Page 90 - 1962-11
P. 90
PAG. 4 DRUM SOCIÁLISMUim ftr ^4íí4
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE STiRt * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI Flecaras spre patrie a d eleg atei P.M.R
care a participai
a m ^tşa a ia m a a işar^^------------------- ----- *---------- ------ ----- --------------------- ~---
ia lucrările Congresului F.M .S.U.
/ A A A fttV
a fost condusă de Bela Biszku, menii
/> y S cy ® iS bru al Biroului Politic al G.G. al
P.M.S.U., Kossa Istvan, membru al
im m BUDAPESTA 26 Corespondentul G.G. al P.M.S.U., ministrul poştelor
Agerpres transm ite: şi comunicaţiilor, Csergo Jarios, mem
bru supleant al G.G. a! P.M.S.U., mi
Luni seara a părăsit Budapesta de
legaţia Partidului Muncitoresc Romln,
condusă de tovarăşul Alexandru Dra
giiici, membru al Biroului Politic al nistrul industriei siderurgice şi con
A. I. Mikoian şi-a încheiat vizita în Cuba Telegrama de mulţumire G.0. al P.M.R., care a participat la structoare de maşini, Kutî Jeno, am
lucrările celui de-al VIIMea Congres basadorul R.P. Ungare la Bucureşti,
a C. C. al P. C. U. S. adresată al Partidului Muncitoresc Socialist Mihail Roşianu, ambasadorul R.P. Ro-
HAVANĂ 26 ( A g e rp re s ). C astro, p rim u l m in is tru a l g u m en ea p e n tru a-1 conduce pe partidelor marxist-leniniste frăţeşti Ungar. mîne la Budapesta, şi membrii Amba
L a 26 n o ie m b rie , A. L M ik o v e r n u lu i re v o lu ţio n a r, m em b ri A n a s ta s M ik o ian , a m b a s a d o ru l, La gara Nyugati, delegaţia P.M.R. sadei R.P. Romîne la Budapesta.
ian, prim -vicepreşedinte al Con ai guvernului şi ai C onducerii e x tra o rd in ar şi p len ip o ten ţiar al MOSCOVA 26 (A g e rp re s). C om unist al U niunii Sovietice în C flM itiá e to ! eelffcp Í8 s ía á e
siliu lu i de M in iştri al U.E.S.S. N aţionale a O rganizaţiilor Re U.R.S.S. in C uba, A. I. A lexeev, P resa sovietică de dum inică opera de construire a com unis p e ra tra i d e s a a*asia r e
voluţionare Integrate, num eroşi m em bri ai am basadei sovietice publică telegram a de m ulţum ire m ului, în efo rtu rile depuse de
a plecat din Havana. reprezentanţi ai organizaţii t e şi ai unor organizaţii sovietice a d re s a tă do C.C. a l P.C.U.S. P.C.U.S. şi de guvernul sovietic ş f*a r e lu a t lu c r ă r ile Ia C leneva
Pe aero p o rtu l Jose M arti din revoluţionare şi obşteşti . din din Cuba, şefi ai reprezentanţe partidelor m arxist-lentolste fră p entru realizarea unei păci tra i
Cuba. lor diplom atice ale ţă rilo r strcl ţeşti pentru felicitările adresate nice şi a sec u rită ţii tu tu ro r p o
H avana oaspetele sovietic a fost ine. cu p rileju l celei de-a 45-a an i poarelor.
condus de Osvaido Dorticos, P e aeroport au venit de ase versări a Revoluţiei din O ctom
preşedintele republicii, Fidel C.C. al P.C.U.S. e x p rim ă m u l
Cuvîniarea laiA. L Mikoian brie. ţum iri cordiale p en tru aceste GENEVA 26 (Agerpres). mitetului. O parte considerabilă, dacă
Cu p rileju l celei de-a 45-a a- felicitări şi u ră ri şi asig u ră La 26 noiembrie, ora 15,00 (ora nu majoritatea crizelor internaţionale
la postul de televiziune Havana partidele m arxist-leniniste fră lccală) în sala Consiliului din Pa din ultimii ani au constituit o con
niversăTi a M arii R evoluţii So ţe şti că P.C.U.S. şi în treg u l p o latul Naţiunilor s-a deschis cea dc-a secinţă directă a cursei înarmărilor
HAVANA 26 (Agerpres). - TASS {iniiare, îşi dau seama de înţelepciunea de neagresiune împotrivă Gubei constă cialiste din O ctom brie, C om ite por sovietic n u -şi vor precu 83-a şedinţa a comitetului celor 18 care reprezintă mediul nutritiv al
tran sm ite: politicii care a salvat pacea de peri în unitatea poporului cuban, în spri tu l C en tral al P.C.U.S. a p rim it peţi eforturile pentru a construi state pentru dezarmare, ale cărui lu „războiului rece“.
