Page 91 - 1962-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. IMIŢI-VĂ !
millsocialismului • Săfimbunigospodari!
Anuí XIV. Nr. 2465
Ancheta noastră: Cum pregăfiji producţia
anului vilfor ?
n centrul atenţiei calitatea
utilajelor de turnare
Cel de-al treilea an al planului şe-
senal e pe sfirşite. In curînd vom face
bilanţul activităţii pe întreg anul 1962. ganizaţiei de partid s-a hotărît să se
Aprecieri asupra muncii noastre în cele
aproape 11 luni de zile se pot face şi
acum.
Cu toate greutăţile întîmpinate în
procesul de fabricaţie, prin eforturile
întregului colectiv în frunte cu comu­
niştii, planul de producţie a fost înde­
plinit ritmic la toate sortimentele, lună litate necorespunzătoare a producţiei.
de lună. In ce priveşte calitatea pro­
duselor noastre, în prima jumătate a Invăţînd din experienţa anilor tre­
anului a fost mai bună decît în pre­ cuţi, din greutăţile întîmpinate, co­
zent. in parte, lucrul acesta se explică menzile pentru anul viitor au fost în­
prin slăbirea exigenţei controlului nos­ cheiate din timp şi s-a trecut la tur­
tru asupra calităţii. Altă cauză ar fi narea cutiilor de formare pentru a asi­
repetarea unui şir întreg de experien­
ţe în vederea determinării unui proces
tehnologic corespunzător elaborării
fontei lichide de calitate. Cu toate a- nu au fost date uitării. Dacă pînă
cestea încă n-am reuşit să fixăm cea acum au fost cazuri cînd activitatea
mai bună reţetă de elaborare a fontei noastră a suferit din lipsa unor ma­
motiv pentru care nici calitatea pro­ teriale, sîntem hotărîţi ca lucrul a-
duselor noastre nu s-a ridicat la nive­
lul cerut.
Deşi planul fizic a fost îndeplinit,
beneticiarii noştri — oţelarii hunedo-
reni şi reşiţeni — sînt nemulţumiţi de
calitatea produselor uzinei, îndeosebi
a lingotierelor. Calitatea lingotierelor, producţiei. Fără a crea stocuri supra-
după cum se ştie, se măsoară nu atît
după indicele de rebut planificat şi rea­ normative ne propunem să avem în per­
lizat cit după durata şi rezistenţa lor
la un număr stabilit de turnări.
Am reuşit noi să livrăm oţelarilor
asemenea lingotiere care să se înca­
dreze în normele de consum stabilite ?
Răspunsul este nefavorabil. Se ştie că
aceleaşi sortimente ce le fabricăm noi
se produc şi la I.M. Aiud, dar cu o
singură deosebire; calitatea lor este
mai bună. Acest lucru a dat mult de
gîndu colectivului nostru. Pe bună
dreptate comuniştii şi-au pus între­
barea : e suficient oare să ne mulţumim
cu realizarea fizică a planului iar ca­
litatea produselor să nu fie la nivelul
cerut?
Răspunsul lor s-a concretizat, de data diţii pentru anul viitor, organizaţia
aceasta, prin mai multe măsuri me­
nite să ducă la realizarea planului
anual de producţie, la îmbunătăţirea
calităţii producţiei şi pregătirea celor
mai bune condiţii pentru producţia
anului viitor.
Una din aceste măsuri se referă la
îmbunătăţirea procesului tehnologic de
elaborare a fontei lichide. Astfel, con­
ducerea tehnică a uzinei în colaborare
cu Institutul de cercetări metalurgice
ş I.P.R.O.M.E.T. au întreprins un stu­
diu amănunţit asupra sistemului de con­
strucţie şi exploatare a cubilourilor.
Cercetările făcute au adus unele îmbu­
nătăţiri procesului tehnologic al aces­
tora. Aplicarea măsurilor va duce
la mărirea productivităţii cubilou­
rilor, la creşterea temperaturii fontei
lichide şi la scăderea consumului spe­
cific de cocs şi a conţinutului de sulf
din fontă.
