Page 9 - 1962-11
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! O sarcină actuală Lu ía prieteniei
Predarea produselor contractate
P I N O IU I® IE O N O A R IE 6.000 kg. grîn şl 25.000 predat 39.000 kg. porumb iar nnnnr
transportul la baza de recepţie
kg. porumb peste canti a fost efectuat prin muncă pa Expunere
triotică de către ntemiştl. S-au
tatea contractată La Şcoala tehnică de conta
evidenţiat în mod deosebit V;oi- bilitate nr. 12 din Sebeş a
Ieri au fost achitate ul cu Văran, Zeno Dumbravă, Do fost organizată de curînd o
timele 4.000 kg. din can rin Vîrvescu, Iustin Opric şi întîlnire între tov. Traian
titatea de porumb contrac alţii. Bradu, prim -secretar al Co
tată cu statul. An de an gos m itetului raional U.T.M. s e -
podăria agricolă colectivă din VALENTIN DUMBRAVA f> bt+o^evş,, şBiraedAlLeu,.vi.a.. Cv_u_or_bai-cxtesnt_u_pm_r’eilreoj, 7*
Pricaz a livrat statului însemna corespondent şilor participanţi despre re
te cantităţi de produse peste sar centa sa vizită tn U.R.S.S.,
cina contractuală. Şl în acest Se transportă ultimele despre frumuseţea şi bogăţii
an, pe Iîngă cantităţile contrac kg. de porumb la baza le vecinei noastre de la răsă
tate de 60.000 kg. grîu şl 55.000 rit, despre minunatele reali
kg. porumb au mai fost predate de recepţie zări obţinute de poporul so
peste sarcinile contractuale vietic în munca depusă pen
6.000 kg. grîu şi 25.000 kg. p o Paralel cu efectuarea lu tru construirea comunismu
rumb. Procedînd astfel, gospo crărilor din campania de lui.
dăria se întăreşte continuu cres- toamnă membrii gospodări
cînd în acelaşi timp şl venitu ei agricole colective din Ra- Expunerea tov. Traian Bra
rile colectiviştilor. polt au acordat o atenţie deo
sebită achitării la timp a obli
Şi-au achitat la timp gaţiilor contractuale. Pină acum du a fost urmărită cu un viu
el au terminat predarea griului, interes.
y obligaţiile faţă de stat orzului, ovăzului, cartofilor şi a Concurs
A Colectiviştii din Ostrov ra altor produse. In cursul zilei de „Orumefiâ veseli“
ionul Haţeg, au transpor astăzi se va preda şi cantita
tat la baza de recepţie În tea de 45.000 kg. porumb boa Zilele trecute, Comitetul 0-
treaga cantitate de porumb be în contul contractului înche răşenesc U.T.M. sim eria, în
contractată. Ei au achitat tot iat cu statul. colaborare cu, conducerea
odată şi plata muncilor efec VIRGIL BLIDARU clubului muncitoresc, a orga
tuate de S.M.T. In total s-au Inginer agronom nizat un concurs gen „Dru
m eţii veseli“ pe tema „Prie
tenia romtno-sovietică de-a
in cursul acestui an in secţia vopsîtorie a Tov. Teodor Orişan Şlefuitorul Constantin Maistrul Traian Cazan B rigada pregăteşte lungul veacurilor“. La concurs
colectivul secţiei meca Uzinelor metalurgice din lucrează ca m aistru iu Pamîiil, care lucrează se ocupă cu grijă de au participat reprezentanţii
nică II a reuşit să pro Cugir lucrează nume cadrul atelierului de rec în atelierul de galvani creşterea nivelului pro u n sa©as s p e c ta c o l a şase organizaţii de tinerel
ducă peste plan 1925 tificări interioare am a- zare din cadrul secţiei fesional al muncit omor. de la Atelierele R.M.R., De
maşini de cusut. Un roase muncitoare. Prin şinei de cusut. El a tratam ente termice la Printre cei ajutaţi de Brigada artistică, de agitaţie zentă şi la diferite concursuri, poul C.F.R., I.C.I.L. şi altele.