colul unui război nuclear, a ajutat po jinirea de către acesta a guvernului num eroase scrisori şi telegram e societatea com unistă, pentru a crări fuseseră întrerupte cu peste două
A. I. Mikoian, prim-vicepreşedinte porul cuban să-şi apere independenţa său, a ideilor marxism-leninismului care conţin felicitări prieteneşti obţine îm preună cu toate po luni şi jumătate în urmă cu prilejul Recentele evenimente din regiunea
al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.. pentru a consolida noua orîndalre so care însufleţesc partidul şi guvernul din şi calde salu tu ri din p a rte a poarele iubitoare de pace în tă începerii celei de-a 17-a sesiuni a Mării Caraibilor au confirmat cit se
a rostit la 25 noiembrie o cuvîntare la cială. Guba, A. I. Mikoian a arătat că au partidelor com uniste şi m unci Adunării Generale a O.N.U. poate dc evident necesitatea strin
postul de televiziune Havana. importanţă şi garanţiile internaţionale toreşti frăţeşti, organizaţiilor de rirea păcii generale, triu m fu l La masa tratativelor au luat loc re gentă de a se rezolva problema de
A. I. Mikoian a subliniat că perfeo- de neagresiune, întărite de faptul că p a rtid şi unor cetăţeni de peste prezentanţii a 17 ţări — U.R.S.S., S.U.A., zarmării şi de a se înlătura perico
In preajma plecării, a spus A. I. Mi lul care a planat asupra Gubei a unit Uniunea Sovietică, celelalte ţări ale hotare. In aceste sorisori şi te principiului leninist al coexi Angliei, R.P. Romîne, R.P. Polone, lul izbucnirii unui război racheto-nu-
koian, vă spun cu bucurie că, la iei şi mai strîns masele populare în Ju socialismului, se află alături de Guba, legram e se urează succese po R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovace, R.A.U., clear. Cea dc-a 17-a sesiune a A-
cura a spus-o şi conducătorul dv., Fi rul conducerii revoluţionare, în frunte ca fraţi ai ei. porului sovietic şi P artidului stenţei paşnice în relaţiile in dunării Generale a O.N.U. a exami
del Gastro, sînt mulţumit de M irurile cu Fidel Gastro. Guba socialistă, a de
şi tratativele noastre. Aceasta este nu clarat el, a biruit, va menţine şi con Arătînd că pentru a rezolva sarci te rn a ţio n a le .
numai părerea mea, ci şi părerea gu solida victoria şi va fi o făclie şi mal nile uriaşe pe care poporul cuban şi
vernului nostru şi a lui Nikita Serghec- vie care luminează calea tuturor po le-a pus în faţă, Guba are nevoie de Italiei, Canadei, Indiei, Nigeriei, Sue nat problema dezarmării şi problema
Vîcf Hruşciov. poarelor subjugate. pace, ca şi alte popoare, A. 1. Miko
ian a relevat că declaraţia tovarăşu Fenirti unificarea paşnică independen&ă a Coreea diei, Etiopiei, Birmaniei, Mexicului şi încetării experienţelor cu arma nu
Noi am venit aici, a spus tn conti A. I. Mikoian a scos în evidenţă lui Fidel Gastro în care acesta a for Braziliei. Ca şi înainte, rămîne gol cleară, ceea ce are o contingenţă di
nuare A. I. Mikoian, pentru a sta dc rolul excepţional pe care l-a avut N. S. mulat cele cinci puncte constituie un M em orandum ul guvernului locul pe care trebuia să-l ocupe de rectă cu lucrările Comitetului no
vorbă cu fraţii, cu tovarăşii noştri şi Hruşciov personal în rezolvarea crizei program al luptei pentru pace. Acest legaţia Franţei. stru.