De asemenea, în prezent se execută
o instalaţie pentru curăţirea metalului
folo. t ca armătură Ia fabricarea lin­
gotierelor. Eficienţa acestei instalaţii
constă în aceea că la turnare se asi­
gură o sudură mai bună a fontei cu
barele de metal din armătură, mărind
prin aceasta durabilitatea lingotierelor.
Concomitent, colectivul nostru a stu­
diat posibilitatea înlocuirii metodei de
formare în sol a podurilor de turnare
prin metoda cu rame de formare. Din
experienţa noastră de pînă acum şi li­
teratura tehnică de specialitate reiese
superioritatea şl avantajele aplicării
noii metode. E suficient să arătăm că
numai la uscarea formelor se econo­
misesc circa 400 kg. mangal.
Dacă ţinem seama că sarcinile de
plan pe anul viitor sînt mult sporite
faţă de anul acesta, cele arătate inai
(Vale ateao o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
Prin tre bogăţiile ce se păstrează
de milenii în subsolul (arii noastre,
ca în tr-u n uriaş tezaur natural, se
num ără şi sarea. G e o logii — neo­
bosiţii căutători de bogăţii — spun,
nu fără temei, că cea m ai mare
parte a munţilor noştri sînt „ căp­
tuşiţi" pe dinăuntru cu asemenea
zăcăminte. Ş i, în>r- adevăr, dacă par­
curgi drumul dc la Cacica la O c ­
nele M a ri, de la Slănic la Vioara,
întîlneşti masive întregi formale din
„stînci“ alb-vinefii.
C it de m ari sînt zăcămintele de
sare? C um se valorifică ele azi?
Incercînd să găsim răspuns la a-
ceste întrebări, am aflat că numai
un singur masiv de sare — cel dc
la Slănic, regiunea Ploieşti, poate
acoperi necesităţile de natură ali­
mentară ale populaţiei globului pe
cîteva sute de ani.
D a r această bogăţie nu se extra­
ge azi numai pentru scopuri ali­
mentare. Sarea, prozaica sare care
dă gust bucatelor, a fost ridicată în
OOOOOOOOOOOOCXJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOoOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOO . „ o o o o o o o c x . W O OO OO OO O0000
Miercuri 28 noiembrie 1962
sus au o deosebită importanţă în în­
deplinirea planului. La iniţiativa or­
ceară din timp beneficiarilor necesa­
rul de tipuri de lingotiere. Cunoaşte­
rea din timp a ceea ce vom produce
ne dă posibilitatea să pregătim dinain­
te cutiile de formare şi materialele
necesare. Odată cu aceasta se va în­
lătura şi munca în asalt, fenomen care
de cele mai multe ori duce la o ca­
gura întreg necesarul planului pe anul
1963. In pregătirea producţiei anului
viitor nici problemele de aprovizionare
cesta să nu se mai întîmple. Noul
plan de aprovizionare va fi în­
jtocmit cu mai mult diseernămînt,
pornind de Ia nevoile reale ale
manenţă un stoc tampon de fontă ve-'
che pentru omogenizarea încărcăturii
cubilourilor.
Tot pe linia măsurilor amintite se
înscrie şi repararea, pînă la sfîrşitul
anului, a instalaţiei de spart fontă. Iri I
scopul întăririi disciplinei socialiste a )
muncii, îndeplinirii planului pe anul
acesta şi pregătirii celor mai bune con­ {
de partid va urmări ridicarea nivelu­
lui muncii sale la înălţimea sarcinilor
Vom lărgi activul fără de partid, strîn-
gînd în jurul organizaţiei pe cel ma>
buni muncitori fruntaşi în producţie,
tehnicieni şi ingineri.
•«» Ne vdm strădui să ridicăm fa un
nivel superior consfătuirile de produc­
ţie, să atragem întregul colectiv la în­
deplinirea integrală a sarcinilor de
plan.
