p o triv a ju g u lu i lui N apoleon ; de trântorii lipsiţi de ocupaţie
că se vorbea, de fa p t, n u se seam a de fa cto ru l tim p , de m elodiile ferm ecătoare ale lui în bugetul spaniol vlăguit. In tu rie a m izeriei înfiorătoare, a Ura spaniolului îm potriva m i­ T eam a de popor îl sileşte pe
Bizet, G linka, Liszt, R im ski- centrul M adridului lim ba en ­ exploatării nem iloase. litarism ului am erican nu este Franco să-şi piardă controlul
vorbea ci se ¦_ = = = = = ordinea în ca­ Korsakov, care au ca bază fol­ gleză şi germ ană ră su n ă m ult întâm plătoare. D ar şi fa ţă de acţiunilor. In cuvântarea ro sti­
clorul m uzical spaniol, eroism ul m ai ta re decît cea spaniolă. In provincie situ a ţia este şi străini, atitu d in ea spaniolilor tă la deschiderea expoziţiei de
ţipa: cel care INSTANTANEE re trebuie de­ războiului civil din S pania re ­ mai' p ro a stă . De la M adrid tre c este foarte diferită : faţă de oa­ flori (o rătăcire curioasă a fa s­
avea recepto­ servite convor- publicană, dus îm potriva forţe­ D ar chiar şi tu riştii lipsiţi de pe lingă satele spaniole liniile m enii sovietici ei au o a titu ­ cistului inveterat) „căpetenia
lor funeste ale fascism ului, sînt griji nu pot să nu observe că de tran sm isie a curentului elec­ dine extrem de co rd ială şi bi­ îm bătrânită a statului“ a recu­
rul in m ină ţi- — ======== birile. Dacă nu fenom ene şi evenim ente care m ulţim ea agitată de pe străzile tric, dar acest curent este tras nevoitoare, plină de curiozita­ noscut de fa p t că în S pania se
deşi de categorii diferite, sînt centrale constă m al bine de u n n u m ai în cele cîteva case ale te şi prietenie. A utorul acestor aşteaptă cu nerăbdare m oartea
pa cit ii ţinea gura. li se d ă le g ă tu ra c u „X “ sau la fel de em oţionante. sfert din ofiţeri, poliţişti şi bogătaşilor ; restul locuitorilor rânduri a avut prilejul să ascul­ lui şi, în leg ătu ră cu aceasta,
jan d arm i spilcuiţi, care ’circulă se m uiţum esc cu gaz lam pant, te de m ulte ori rugăm inţile în ­ a d e c la ra t el, deşi e ste b ătrân
„Nu ţi-a m spus tovarăşe „Y“ încep o gălăgie supără­ Cu un sfert de veac în u rm ă pe jos, călare şi în jep p -u ri. Ei c.u lu m in ă ri. L u m in a e le c tric ă drăzneţe de a transm ite un sa­ ( a r e a p r o x im a tiv *70 de a n i —
forţele u n ite ale reacţiunii in ­ toţi sînt înarm aţi. P rivindu-i în­ n u e ste p e n tru b u zu n aru l lor. lut „prietenilor sovietici, pe N .R.), to tu şi se sim te în p u tere
telefo n istă să-m i dai legătura toare, dezgustătoare. Ce bine ternaţionale au dus poporul iu ­ cepi să crezi fă ră voie că M a­ care nu i-am u ita t şi pe care şi in orice caz va lăsa în u rm a
bitor de libertate sub jugul fa s­ dridul se află în stare de ase­ Posibilitatea de a m unci pen­ ne bizuim “ (îndrăzneţe deoare­ lui un u rm aş dem n. C urînd
cu... ce m al vrei ? Nu în ţe­ ar fi dacă asem enea şefi ar cist, au tran sfo rm at ţa ra in tr-u n diu. De fap t, aşa şi este. Cen­ tru un salariu de m izerie, care ce num ai fap tu l de a lua legă­ d u p ă a c e a s tă ’c u v â n ta re , g e n e r a ­
uriaş lagăr de concentrare. tru l M adridului este num ai vi­ tu ră cu oam enii sovietici poate lul M unios Granides, fo stu l co­
legi că eu am a tltea pe fi m ai p u ţin gălăgioşi, m ai trin a m arelui concern turistic. (D ocum enta & avea consecinţe foarte neplăcu­ m an d an t al „diviziei alb astre“