mare aport la obţinerea tre fn m taşele secţiei se propus executarea unor el să-şi ridice calificarea a sectorului IX C de la mina unde s-a bucurat de aprecierea
acestui succes l-a adus numără şi tov. Ana repere prin refulare, suprafaţă îşi depăşeşte Lupeni este bine cunoscută pen juriului. La un astfel de concurs Concurenţii au dat profeso
şi inginerul Petire Po Panteiianon - şlefuitoa fapt ce a dus la îmbu sîn ţ Nicolae Pop, Gli. tru activitatea sa în întreg ora brigada a ocupat locul I. rului examinator răspunsuri
re. In ultlm ile luni, ea nătăţirea calităţii. zilnic sarcinile de plan şul. De nenumărate ori mem frumoase, dovedind o temei
pa. Pl s-a dovedit a fi şi-a depăşit cu regula Uvram, ivan Neagu, Vic brii acestei brigăzi au cucerit In prezent brigada artistică nică pregătire. Pe locul I s-a
un bun organizator al ritate prevederile din cu 15—20 la sută şi e- de agitaţie pregăteşte un nou
procesului de producţie. plan. toria Nedu, Virgirda clasat tov. Vasile Baciu de
feetuează lucrări de cea la întreprinderea „Marmu
Bulibaşa şi alţii. ra“. A tît el cit şi ceilalţi co?tril
mai bună calitate. renii au prim it prem ii şt
Fiecare brigadă cu planul depăşit menţiuni.
B. C. N ELU ŢU
corespondent
La I.I.S. „Viscoza“ din Lupeni s-au la angrenaj, problemă pe care maistrul Pe de altă parte, comuniştii s-au si numai 50 la sută şi era periclitată în ropote de aplauze cu ocazia di program artistic în care sînt Audifie muzicală
obţinut anul acesta realizări frumoase. Ludovic Kracovski, împreună cu un tuat în fruntea tuturor acţiunilor, ser deplinirea planului de producţie. Or feritelor spectacole prezentate
In numai trei trimestre s-au produs colectiv, au rezolvat-o cu succes. A vind drept exemplu celorlalţi lucrători, ganizaţia de partid din secţia textilă fie în faţa muncitorilor secto surprinse aspecte din munca In cadrul manifestărilor
peste plan 14.428 kg. fire, a crescut pro fost construită o baterie de spălare, iată un exemplu. Tinerele Maria Toa* a studiat problema şi a propus comi rului, fie în faţa oamenilor mun
ductivitatea muncii cu 2,9 la sută faţă s-au montat nişte schimbătoare de căl der, Luoreţia Mocan şi Rozalia Gabor tetului de partid şi conducerii admi cii din oraş. Brigada a fost pre sectorului, cultuml-educative închinate
de cea planificată, s-au înregistrat dură la spălătoria de bobine, s-a reuşit an venit de curînd în întreprindere. La nistrative a întreprinderii să trimită EUGEN POPA Lunii prieteniei romîno-sovie-
717.000 lei economii şi 1.744.000 lei să se reutilizeze apa de răcire de la început ele munceau slab. Comunis aici cîţiva maiştri cu experienţă, care corespondent
beneficii peste plan. Indicele de cali compresoare etc. tele Ecaterina Zamfir, şefă de brigadă, să pună lucrurile la punct. Propune tice, astăzi după-amiază, în
tate a fost depăşit cu 2,8 la suta. şi Constanţa Moldovan, ajutor de mai rea a fost găsită bună şi i s-a dat R e a liz ări fru m o ase in m unca sala de lectură a Bibliotecii
In afară de acest plan a mai fost stru, le-au ajutat pc cele trei tinere regionale va avea loc o
Aceste succese sînt urmare a faptu întocmit unul pentru îmbunătăţirea ca să-şi ridice calificarea, să înveţe să curs. Intre alţi maiştri a venit aici cm c a r te a . audiţie muzicală la discuri.
lui că munca de partid din întreprin-: lităţii produselor, care de asemenea a muncească bine, la fel ca lucrătoarele comunistul Carol Ţura, un om priceput, Programul acestei audiţii
dere a fost ridicată pe o treaptă su fost la timp tradus în viaţă. cu experienţă. Acum cele trei munci apreciat pentru cunoştinţele sale. El, Biblioteca clubului din Vulcan a ob* acest an şi modului cum îşi desfăşoară cuprinde „Simfonia a V-a“
perioară, că organizaţiile de partid au toare tinere muncesc cu randament împreună cu ceilalţi, au pus maşinile ţinut realizări frumoase în munca cu activitatea cele 6 biblioteci mobile. Da de Ceailcovslci, „Concert nr.