KISS MOI SE
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R.
ing. AUREL MITROFAN
şeful turnătoriei de lingotiere
Uzina „Victoria“ Gălan
Şoferul Constantin Zlăvog de Ia autobaza I.R.T.A. Deva conduce un autocamion cu două
remorci. El depăşeşte lunar planul cu 15-20 la sută, realizînd totodată şi importante economii
de combustibil.
anii noştri la rangul de importantă
materie prim ă pentru un lung şi
divers şir de produse. O valorifică
industria noastră chimică în plină
dezvoltare, înzecindu-i şi însulin-
d u -i astfel valoarea. Şi trebuie să
semnalăm şi un fapt m ai deosebit:
în instalaţiile uzinelor chimice, sa­
rea vine în stare lichidă (saramu­
ră) direct din zăcămîntid aflat la
cîteva sute de metri adîncime. Să
se f i schimbat oare starea în care
se găseşte deobicei sarea? N u , dar
aici este vorba i e o intervenţie crea­
toare a om ului care obligă sarea să
urce singură la suprafaţă fără a
m ai f i nevoit el să coboare prin
puţuri şi galerii pentru a o des­
prinde din coasta m untelui şi a o
transporta cu vagoneţi la lumina
zilei. M a i precis, sarea, ca materie
prim ă pentru industria chimică, este
extrasă p rin ... sonde. Intîlnim sonde
la Ocna M ureşului, alim entînd cu
materie prim ă uzinele de produse
sodice din apropiere; la 7 g. Ocna,
firjiţ
Ne scriu ¦-
corespondenţii voluntari
Reduc staţionarea
vagoanelor
Colectivul de muncă al sta­
ţiei C .F .R . Simeria obţine suc­
cese tot m ai m ari în îndepli­
nirea planului de transport în
cele m ai bune condiţii de si­
guranţă a circulaţiei. L a acea­
sta şi-au adus din plin contri­
buţia şi turele de noapte. In -
Ir-una din nopţile trecute, tura
condusă de Victor Slavisclii a
redus media de staţionare a v a -
goanelor la "încărcare şi descăr-
care cu 3,69 la sută. Paralel cu
îndeplinirea ireproşabilă a pro- \
gramului de lucru, tura lui ţ
loan Pleşa a redus media de 1
staţionare a vagoanelor cu pe- $
ste 5 la sută. iar cea condusă «
de comunistul Gheorghe D ră - I
ghici a redus această staţiona- f
re cu aproape 7 la sută.
EMIL CRETU
impiegat de mişcare
Âcj[iunî Ia căminul
cultura!
Colectiviştii ; din Miceşti, ra-
ionul A lb a , muncesc cu multă
însufleţire pentru terminarea ul­
timelor lucrări din campania
agricolă de toamnă. Seara, după
terminarea zilei de muncă, mulţi
colectivişti vin la căminul cidtu-
ral. Se obişnuieşte ca în fie-
care zi la căminul cultural din
Miceşti să fie organizate dife -
rite actului ca: expuneri pe di-
ferite teme, recenzii de cărţi.
programe artistice etc.
j Ia data de 23 noiembrie a.c.
)
I tone pavele, 14.930 tone piatră brută pentru construcţii, 1197
NICOLAE IRIMIE
contabil
In două decade
Colectarea şi predarea fieru­
lui vechi la l .C .M . este o ac­
ţiune la care tinerii de la Pre­
pa ra ta cărbunelui din Petrila
au răspuns cu m ult entuziasm.
N u m a i în primele 20 de zile
ale lum i ¦noiembrie e i: au !tri­
mis oţelăriilor patriei aproape
34.000 kg. fier vechi. P rin con­
tribuţia lor s-au evidenţiat co­
munistul Sabin H ag iu , loan
D ră g a n , loan G o ric i şi alfii.
IOAN SIMANDI
muncitor
de unde se trim ite sare lichidă nou-
Ini combinat chimic din Borzeşti; în
apropiere de G o v o ra , dc unde se
aprovizionează uzinele chimice din
localitate. Sondele de sare se a -
seamănă în multe privinţe cu cele
care scot ţiţeiul. Funcţionarea lor
se bazează pe un procedeu original,
Reporiajul zilei
romînesc, care pe cit este de m o­
d e m , pe atît este de simplu şi e-
conomicos (de circa 4 ori mai ief­
tin decît metodele miniere, clasice).