plecăm cu sentimentul încrederii reci cubane. Este în afară de îndoială, a program nu prezintă pentru nimeni
proce, al colaborării frăţeşti, şi mai spus el, că cei care vor studia istoria nici un pericol. Acesta este un măreţ R. P. D. C o re e n e Şedinţa Comitetului celor 18 a fost La acest for internaţional au fost
deplin conşienţi de faptul că cauza Cu vor face o apreciere obiectivă şî justă. program de pace pentru Guba, pentru deschisă de S. K. Ţarapkin, şeful de exprimate speranţele şi au fost ex
bei este cauza tuturor oamenilor so
vietici. Tovarăşul Hruşciov, a declarat A. I. ţările bazinului Mării Caraibilor. Uniu P H E N IA N 26 (A g e rp re s ). broge rezoluţiile adoptate pînă legaţiei sovietice, care a prezidat şe puse cererile popoarelor din toate
Mikoian, m-a rugat să transmit tu La Phenian a fost dat publi- acum In „problem a coreeană“, dinţa de luni. ţările în aceste probleme importante,
Primul vicepreşedinte al Consiliului turor prietenilor cubani că sîntem fraţi nea Sovietică, a subliniat el, îl con citaţii m em orandum ul guvernu- să obţină evacuarea din Coreea au fost adoptate rezoluţii care chea
de Miniştri a subliniat că revoluţia, sub ai Gnbei. Şi pe viitor vom rămîne fraţii sideră just şi îl sprijină prin toate lui R.P.D. C oreene „P en tru e- de su d a tru p e lo r am erio an e şi U. Epştein a rostit în numele se mă la noi eforturi pentru rezolvarea
conducerea lui Fidel Gastro şi a tova mijloacele posibile. vacuarea. tru p elo r am ericane din a tu tu ro r celorlalte trupe străi- cretarului general provizoriu al O.N.U. lor cit mai grabnică.
răşilor lui de luptă, s-a transformat din ei. Uniunea Sovietică ajută şi va con Coreea de sud şi unificarea p as- ne şi să dizolve Im ediat aşa- o cuvîntare de salut. Apoi S. K. Ţ a
revoluţie democratică în revoluţie so tinua să ajute Guba. Fie ca prietenii Arătînd că poporul cuban, popoarele nică independentă a Coreei“ . zisa C om isie a O.N.U. p e n tru u- rapkin a rostit un cuvînt de salut, Reluîndu-ţri activitatea, a spus S.
cialistă. Această revoluţie, a spus el, cubani să fie siguri că sentimentele tuturor ţărilor socialiste luptă pentru In m em orandum sînt expuse nificarea şi restab ilirea Coreei, ca preşedinte al şedinţei. K. Ţarapkin în încheiere, Comitetul
a adus o mare contribuţie la cauza noastre de prietenie faţă de ei se vor p ro p u n e rile şi m ăsu rile gravor- celor 18 state este dator să ia în
luptei tuturor popoarelor împotriva ju întări neîncetat. pace, A. I. Mikoian ă subliniat că for n ulul • R.P.D. C oreene a n u n ţa te Poporul ’coreean este absolut Reprezentantul U.R.S.S. a arătat că considerare cererile popoarelor, expri
ţele păcii sînt mai puternice decît for de mai m ultă vreme care pre- capabil să-şi unifice p atria prin este inutil să se vorbească despre im- mate la cea dc-a 17-a sesiune a A-
gului imperialiştilor şi capitaliştilor, Subliniind necesitatea ca problemele văd crearea de către poporul fo rţe p ro p rii, pe cale paşnică, portanta problemei ce stă în faţa Co dunării Generale, şi recomandările a-
litigioase să fie rezolvate prin mij ţele războiului şi că pacea va fi apă coreean a unui guvern central doptale de adunare în problemele de
pentru libertate. loace paşnice, A. I. Mikoian a spus că rată. pe întreaga Coree prin ţinerea V=fea C ongres at s in d ic a te lo r zarmării şi încetării experienţelor cu
împotriva acelora care doresc să re unor alegeri cu adevărat libere arma nucleară şi să obţină rezolva
După ce a amintit că Uniunea Sr> zolve problemele litigioase pe calea Pericolul de război, a spus el, există. şî realizarea unificării paşnice din R, P. Polonă rea cit mai grabnică a acestor pro
vietică, umăr la umăr cu guvernul! armelor se află armele Uniunii Sovie Nu putem rămîne pasivi, trebuie să depline a ţării. In m em orandum bleme importante.