acordat toată atenţia realizării ritmice Organizaţiile de partid din secţii au sporit, la fel ca celelalte. Şi acesta Ia punct şi i-au învăţat pe muncitori cartea. Astfel, de la începutul anului torită acestui fapt unele biblioteci mo 2. pentru pian şi orches
a tuturor indicilor de plan. încă de la avut tot timpul în atenţie realizarea e numai un exemplu... aici au fost organizate 155 de acţiuni bile, ca aceea de la uzina electrică, a tră“ de Rahmaninov, „Capri- ^
sfârşitul anului trecut comitetul de ritmică a tuturor indicilor de plan. cum să lucreze. Aşa se face că în nu la care au participat peste 8.700 de organizat cu concursul tov. ing. Gheor-
partid a îndrumat conducerea tehnică De mai multe ori, în adunări generale, Merită să fie remarcat faptul că în mai două luni randamentul a fost du oameni ai muncii. Dintre acestea an ghe Stoicuţa, care este şeful cabine ciu spaniol“ de Rim ski-Kor- ]
a întreprinderii să organizeze în aşa a fost dezbătută această problemă, cu tot timpul anului organizaţiile de blat. stârnit un viu interes recenzia cărţii
fel procesul de producţie încât fiecare care prilej s-au luat măsuri în scopul partid au ştiut să pună în centrul ac tului tehnic, un munăr însemnat de ac sakov şi alte lucrări de mu- 3
echipă să-şi poată îndeplini planul la îmbunătăţirii activităţii. Intre altele, tivităţii lor problemele cele mai im Toate acesic acţiuni au condus la „Lucrări de puşcare", conferinţa „Cum ţiuni pe marginea unor cărţi tehnice
toţi indicii. A fost întocmit un bogat au fost reorganizate unele brigăzi care portante. Intervenţiile lor au fost tot faptul că de la începutul anului şi duc minerii sovietici lupta pentru mai ca „Electricitatea", „Cartea instalato- zică simfonică însoţite de
plan de măsuri tehnico-orga.nizatorice, munceau mai slab; conducerea tuturor deauna bine venite, de mare eficacita pină acum nici o brigadă de ia I.I.S. mult cărbune", procesul literar la ro rului electrician“ „Cazan de aburi",
ale cărui obiective au fost la timp duse brigăzilor a fost încredinţată celor mai te. Să exemplificăm. „Viscoza“ nu are planul nercalizat. manul „O tragedie americană" şi altele. şi altele. ( prezentări. >
la îndeplinire. pregătiţi muncitori, membri şi oandidaţi Aici toate brigăzile sînt fruntaşe. E
de partid. De asemenea, ori de cîte Iu întreprindere a intrat .în produc un succes frumos, care face cinste în Colectivul de conducere al biblio R. BALŞAN V. PETAN
Potrivit acestui plan s-,a dublat ca ori s-a observat că o brigadă rămîne ţie o secţie nouă: bobinajul. Aici a tregului colectiv de muncă' al între corespondent
pacitatea de producţie la cea de a în urmă, s-a intervenit pe loc cu ajutor fost instalat utilaj nou, pretenţios, ne prinderii. Succesul însă obligă la dez tecii a acordat o atenţie deosebită în jcorespondentă
8-a maşină de filaj. Pentru aceasta eficace, astfel ca în scurtă vreme si cunoscut muncitorilor. De aceea la în voltarea lui. Şi în afară dc aceasta, fU U U U U
a fost necesară o modificare tehnică tuaţia să se îndrepte. ceput se lucra cu un randament de în munca textiliştilor din Lupeni şi-au
făcut loc şi unele deficienţe. Aşa de II©gătit p r o p a g a n d ă p rin Prin muncă patriotici
• pildă, beneficiarii întreprinderii îşi mai c o n fe r in ţe
manifestă uneori dezaprobarea faţă de Un număr de 1.414 cetăţeni dc
Pentru conducerea căminului au fost expuse de către colecti pe raza comunei Sarmisegetuza, ra
cultural din Batiz propaganda vul de conferenţiari 8 conferin ionul Haţeg, au prestat 8.584 orc
ţe pe diferite teme c a : „Asigu muncă patriotică de la începutul a-
prin conferinţe constituie un rarea bazei furajere, factor im nului şi pînă în prezent. Printre cele
obiectiv principal al muncii cul- mai importante realizări sînt construi
rea a două poduri dc beton în satul
La examen în fafa publicólos calitatea unor produse. E drept că a tural-educative de masă. Orien portant în creşterea animalelor“, Hobiţa, trei magazii la şcolile ele
„Creşterea oilor cu lină fină şi mentare şi întreţinerea drumurilor.