însăşi gaura sondei este săpată cu
ajutorul apei ce se trim ite în a -
dine, cu presiune, prin burlane m e-
talice. Odată ajunsă în inima zacă-
m înlului, apa începe o altă muncă:
dizolvă sarea, form înd adevărate
bazine subterane de saramură. Şi tot
apa este aceea care transportă prin
conducta materia primă la instala-
TELEGRAMA
Tovarăşului TODOR J1VKOV
(pag. 2-a)
© Pentru constructori, o ac­bogată(pag. 2-a)prim -secretar al C om itetului C entral al P artidului C om unist
tivitate cultural-eduoativă şi mai Bulgar, preşedintele C onsiliului de M iniştri
• Organizaţia U.T.M. şi pre­ al Republicii Populare Bulgaria
S O FIA
ocuparea sa pentru creşterea şi
Scum pe tovarăşe Todor Jlvkov,
H educarea tineretului
(pag. 3-a) Cu ocazia alegerii dv. in fu n cţia de P reşed in te al C onsi­
liului de M iniştri al R epublicii P opulare B ulgaria, vă felicităm
• De peste hotare călduros în num ele Com itetului C entral al P artidului M uncito­
resc R om în şi al C onsiliului de M iniştri al R epublicii P opulare
(pag. 4-a)
Rom îne, în num ele poporului rom în şi al nostru personal.
4 pagini 20 bani
Vă urăm din to a tă in im a an i m ulţi de viaţă, să n ă ta te şi
Colectivul de constructori if *
al şantierului nr. 9 T .R .C .I I . depline succese în a c tiv itatea dv. co n sacrată fericirii şi b u n ă stă ­
din Petroşani a desfăşurat
în acest an o muncă bine rii poporului bulgar, desăvîrşirii construcţiei socialiste în R epu­
blica P opulară B ulgaria.
Ne exprim ăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească
d in tre ţă rile n o a stre se vor d ezv o lta n eco n ten it, în. interesu l a m ­
belor p o poare şl al în tă ririi u n ităţii lagărului socialist.
organizată. C a urmare, sar­ GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ ION GHEORGHE MAURER
cinile de plan au fost în­ prim-secretar al Comitetului Central preşedintele Consiliului de Miniştri
al Partidului Muncitoresc Romîn,
deplinite în mod ritmic. Aici B lw;vXóivw>>>:<< al Republicii Populare Romîne
au fost predate deja 96 preşedintele Consiliului de Stat
de apartamente, cu 30 zile al Republicii Populare Romîne
mai devreme. Bucureşti, 27 noiembrie 1962
In fotografie: U n grup Sosirea în Capitală a delegaţiei P.M.R.
de constructori printre care
Iov ing. N . Bcloiit, şeful care a participat ia lucrările Congresului P.M.S.U,
şantierului, Nicolae Gavri-
lă, loan N a g y , loan D o - Marţi la amiază s-a înapoiat în Ca­ P.M.R. Mureş-Autonomă Maghiară, şi
brescu şi a lţii, discutînd des­ pitală, venind din Budapesta, delega­ Mihail Roşianu, membru al C.G. al
ţia Partidului Muncitoresc Romîn con­ P.M.R., ambasadorul R.P. Romîne în
pre munca de pe şantier. dusă de tovarăşul Alexandru Drăghici, R.P. Ungară.
membru al Biroului Politic al G.G. al
i ........ k m t ,~ 7 V '~ P.M.R., care a participat Ia lucrările La sosire, în Gara de Nord, membrii
f celui de-al VIH-Iea Congres al Parti­ delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii
dului Muncitoresc Socialist Ungar. Chivu Stoica, Leontin Sălăjan, de mem­
( bri ai C.C. al P.M.R., activişti de
V Din delegaţie au făcut parte tovară­ partid.
şii Dumitru Col iu, membru supleant al
Biroului Politic al C.C. al P.M.R., lo- Au fost prezenţi reprezentanţi ai
sif Banc, membru al C.C. al P.M.R. Ambasadei R.P. Ungare în R.P. Romî-
prim-secretar al Comitetului regional nă.
(Agerpres)
’
Conferirea Ordinului „Sfeaua Republicii Populare
Romîne", clasa l-a
j! tovarăşului Petre Consfantinescu-laşi
^ Prin decret al Consiliului de Stat a 70 de ani de Ia naştere, pentru acti­
f al R.P. Romîne, tovarăşul Petre Con- vitate îndelungată în mişcarea mun­
stantinescu-Iaşi a fost distins cu Or­ citorească şi contribuţie adusă Ia con­
t dinul „Steaua Republicii Populare Ro­ struirea socialismului, la dezvoltarea
mîne“ clasa l-a cu prilejul împlinirii ştiinţei şi culturii.