Gubei, a reuşit să îndepărteze mîna tice şi ale lagărului socialist- înainte
de a ridica mîna, ei trebuie să se gîn- luptăm pentru pace. Gîf {!mp nu a fost Apoi a luat cuvîntul Ârthur Dean,
războiului de Guba, să salveze omeni dească ce îi aşteaptă. Dacă Statele
Unite ale Amcricii, dacă forţele agre realizată dezarmarea generală trebuie se su b lin ia ză că p ro p u n e rile şi VARŞOVIA! 26. — C o resp o n - S a illa n t, s e c re ta r g e n e ra l al şeful delegaţiei S.U.A., care şi-a ex
rea de un război nuclear, în pragul sive ar dezlănţui un război nuclear,
iar războiul nu poate avea in prezent să ne întărim forţele şi capacitatea de m ăsu rile g uvernului R.P.D. Co d entul A gerpres tra n sm ite : F.S .M . primat satisfacţia în legătură cu fap
căruia se afla lumea, A. I. Mikoian a alt caracter —¦ acest Iuaru ar consti
tui pentru ele o catastrofă. Acesta ar apărare. Guba, a spus el, este gat!a’ reene pentru unificarea patriei, L a 26 n o ie m b rie în sa la C o n - S înt prezente de asem enea tul că membrii comitetului s-au in-
subliniat că în aceste zile Guba a de fi primul şi ultimul război al S.U.A. reflectă interesele şi voinţa în greselor din P alatul Ştiinţei şi num eroase delegaţii ale organi- tîlnit din nou pentru discutarea pro
de apărare, dispune de armament mo tregului popor coreean. întregul C ulturii din V arşovia au început zaţiilor sindicale de peste hota- blemei dezarmării. El a dat citire de
venit centrul politicii mondiale. Opinia pe teritoriul lor. Este necesar să se popor coreean ie sp rijin ă în tru - Iucrările celui de-al V-iea Con- re, p rin tre care şi delegaţia claraţiei preşedintelui S.U.A. cu pri
dea dovadă de înţelepciune şi să se dern pentru apărare, iar alături de totul şi lu p tă activ p e n tru în greş al sin d icatelo r din R.P. C.C.S. din R .P. R om înă, co n lejul reluării lucrărilor comitetului.
publică mondială esle de partea Gu- făp tu irea lor. N um ai pe această P o lo n ă . dusă de Elena Lasou, vicepre
Guba se află Uniunea Sovietică şi ţă cale, se subliniază în m em o ran - şed in te al C.C.S. După o pauză de cinci minute,
bei. Au ieşit la iveală şi s-au manifes rile socialiste. dum , poate fi rezolvată problem a Congresul a fost deschis de participanţii la tratative au început
unificării paşnice a patriei. P rim ul a luat cuvîntul W. discutarea problemelor care se află
tat adevăraţii prieteni ai Gubei, In A. I. Mikoian şi-a exprimat convin 1. L o g a-S o w in sk i, p re ş e d in te le G o m u lk a, p rim - s e c r e ta r al C.C. pe ordinea de zi.
G uvernul R.P.D. Coreene su b C onsiliului C entral al S indica al P.M .U.P.
timp ce duşmanii Gubei s-au autode gerea că Guba va trăi şi va prospera liniază că O rganizaţia N aţiuni telor din R.P. Polonă. • In şedinţa de luni primul a luat
lor Unite, care discută în fiecare Apoi, Ignacy Loga-Sow inski a cuvîntul A. Dean, reprezentantul
mascat. Asfăzf, în ochii opiniei publice ca ţară socialistă. Socialismul, a spus an „problem a coreeană“ , nu şi-a La congres particip ă peste prezentat raportul de activitate S.U.A.