Moda anului 1963 dă zilele ale creatorilor de modele reflec 1961 ou 4,5 la sută mai multe scăzut numărul reclamaţiiior; dar e tate înspre problemele economi semifină“, „Să pregătim din
acestea la Bucureşti marele său tă de altfel şi tendinţa modei mărfuri. Această depăşire repre timp recolta anului viitor", Cele mai bune rezultate în mobi
dc dorit ca reclamaţii să nu existe. Se ce de bază ale gospodăriei co „Hrănirea raţională a vacilor lizarea cetăţenilor le-au obţinut de
lective, conferinţele au sprijinit ide lapte aduce venituri mari putaţii Pavel Onica (circumscripţia
poate realiza acest lucru. E nevoie activitatea colectiviştilor, mobi-
doar de mai mult interes. Şi atunci lizîndu-i la înfăptuirea sarcinilor
examen înaintea debutului, în- îmbrăcămintei pentru anul 1963. zintă confecţii a căror valoare bilanţul activităţii va fi şi mai bogat. ce le stăteau în faţă. Numai în gospodăriei colective" ş.a. nr. 13) şi Silviu Davidoiu (circum
tr-o confruntare a creaţiei tu In legătură cu modul cum co totală se ridică la 153.428.000 lei. N. ANDRONACHE lunile septembrie şi octombrie C. IO N ESC U corespondent scripţia nr. 2).
turor întreprinderilor de confec lectivele de creaţie au reuşit să Sporirea producţiei a fost înso
ţii de îmbrăcăminte din ţară cu îmbine utilul cu frumosul, să ţită de o ridicare a nivelului ca
exigenţa supremului arbitru: satisfacă bunul gust al maselor, litativ, generată de intrarea în
producţie a unor noi secţii, creş
cumpărătorul. Prezentîndu-se di fiecare vizitator al Pavilionului terea gradului de cunoştinţe I , i..r i i L . s.• ? i i ...i M á »
rect, nemijlocit şi sugestiv, prin are numeroase posibilităţi de profesionale, de introducerea
exprimare a părerilor proprii.
cele 730 de exponate de la Pa
vilionul de mostre ea reflectă ÎNSEMNĂRI unor tehnologii noi de finisare a
preocuparea continuă a indus de la Pavilionul de mosîre produselor şi folosirea unor
triei confecţiilor pentru îmbu mijloace tehnice moderne care
nătăţirea permanentă a calităţii permit o mai mare fineţe în exe
articolelor de îmbrăcăminte. Co
lecţia cuprinde, în afară de o din Bucureşti cuţie. Reacţia cumpărătorilor
gam ă bogată de modele de p al este favorabilă acestor înnoiri.
toane, pardesie, taioare, costu Zilnic, la Pavilion, modelele sînt Ea se reflectă de altfel în cele Efectivul de animale al G.A.C. Daia este în continuă creştere. Buni gospodari, colectiviştii de aici s-au îngrijit să-i asi
me bărbăteşti, rochii etc, şi con prezentate într-un mod original oîteva mii de notaţii, observaţii gure şi condiţii corespunzătoare de adăpostiră.
fecţii cu destinaţii speciale : îm pe manechine vii, pe o largă es şi propuneri făcute pină acum
brăcăminte pentru interior, con tradă circulară instalată la par cu privire la colecţia de modele In fotografie, cîteva din construcţiile zootehnice realizate ia Daia.