(Agerpres)
Cu pianul anual îndeplinii
Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai I.I.L. „Ci'i-
şana“ Brad a îndeplinit planul producţiei globale pe anul 1962,
Pînă la această dată, prin mai buna organizare a procesu­
lui tehnologic colectivul a reuşit să dea peste planul anual 645
Dezvoltarea creşterii animalelor—
tone piatră concasată şi 8 garnituri de mobilă cameră combi­
nată tip „1 Mai“. AZAR IE MACIU factor de bază în consolidarea
corespondent
economică a G.A.C.
SJiaavea’s ia a ţ i p o p & iaare
In scopul ridicării oraşele şi centrele Cele m ai bune re- Gospodăria agricolă colectivă „Da­ De pildă, numărul oilor a ajuns la
continue a nivelului m uncitoreşti din re- zultate s-au obţinut cia“ din Orăştie are condiţii prielnice 1700 capete, iar al bovinelor la 267
pentru creşterea animalelor. Ea deţine capete din care 135 vaci pentru lapte.
de c u ltu r ă g en era lă g iu n e. La a c e ste u n i- p L- n(-, !n p r e z e n t la mari suprafeţe de păşune, o bună par­ De asemenea, ferma avicolă numără in
te din acestea aîlîndu-se la munte prezent 5.600 păsări (matcă), în afara
a oam enilor m uncii, versităţi s-ou înscris universităţU e popu. unde în fiecare vară pot fi organizate celor peste 4.000 de pui valorificaţi la
tabere pentru vacile de lapte şi pentru vîrsta de 2—2,5 ium. In creşterea pă­
au fo st organizate şt frecventează cursu- \ •.tineretul bovin. Io t aici' găsesc hrană sărilor s-au introdus metode din cele
suficientă turmele de oi pe care le deţin mai avansate. Astfel, hrănirea puilor se
u n n u m ă r de ÎS u n i- vile p e s te 2.700 oa- ia re ă in H u n ed o a ra , colectiviştii ca proprietate obştească. face cu furaje combinate, în tainuri
versită ţi populare in merii ai m uncii. Alba lu lia şi Cugir.
--------------- - = m a r - T = : p = = : 1 ^ ....... .. ... ....
Simpozion literar
La clubul m inier din Lupeni G eorgeta Sculi, sim pozionul s-a ? ştiinţific administrate, iar pentru adă­
a avut loc un sim pozion literar b u cu rat de succes. Au fost reci­
Apreciind posibilităţile de care dis­ postirea lor au fost construite hale
pun, încă de la înfiinţarea gispiidăriei prevăzute cu sobe cu cotloane şi becuri
pe tem a: „E m inesou-cîntăreţ1al ta te poeziile „S eara pe deal", membrii acesteia au dovedit multă pre­ infraroşii. Ca rezultat al îngrijirii şi
p atrie i şi n a tu rii“ . P rezen tat sub un fragm ent din „Scrisoarea ocupare pentru dezvoltarea creşterii ani­ hrărtirii lor raţionale, puii au ajuns în
I ll- a “ şi altele. malelor. Aşa se explică faptul că în 5 luni la greutatea găinilor adulte.
o fo rm ă p lăcută de către tov.
La buna reu şită a sim pozio­
nului şi-au adus contribuţia re­ ultimii doi ani, mai ales, sectorul zoo- ' In fermele de bovine au fost orga­
c ita to rii a rtis tic i: Poloc Eunii-
cla, Nemeş E duard, A urica Raţ, tehnic al gospodăriei din Orăştie s-a nizate echipe specializate pentru creş­
dezvoltat considerabil aducînd colecti­ terea vacilor de lapte şi8 a tineretului
viştilor venituri tot mai însemnate. In bovin. Producţiile au crescut ritmic,
Iordache V aleria şi solista Iaco- acest an, bunăoară, circa 50 Ia sută demonstrînd pe deplin eficacitatea ri­
din veniturile băneşti, le aduce creşte­ dicării permanente a calificării îngriji­
bescu Aneta. care a in te rp re ta t rea animalelor. Este firesc deci ca fie­ torilor de animale. Hrănirea raţională!