înd ep lin it m isiunea ce îi in 1.200 d e d e le g a ţi, re p re z e n tin d al Consiliului C entral al Sindi
mondiale Guba este şi mai puternică el, a sosit în Guba nu pentru a pleca, cu m b ă p o triv it C a rte i O.N.U. catelor.
m ai b in e de 6,5 m ilio a n e m e m
ca înainte. In faţa curajului Gubei şi ci pentru a creşte şî a se întări. bri ai organizaţiilor sindicale.
fermităţii oamenilor ei, se înclină foţi G uvernul R.P.D. C oreene con La C ongresul sindicatelor din
cei care îndrăgesc socialismul şi apre sid e ră că O.N.U. tre b u ie să a - R .P. P o lo n ă p a rtic ip ă L ouis Rezultatele alegerilor pentru
ciază revoluţia. rezolve în mod rezonabil toate proble S c u r te ştiri — Scurte ştiri Scurte ştiri landtagul b avarez
Exemplul cubari devine un făclor toi mele.- După cum a spus vorbitorul, in BONN 16 (Agerpres). Partidul social-democrat a înregi
mal puternic şi stimulează mişcarea conflictul cuban au învins soluţiile în PRAGA. La 25 noiembrie la Bra minioa, K. Bacilek a fost ales prim- WASHINGTON. După cum anunţă Duminică au avut Ioc alegeri pen strat o creştere faţă de alegerile pre
revoluţionară atît în America Latină, ţelepte: nu există război nuclear, a tislava au luat sfîrşit lucrările Con secretar al C.C. al P.G. din Slovacia. agenţia France Presse, deficienţele în tru landtagul bavarez. Din cei cedente obţinînd 35,3 la sută din nu
cât şi în ţoale ţările care luptă pen-/ fost înlăturat pericolul militar ce ame gresului P.G. din Slovacia. La prima PNOM PENH. La 26 noiembrie, şe funcţionarea bateriilor solare ale na 6.615.598 de alegători înscrişi, 1.500.000 mărul voturilor. Restul voturilor au
tru eliberarea lor. ninţa Guba. plenară a noului Comitet Central al ful statului cambodgian, prinţul Noro- vei cosmice americane „Mariner 2“ nu s-au abţinut de la vot. Cu toate e- fost acordate partidului Libcr-dcmo-
dom Sianuk, a plecat intr-o vizită ofi au fost încă remediate, iar specialiştii forturile depuse de partidul lui A- crat (5,9 la sută), partidului bava
Tpţi, a arătat A. I. Mikoian tn coh: Subliniind că cea mai mare garanţie P.G. din Slovacia, care a avut loc du- cială în Indonezia. N.A.S.A. (Administraţia naţională pen denauer (Strauss, ministrul de Răz rez (4,8 la sută). Este interesant fap
tru problemele aeronauticii şi cercetării boi a condus personal campania e- tul că grupările dc extremă dreaptă,
După cel de-al doilea CANBERRA. La Melborirne au în spaţiului cosmic) au anunţat că nu cu lectorală a Uniunii creştin sociale), care au agitat lozinci în spiritul răz
ceput la 26 noiembrie lucrările celei nosc cauzele care au creat noua „pană" de a-şi adjudeca mai mult de ju boiului rece şi al revanşei, au înre
de-a 5-a conferinţe regionale asiatice în buna funcţionare a navei şi nici mătate din voturi, el a obţinut doar gistrat o infríngele zdrobitoare, nc-
a Organizaţiei Internaţionale a Muncii cît va dura aceasta. 47 la sută. obţinînd decît 0,5 la sută din voturi.