fecţii pentru adolescenţi, arti terul imensei clădiri de beton şi prezentată la actualul Pavilion.
cole de plajă, îmbrăcăminte sticlă. Există de asemenea caie Aceste însemnări sînt triate de T»rinrjs u « '. u
pentru diferite ocazii. La cani- te şi registre speciale pentru su către colective de specialişti şi
tolul „îmbrăcăminte pentru in gestii, formulare şi fişe pentru ¦trimise întreprinderilor şi orga BACI ONU l
terior" sînt expuse :' halate şi observaţii critice etc., care sînt nelor comerciale, în vederea in
haine de casă pentru bărbaţi, puse la dispoziţia cetăţenilor de troducerii în fabricaţie de serie deosebit, pe Mircea. Apoi, mai erau Şi s-a ţinut de capul lui. Anii au neri răi, există numai tineri cărora citori de la Atelierele de vagoane, 'll
rdin stofă, din bumbac şi din către ghizi. Specialişti şi crea a celor mai reuşite modele. trecut. Mircea a absolvit clasă după tm li s-a acordat încredere. Băiatului ba unul este chiar student.
‘mătase: capoăde lungi şi trei tori de modele îi sfătuiesc pe vi şi balurile şi petrecerile, mai erau clasă şi-a dat examenul de matu trebuie să-i arăţi că tu crezi în el.
sferturi, pantaloni şi bluze de zitatori, îi îndrumă şi bineînţeles GH. BEATEtSCU ritate şi in toamna lui 1960 a pă crezi că-i capabil, că poale să facă. Η Intr-o zi, continuă baci Onu,
interior pentru femei. notează propunerile şi observa redactor Agerpres şi fetele care-ţi dădeau întîlnire c- şit emoţionat pragul Institutului de Să-i arăţi lot, să nu-l laşi în voia
ţiile critice. căi ferate. Astăzi este student în lui, să-l faci dc ruşine cînd greşeşte C., munictor vechi, care lucra la ve-
Pe etichetele ce însoţesc obiec „Dragă baci Onu, xact în orele cină trebuia să fii la anul III. Şi cînd vede el că mînuşiţa lui a rificare, pleacă în concediu. C. mat ![t
tele de îmbrăcăminte se pot citi Actualul pavilion <3e mostre' Mă bucur din toată inima că eşti făcut o treabă bună pentru care a arc „rămăşiţe“. Crede că numai <?1
numele unor întreorinderi cu adăposteşte nu numai o colec sănătos, că toate treburile merg lucru... Greu. — A m patru copii dc aici stu fost lăudat, nu-l mai lasă obrazul este în stare să facă verificările.
noscute pentru grija pe care o ţie de modele foarte variată, dar bine. Despre mine pot să spun ace denţi. Aşa a început baci Onu con să greşească sau să tragă chiulul. De Adică credea. Cînd a plecat în con
acordă calităţii produselor cum şi mai numeroasă deeît anul leaşi lucruri. Acum, în anul trei, 0- „Ce facem cu băiatul?“ — s-au vorbirea. Şi mai am unul tehnician, aici pleacă totul, de la producţie. cediu a luat şi ruleta cu el. „Nu-i
sînt fabrica de confecţii şi tri trecut. Sînt aici cu 230 de mo- biectclc de învăţămînt sînt mai multe şi mai am cinci elevi la şcoala me Dacă-l faci pe tînăr să muncească nimic“, am zis eu; am făcut rost
cotaje „Bucureşti“, întreprinde iîele mai multe deeît în 1961. Ex şi parcă mai grele. Nu-i nimic, ’oi întrebat oamenii. „Nti-1 putem lăsă die, la seral. Toţi sînt buni, toţi bine, să se străduiască în atelier, dc-o ruletă şi l-am pus pc Costa I.
rea „Arta Modei" — Bucureşti. ponatele reflectă în general dez răzbi eu, doar sînt uncenicul du- învaţă bine. nu-i mai arde lui de prostii nici în să verifice. Bun copil, îl văzusem
„Mondiala" — Satii Mare şi voltarea puternică pe care a mitalc. afară, în timpul liber... eu de multă vreme că tot trage cu ţlţ
„Bega" — Timişoara. Produsele luat-o în ultimii ani industria Ce mai e nou pc la noi? Ce fac Baci Onu este un om voinic, bine coada ochiului la C. şi ce mai lu
băieţii? Scrie-mi, te rog, despre legat, vioi, cu o tinereţe fermecă In urmă cu vreo 4—5 ani, şapte cra copilul! Cînd s-a întors C. din
prezentate de aceste întreprirî- noastră de confecţii. In primele toate. toare în priviri şi în mişcări. Arc dintre băieţii lui baci Onu un cam concediu l-am pus la altă operaţie.