m elodii pe versuri de Em inescu.
care colectivist să fie preocupat de aplicată cu pricepere a dat roade dim
M inerii din L upeni apreciază
activ itatea desfăşu rată Ia club buna desfăşurare a activităţii din acest cele mai bune. Vacile au fost grupate
sector important de producţie, de a pe categorii în funcţie de producţia
şi p artic ip ă cu interes la ac­ găsi căi noi pentru sporirea produc­ şi greutatea fiecărui animal. Pe lîngă
ţiunile întreprinse. ţiei de carne, lapte, lînă şi ouă. Por­ raţiile de întreţinere şi de producţie
EUGEN POPA
nind de la necesitatea uşurării muncii s-au introdus raţii de stimulare a pro­
în acest sector şi a asigurării unei în­ ducţiei. Astfel, vacile care dau zilnio
corespondent grijiri corespunzătoare a animalelor, peste 12-15 litri lapte primesc în plus
consiliul de conducere al gospodăriei, l kg. de concentrate, drept raţie sti-
îndrumat de organizaţia de partid, a mulatorie. Rezultatul ? Faţă de anul
Echipă fruntaşă luat măsuri de extindere a micii me­ 1960, în anul 1961 producţia de lapte
canizări în fermele zootehnice. Astfel, pe cap de vacă furajată a crescut cir
Corespondentul ziarului nostru Du­ la grajduri s-au introdus linii decovil 450 litri, iar în anul acesta — pînă
mitru Ulian dc la Exploatarea mi­ cu ajutorul cărora se transportă fu­ la 15 noiembrie — a ajuns la pesite
nieră Ghelar ne-a relatat într-una rajele şi se face evacuarea gunoiului. 2.050 litri cu un conţinut de 3—3,5 pro­
din scrisorile trimise o veste îmbucu­
rătoare. El ne-a scris că echipa con­ De asemenea, pentru introducerea apei cente grăsime, ceea ce înseamnă că
dusă de tov. Alexandru Gîlea, care
de la fîntînă în grajduri a fost insta­ obiectivul din planul de producţie pri­
lucrează în orizontul II — sectorul lată o motopompă. Fiecare grajd a vind realizarea unei producţii medii de
de investiţii, se menţine de cîteva fost electrificat, iar hrana animalelor 2.300 litri lapte pe cap de vacă fura­
luni fruntaşă în întrecerea socialistă.
Din cadrul echipei, se arată în scri­ se pregăteşte cu ajutorul tocătorilor jată va fi realizat şi depăşit. Mulţi în-
soare, o mare contribuţie la depăşi­
rea prevederilor planului de producţie mecanice. Folosind pe scară largă ma­ grijitori-mulgători printre care Emil
şi-o aduc tev. Vasilc Ungureanu, Va-
sîle Iacob, Constantin Balea, Dumitru teriale din resurse locale, colectiviştii Stoica, Avram Stănculef, Ana Gioran
Băbei şi alţii. Succesele lor se da-
toresc bunei organizări a muncii, fo­ din Orăştie au cheltuit pentru mica şi Domnica Gornea obţin zilnic de la
losirii din plin a celor 480 minute
ale zilei de lucru. mecanizare în sectorul zootehnic doar loturile pe care Ie au în îngrijire cile
10.000 de lei. Cu cheltuieli reduse au 140—150 litri lapte. Creşterea bovine­
fost ridicate şi unele construcţii zoo­ lor aduce însemnate venituri gospodă­
tehnice cum ar f i : hala pentru păsări, riei. Pînă la ! noiembrie, spre exem­
şoproanele din păşunile „Valea“ şi plu, din sectorul zootehnic s-a rea­
„Lunca“ necesare adăpostirii animale­ lizat un venit de peste 700.000 lei,
noa ia r iio o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o lor pe timp de ploaie cînd acestea se circa 40 la sută provenind de la va­
o află în taberele de vară etc. cile de lapte.