(O.I.M.).
tur de scrutin îsi Franţa ROMA. Lă 26 noiembrie" Antonio BONN. Potrivit datelor Institutului sp a te le afacerii
Segni, preşedintele Italiei a plecat în- industrial din Kob, în perioada oc
fr-o vizită oficială ia Atena. tombrie 1961 — septembrie 1962 cos
Duminică, 25 noiembrie, în Franţa, mărului mandatelor obţinute de socia btift fără voia lor Ia realizarea unei PARIS. In faţa clădirii consulatului tul vieţii a crescut în R.F.G. in- medie —Un arfîcol din revista franceză „L'Express" —
oa şi în teritoriile de peste mări s-a lişti se datoreşle în marc măsură spri unităţi a democraţilor în lupta lor spaniol din Bordeaux a avut loc o cu 3,5 la sută. Cea mai serioasă ma
desfăşurat cel de-al doilea tur dc scru jinului acordat de comunişti în circum împotriva regimului puterii personale. mare demonstraţie. „Franco este un a- jorare de preţuri s-a înregistrat la P A R I S 26 (Agerpres). cum remarcă revista, Gehlen este C
tin al alegerilor legislative. După cum scripţiile electorale unde sc considera Ir, ciuda anticomunismului, trîrnbiţat sasin“, „Să fie pus în libertate Julian produsele agricole. Sub titlu l „ In spatele afacerii „un ostatec in m iinile americanilor '
se ştie, aceste alegeri au avut loc ca că un candidai socialist are mai multe dc candidaţii guvernamentali, reacţiu- Griniau“ !, sub aceste lozinci s-a des Strauss“ săptămânalul francez „ L ’E - cărora el li s-a devotat în intre- t
urmare a dizolvării de către preşedin şanse pentru a înfrînge pe candidatul nea a fost totuşi nevoită să recunoască făşurat această demonstraţie. ROMA. La 26 noiembrie Pietro Ncnni, xpress“ publică un articol în care gime". Deci dacă colonelul W icht. f
tele de Gaulle a Adunării Naţionale în U.N.R. Succesul forţelor de stingă pu că forţele democratice îşi strîng rin secretarul Partidului Socialist Italian, se arată că conflictul dintre m i omul lui Gehlen, a avertizat re- [
urma moţiunii de neîncredere aprobată tea să fie şi mai însemnai dacă unele durile pentru a lupta împotriva primej ISTANBUL. Ziarul „Gumbhuriyet“ a fost rănit într-tin accident de nistrul de război al R .F . Germane vista „D e r Spiegel", ,.de fapt G ch - ţ
de 250 de deputaţi ai Adunării Naţio partide şi grupări democratice ar fi die; pe care o reprezintă dictatura, iar relatează că din cei 550.000 locuitori ai automobil. şi revista „ D e r Spiegel“ nu este, len şi in spatele lui serviciile a- ţ
nale, adică, de fapt, aproape toate urmat chemarea partidului comunist de comuniştii ca întotdeauna în zilele grele oraşului Ankara, 330.000 trăiesc în co cum s-ar crede la prim a vedere, mericane au declarat război lui (
partidele şi grupările politice reprezen a se crea o puternică unitate de ac pentru ţară şi-3ti asumat povara grea cioabe. TOKIO. La fiecare 9 minute în Ja mimai o problemă a politicii in Fra n z Josef Strauss". După anii j-
tate în Adunare, cu excepţia partidului ţiune a forţelor democratice care să se a acestei lupte. ponia izbucneşte cîte uri incendiu. Po terne vest-germane, ci are şi se subliniază „ L ’Express", Strauss a ţ
gaullist U.N.R. Toate aceste partide opună întăririi puterii personale. STOGKHOLM. Aderarea Suediei la trivit datelor „Cărţii albe“ dată publi rioase im plicaţii internaţionale. Re avut în ultima vreme unele con- j-