52 de ani şi din 1928 pînă astăzi întrecut intr-o seară măsurii la bău S-a necăjit, dar tot qcolo-i şi as
'deri care au participat la dife trimestre ale anului în curs, Cu bine, mii de vagoane au fost reparate de tură, au făcut un scandal şi dimi tăzi. Costa I. face verificările şi c
MIRCEA“ mîinila sale mari şi bătătorite. Este neaţa s-au trezit la miliţie. Baci foarte bun.
rite confruntări internaţionale s-au fabricat comparativ cu anul un meseriaş excepţional, un foarte Onu s-a făcut foc şi pară. S-a dus
bun organizator al procesului de imediat acolo, a pledat din tot sufle ...Multe a povestit baci Onu gaze
aşa, dc capul lui. Ce facem producţie şi oamenii îl stimează. Dar tul şi pînă la urmă i-a luat pe tarului. Nu le poate scrie pe toate.
nu mimai pe- această cale a cîştigal băieţi cu el. Lor nu le-a spus nici I-a cunoscut şi pe „copii“, pe Octa
Soluţia a fost găsită rapid, bătrînul iubirea şi respectul lor ne vian Munteanu, pe Dumitru Heghe-
ţărmurit. Comunistul loan Vlad este odată că garantase cu numele lui duş, pe Gheorghe Budei, pe Mihai
„II dăm lui Baci Onu". un minunat educatori' • 1 : Vilea şi a simţit în glasul lor res
cinstit pentru ci, dar săptămîni la pectul şi dragostea pentru „bulrî-
Dc ce tocmai lui? I-a mers vestea — Nu există tînăr rău. nul“.
Baci Onu s-a înflăcărat. rînd băieţii nu au îndrăznit să se
tovarăşului loan Vlad, lui baci Onu, Comunistul Ion Vlad este un e-
că „scoate om din fiecare'1. In echi
pa lui fuseseră repartizaţi pină a-
tunci toţi tinerii cu „probleme". Cî
Expeditorul scrisorii este Mircea teva săptămîni, o lună, două şi toata
Salin, student in anul III la Insti lumea era obligată să uite că a
tutul de căi ferate din Bucureşti, iat avut „probleme“ ! cu tînănil respec
adresantul, tovarăşul loan Vlad, şef tiv. In echipa 'lu t baci Onu, Mircea
de echipă la secfia vagoane a A te Saliu a devenit curînd muncilor
lierelor R.M.ll. din Simeria. , fruntaş. Peste o, vreme, baci Onu l-a
...Să ne întoarcem, cu vrea I I —12 luat de-o parte. • • ¦ ,
ani în urmă. Mircea Saliu, un tînăr
muncitor necalificat, s-a angajat la • •— Mă,- tu eşti un' copil b u n ,’cu
Atelierele R.M.R. din Simeria (pe capii deschis. Tu prinzi repede toate
cele. De ce-ţi baţi joc dc line?
atunci atelierele C.F.R.). A colindat
o vreme de la o echipă la alta, din — Asta-i bună... Dar ce fac?
secţie în secţie. Nu-şi prea găsea lo — Nu aşa; vezi, ăsta-i baiul, că
ce faci, faci bine. Da vorba-i, ce nu
cul. Vezi, fiecare ît cerca să mun faci? De ce nu înveţi? De ce rai te — Zice unul sau altul că ăla e uita in ochii lui. Cine sînt ei as xempiu pentru toţi.
cească şi asta nu-l incinta in chip înscrii la şcoala medie? rău. Nu-i adevărat. Nu există ti tăzi? Unii dintre cei mai buni mun- G. R. CHIROVIGI
Aspect de Ia actualul ÎPavlli on de mostre din Bucureşti.