Recent, în legătură cu fa p tu l Ia r în dosul ei se află poporul te), istorisiri scurte dar since­ distruse pe frontul sovieto-ger-
cap?... sîn t şeful serviciului... p rezen ţi in m ijlocul proble­ că în S p an ia a av u t Ioc u n m ic striv it de m izerie şi lip sit de evd& ttt re despre v iaţa lor grea, în tre ­ m an, a fost num it • locţiitorul
congres ştiinţific internaţional, drepturi. P en tru a te convinge bări pline de curiozitate despre lui Franco (Intr-adevăr un u r­
n u p o t aştep ta , m ă înţelegi... m elor, p e n tru a le rezolva, un grup de oam eni de ştiin ţă de acest lucru nu ai nevoie să abia perm ite să înnoade un ca­ U niunea Sovietică. E ra plăcut m aş d e s to in ic 1).
sovietici au avut p rileju l să vi­ pleci n eap ărat în provincie. p ăt cu altul, nici pe departe nu să sim ţi o strîngere de m ină
nu pot a şte p ta ! Sau eşti ne­ dar nu prin telefon, nu cu ziteze această rezervaţie fa s­ A runcă-ţi priv irea în vechile o au toţi. Locuitorul Spaniei n e a şte p ta tă şi neobservată de N ervozitatea lui F ranco este
cistă. u licio are înguste. P are că ele e ste g a ta să stea o zi în tre a g ă alţii. firească. Poporul Spaniei îşi
p r ic e p u tă ?... gălăgie şi cu nervi. au încrem enit în Evul M ediu, ou su v en iru ri şi c ă rţi p o ştale ad u n ă forţele' şi se rid ică la
In fa ţa ochilor noştri a a p ă ­ că de atunci ele nu au fost re ­ în m înă, să lu struaiscă în călţă­ Pentru fascişti nu este un luptă hotărâtă îm potriva asu­
M al stă el p u ţin , se părea Dacă fiecare abonat ar ţipa ru t o ţa ră cu co n traste deosebit p a ra te şi n-au fost c u r ă ţa te ; un m intea, să ducă bagajul cuiva, secret că p o p o ru l îi urăşte. p r ito r ilo r . Acest' lu c ru 11 d o v e ­
de izbitoare. B ogăţia deşănţată şir lung întortoehiat de case să fa c ă or.ice m u n că. M ulţi sîn t Franco ia m ăsuri excepţionale desc num eroase fapte. G revele
că s-a calm at şi apoi iar în ­ sau s-ar certa cu telefo n iste­ a cercurilor conducătoare şi m i­ vechi, m u rd are, cu m ici p ră v ă ­ nevoiţi să tră ia sc ă din cerşit. nu num ai pentru înăbuşirea m a­ izbucnesc to t m ai des, deşi ele
zeria im presionantă a poporului, lioare şi restau ran te „populare“, Nici o ţa ră eu ro p ean ă n u áre n ife stă rilo r de n em u lţu m ire, ci sîn t interzise p rin lege. M inerii,
cepe : d in nou acelaş ton, le p e n tru fiecare com andă fă ­ ato tp u te rn ic ia poliţiei şi a m ili­ cu p av aje neîngrijite, unde se atâţia cerşetori ca Spania. P re­ şi p en tru securitatea propriei constructorii navali, m etalurgiş-
ta rism u lu i şi lipsa to ta lă de nim eresc — ru fe întinse, nişte tu tin d e n i in m arile şi m icile sale persoane. Am avut prilejul tii, m uncitorii din alte ra m u ri
aceleaşi cu v in te jig n ito a re la cută, de fiecare dată cină m ăgăruşi înhăm aţi la un căru­ oraşe, la sate, ap ro a p e Ia fie c a ­ să vedem parada m ilitară „C au­ in d u s tria le şi din tr a n s p o r tu r i
d re p tu ri a oam enilor sim pli, re pas b ă trâ n , fem ei, copii m u r­ d illo “ . au dem onstrat h o tărlre a lor de
adresa tovarăşei din centrala cere u n num ăr de telefon din strălucirea de pe străzile cen­ cior şi din nou poliţişti şi po­ dari, zdrenţăroşi stau cu m ina a lu p ta până la victoria finală.'