s-au pronunţat împotriva întăririi re Una din principalele caracteristici Piaţa comună ar duce inevitabil la cităţii la Tokio de direcţia pazei con ferindu-se la situaţia politică şi e- flicte cu cercuri conducătoare a- l
gimului puterii personale. Sporirea numărului deputaţilor celor ale rezultatelor alegerilor o constituie ştirbirea suveranităţii ei naţionale, a tra incendiilor, în prima jumătate a ţ conomică a R .F . Germ ane din m o- mericane in legătură cu înarm area j-
două partide s-a făcut pe seama unor eliminarea completă din parlament a declarat cunoscutul economist suedez acestui an în ţară au avut loc 29.000 atomică a R .F .G . Incercind să-l (
înaintea celui de-al doilea tur de partide burgheze de extremă dreaptă şi ultracoloniaîiştilor. In legălură cu a- K. H. Hermansson, Ia o întrunire con de incendii în urina cărora şi-au găsit Î mentul izbucnirii crizei „ Der Spie- pună la punct pe Strauss, Statele /
scrutin, situaţia se prezenta astfel: în a partidului lui de Gaulle — U.N.R. ceasta, ziarul „l’Humanité“ publică re vocată de organizaţia din Stockholm moartea 553 de oameni. Pagubele pri gel“ , „ L ’Express“ scrie: Intre 10 U n ite cu ajutorul „reţelei G e h - *
primul fur, în 369 circumscripţii elec Trebuie subliniat faptul că unul dintre zultatul alegerilor sub titlul „Victoria a P.G. din Suedia. Vorbitorul a îndem cinuite de incendii s-au cifrat la suma l şi 20 noiembrie m ajoritatea certi- len" a servit revistei „D e r Spie- \
torale din cele 482, nici un candidat liderii gaullîşti, Michcl Dcbrc, fost prim- uniunii forţelor republicane. Candida nat Ia unirea tuturor forţelor care se de 20.800.000.000 icni. I tudinilor pe care se bazau cetă- gel" amănunte care au fost fo lo -
nu a întrunit fbajoritnfea abscitulă a ministru, a fost înfrînt în alegeri dc ţii unităţii au învins în numeroase cir pronunţă împotriva aderării Suediei la 1 ţenii Republicii federale s-au pră site în articolul despre manevrele \
voturilor. Acesit lucru se daforeşte ac un candidat radical, care a fost spri cumscripţii oamenii puterii personale“. Piaţa comună. N .A . 7 .0 . „F a le x-6 2 ", articol care
tualului sistem electoral francez prin jinii şi de comunişti. Aceasta a consti „Un net succes al Uniunii de stînga“ buşit. Exp e rţii Pieţei comune au a stîrnit violente comentarii in '
care se urmăreşte împiedicarea prin tuit de altfel una din cele mai mari — subliniază ziarul „Liberation". „Cor anunţat sfîrşitul „ m iracolului eco rîn dul populaţiei vest-germane, care >
toate mijloacele posibile a participării surprize ale alegerilor din Franţa. Guy pul electoral a frinat înaintarea U.N.R. nomic". Cancelarul Adenauer a a luat pentru prim a oară cttno- ţ
reprezentanţilor oamenilor muncii în Mollet, care nu a reuşit să fie ales în manifestată în primul tur“ — scrie fost prim it la W ashington cu ră ştinţă în mod direct de marele L
parlament. In speţă el esle menit să cadrul primului tur de scrutin, avîud ziarul „Le Populaire“. Intr-o declara ceală. Strauss a fost abandonat in
dezavantajeze ia maximum partidul co acum sprijinul P.G.F. a fost ales în ţie. dată publicităţii după aflarea re II particular de toţi vechii săi prie pericol pe care-l reprezintă con- \
munist şî să favorizeze partidele bur dauna unui alt candidat gaullist. zultatului votului, Maurice Faure, pre teni, deşi el continuă să fie aco cepţiile militare ale lui Strauss.