(ii7c chimice de prelucrare. E a joacă teligenta om ului, înarm at cu tehnica In sectorul porcin s-au luat o serie Colectiviştii din Orăştie s-au convins
astfel şi rolul unui m ijloc de să- nouă, să elibereze m arile va lo ri cu­ de măsuri eficiente pentru îmbunătă­ din proprie experienţă că sectorul zoo­
prinse întrînsa. Preţiosului mineral ţirea raselor. Ca urmare, acum gospo­ tehnic constituie o sursă importantă
pat, (înlocuind instalaţiile de foraj) i se asigură astfel, prin chim izare, dăria creşte numai porci din rasele de venituri, că el contribuie din plin
şi pe acela de vehicul, ducînd sa- cele m ai variate şi utile întrebuin­ Bazna şi îndeosebi Landrace, ai căror la consolidarea economico-organizato-
rea pînă la locul de prelucrare. ţări. In prezent, un şir de mari în­ produşi sînt mai viguroşi şi cresc re­ rică a gospodăriei colective, la asigu­
treprinderi chimice, cum sînt Com ­ pede în greutate. îngrijiţi cu atenţie rarea unor cîştiguri tot mai mari mem­
D ru m u l prelucrării poate începe binatul chimic Borzeşti, uzinele de şi hrăniţi în mod raţional, porcii pe brilor ei. Iată de ce pentru anul viitor
acum L a uzinele chimice, în insta­ produse sodice din G o v o ra şi Ocna care îi creşte gospodăria colectivă din colectiviştii de aici şi-au propus să
laţiile de electroliză, saramura este M ureşului şi altele îşi bazează pro ­ Orăştie ajung acum la greutatea de sporească efectivul de bovine la 300
supusă acţiunii curentului electric. L a ducţia aproape exclusiv pe sarea 90—100 kg. în numai 6-7 luni. Ingră- capete din care 200 vaci de lapte, al
un pol al celulei se acumulează clo­ extrasă prin sonde. D e altfel, prin şarea unui mare număr de porcine a ovinelor la circa 2000 capete, al por­
ru l, iar la celălalt rămîne un alt acest procedeu se scoate în prezent permis gospodăriei ca anul acesta să cinelor Ia 300 capete din care 80 de
produs de preţ — soda caustică, in­ mai mult de jum ătate din produc­
dispensabilă celor mai diferite in­ ţia. de sare a tării. Cel mai fin livreze în contul contractului încheiat scroafe şi să ajungă la un efectiv do
dustrii: de săpun, de mătase a rtifi­ sortiment de sare de bucătărie
cială, de coloranţi etc. E a este fo ­ (produs la salina Cacica) provine cu statul 136 porci şi să deţină încă 10.000 păsări matcă. In scopul adă­
losită la mercerizarea bumbacului, tot din saramura scoasă prin sonde 220 capete din care pînă la finele anu­ postirii lor vor fi construite un grajd
care este recristalizată la suprafaţă.
l“A rafm area produselor petroliere, In anii şesenalului noi întreprinderi lui vor mai fi livraţi o bună parte. cu o capacitate de 120 capete vite mari
CA lt desP re clornl ob<m ut’ îl consumă şi secţii de fabricaţie din industria Pentru adăpostirea lor în bune con- şi un complex pentru 10.000 de pă­
m , ™ n cantila(i industria de acid chimică vo r da sării o valoare nouă, diţiuni au fost construite două mater­ sări. Potrivit calculelor preliminare, în
superioară.
sf ur] c Sl de medicamente, in - nităţi de mare capacitate, care să per­ viitorul an, din sectorul zootehnic gos­
MIHAI CORUŢ
dustna producătoare de chimicale şi GH. IEVA mită introducerea micii mecanizări. Pa­ podăria „Dacia" din Orăştie va reali­
redactori ai Agerprcs docurile au platourile din beton, per- za venituri de peste 1.000.000 de lei.
P cni. rt\ combaterea dăunătorilor din
agricultura, industria de mase plas-
tlce‘» 0 »im edem e de produse por- mlţînd curăţirea gunoiului cu ajutorul Aceasta îi va permite să se întărească
nesc aşadar de la sare. Această ieturilor de apă. şi mai mult, să devină o unitate frun­
bogăţie fabuloasă, este silită de in ­ O dezvoltare însemnată au cunoscut taşă pe raionul Orăştie.
şi fertna de ovine şi cea de taurine. y . PÎŢAN