trale şi duhoarea p estilen ţială a liţişti. Aici, în aceste cocioabe în tin s ă . ...Intre două şiruri de soldaţi Z idurile caselor oraşului u niver­
telefonică. oraş, vă închipuiţi ce-ar fi periferiilor... P retu tin d en i şi în în uniform ă, care se aseam ănă sitar din M adrid sîn t m în jite
toate există contraste. sînt alungaţi adevăraţii stăpâni V iaţa poporului nu s-a am e­ foarte m ult cu cea am ericană,
S tin d aşa şi ascultînd, vocea p rin birouri şi în centrala liorat cu nim ic prin faptul că cu autom atele pregătite, se fo r­ de oribile pete n e g re : poliţia
Străzile centrale ale M adridu­ ai M adridului — oam enii m un­ după cel de-al doilea război m ează o căraTe îngustă pe care nici nu are tim p să acopere
stridentă am observat că tre­ telefonică. Bine ar fi ca ase­ lui sîn t laTgi, fru m o a se, pline m ondial, Franco i-a înlocuit pe trebuie să treacă F ra n c o ; în chem ăr ile an t igu ver nam entaie.
de verdeaţă. Scînteiază lum ini­ cii. F eţe istovite, sp in ări înco­ stăpâni. S tatele U nite ale Ame- spatele şiru rilo r de soldaţi, se Lingă in stitu ţiile guvernam en­
cuse aproape o jum ătate de m enea grăbiţi şi nervoşi să le reclam elor şi ale vitrinelor. ricii, conform datelor publicate afla un un al doilea cordon al tale explodează bombe. Pe străzi
Pe tro tu are m ulţim ea este ele­ voiate, haine zdrenţuite pe de presa am ericană, i-au acor­ securităţii fo rm at din poliţişti. zboară m anifeste antifranchiste:
oră. In tim p u l acesta şi cei­ nu se m ai Intîlnească pe cir­ gantă, pe străzi circulă an i­ dat Spaniei „un aju to r“ de pes­ D u p ă fie c a re 300 de m e tr i se
m at autoturism e lăcuite şi cu um erii locuitorilor periferiei ca­ te 500 d e m ilio a n e de d o lari... aflau autoturism e cu uşile des­ Toţi oam enii cin stiţi din -S p a­
lalţi funcţionari d in birou au cuitele telefonice, să dispară oglinzi sclipitoare, p u rtîn d u lti­ pentru a crea pe teritoriul spa­ ch ise ; la fie c a re d in ele^ ş o fe ­ nia se înrolează în lu p ta dusă
niol baze m ilitare am ericane rii sînt g ata de plecare, o serie îm potriva tiraniei franchiste.
sta t fără să lucreze. De a lt­ de peste tot. Fireşte, opera­ m ele m ărci am ericane, engleze, aeriene' şi m aritim e, p e n tru a de p erso an e susp ecte In civil.
vest-germ ane, italiene. Pe acoperişurile şi balcoanele
fel, nici m i se p u tea lucra in- toarele de la centralele tele­ clădirilor se aflau p o liţişti în a r­

tr-o asem enea gălăgie. fonice sîn t obligate să-şi facă

D in clte am a fla t m ai ttr- pe deplin datoria. In cazul

ziu, telefonista a respectat cină sîn t vinovate, întin d e

ordinea com enzilor fă cu te şi deservirea unor convorbiri,

prioritatea convorbirilor fu l­ vorbesc u rît cu abonaţii, tre­

ger şi urgente. Ea a lucrat in buie luate m ăsuri îm potriva

m od conştiincios. N um ai că lor. Dar la rln ă u l lor, abo­

abonatul („şeful“), m a nifesta naţii trebuie să dea dovadă

sem ne de nervozitate şi n e­ de înţelegere, calm şi respect

răbdare. Ce să-i faci dacă faţă de cei cu care lucrează.

om ul e nerăbdător ? De fa p t Aceasta este valabil şi atunci

s-ar găsi calm ante. A sem e­ cină solicită să vorbească la

n ea „ şefi“ g ra vi a m m a i in - telefon.

tîln it. Şi cred că aţi în tîM t O. A. LINESDU

Astfel răm îne, probabil, Ma- p italei spaniola co n stitu ie o măir- corupe vârfurile conducătoare. m aţi. Trec u n ităţile m otom eca- I. NIKOLAEVj i