gheze. In condiţiile existenţei a nume şedintele partidului radical, a declarat: | | i | *; É!É<Si,ifÉE mSE E iE e iM perit, în ciuda gravităţii faptelor j
roase partide .nu s-a putut obţine o Grupările gaulliste U.N.R. şi U.D.T. „Rezultatele celui de-al doilea tur de sale de către ruinele unui guvern. A n a lizîn d m otivele pentru care ‘i
majoritate absolută (ceruta de primul au obţinut împreună 234 de locuri cifră scrutin confirmă rezistenţa ţării faţă anumite cercuri din S .U .A . ai
fur de scrutin) astfel că la cel de-al care este cu mult sub aşteptările pre- dc puterea personală“. „Uniunea de Punînd întrebarea de ce mem dori să-l compromită definitiv pe {
doilea tur (conform prevederilor sis şediiiteîui de Gauile, care spera să ob mocraţilor a ieşit întărită din această brii liberal-democraţi ai guvernu Strauss, „ L ’ Express“ leagă aceri
temului electoral), mandatul de depu ţină o majoritate absolută în cadrul consultare electorală" — a declarat lui au demisionai la două săptă- fapt de apropierea momentului ciad 11
tat l-a obţinut acei candidaţi care au noului parlament. Gelelalte mandate au Ernest Gazelles, seoretar general ad m ini după începerea instrucţiei în Adenauer va trebui să se n ,tr a - s
întrunit majoritatea simplă a voturilor. fost împărţite astfel: partidul radical junct al partidului socialist SFIO. Wal- afacerea „D e r Spiegel" revista a- gă din viaţa politică şi evul se }
şi aşa numitul centru de stînga-44 locuri, deck Rochet, secretar general adjunct datigă unele m otive la care presa va pune direct problema succe- i
Datorită acestui sistem electoral, care partidul clerical M.R.P.-38, partidul al Partidului Comunist Francez, subli occidentală s-a mai referit şi a- siunii sale. O r , după cum re- \
favorizează partidul de guvernăfflînt, socialist unificat şi uniunea republicat niază în declaraţia sa dată după cel nume: presiunea opiniei publice, marcă revista, cercurile xmericane j
U.N.R. a obţinut majoritatea in Adu rn'Ior progresişti-5, diferite grupări ale de-al doilea tur de scrutin că „pen şi izolarea crescîndă a lui Strauss. ar prefera lui Strauss ca eventual '
narea Naţională. In cel de-al doilea aşa-zişiior independenţi-50, trei locuri tru a face să eşueze dictatura este in un fapt nou şi anume acela că un cancelar pe actualul ministru do {
iur de scrutin, Partidul Comunist nu sînt încă cunoscute. dispensabil să se dezvolte şi să se externe, Schroder, care are slrin- '
Fraricez a repurtat un succes conside realizeze larga uniune a tuturor for oarecare colonel W ich t, arestat se legături cu cercurile industriale \
rabil obţinând încă 32 de locuri în Alegerile parlamentare au arătat ast ţelor muncitoreşti şi democratice, uni pentru că ar fi avertizat revista vest-germane şi oanericane. J
parlament. Astfel, împreună cu cele fel că actualul regim a suferit o fi tatea de acţiune a comuniştilor, socia „D e r Spiegel", s-a dovedit a fi ţ
nouă locuri obţinufe în primul tur de sură politică profundă îneît ea va liştilor şi a tuturor republicanilor". de fapt membru de frunte al „ser
scrutin, P.G.F. are în total 41 de man putea fi cu greu reparară. încercările viciului federal de investigaţii" nu D a r, după cum arată revista )
date, ceea ce înseamnă cu 31 mai mult puterii supreme a celei de-a V-a Re Rezultatele alegerilor din Franţa au me sub care este cunoscută in franceză, mai im portant este fap-
faţă do alegerile din anul 1958. Nu publici de a pune capăt piuă şi opo demonstrat din nou necesitatea reali R .F . Germană „reţeaua Gelilcn". tul că cetăţenii republicii federale l
mărul deputaţilor tn parlament din ziţiei timide din parlament, au contri- zării unei mai puternice unităţi de ac Se ştie că Gehlen, fost conducă şi-au dat seama acum că pentru
ţiune a forţelor democratice capabile tor al serviciului de spionaj hitle- asigurarea libertăţilor democratice J
partea 6otialiştilor a crescut de fa 44 să împiedice intensificarea puterii per- rist, a trecut la sfîrşitul războiului în statul lor este necesar ca ei să î
isonale. în slujba americanilor care l-au J
in 1958 la 67. Observatorii politici sînt absolvit de orice pedeapsă şi se J
-* i G. OPRIGA folosesc în prezent de serviciile re
de părere că această creştere a nu ţelei sale rămase intacte. După se debaraseze nu num ai de S tra- |
uss, ci de întregul sistem pe care
Prin Republica Algeriană Democratică ţi Populară. el îl reprezintă.
In clişeu: Vedere p a rţia lă a p o rtu lu i O r an.
Redaojia »1 administraţia zianttai :sţr. 6 Marti» ?/. 9. ŢdeîoD: 1§S, 189, 75, 674. la x a plătită în numerar conform aprobării Direejiei Generale PJ.Ţ.R. ar. 263.828 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligraticâ „t Mai- — Deva.