Page 92 - 1962-11

PAG. 2
SÂ.FIM
BUNI GOSPODARI! P
C onstituita în prim a Jum ăta­
te a anului trecut, gospodăria
colectivă „R etezatul“ d in O lopo-
tiva, raionul H aţeg s-a dezvoltat
continuu. P reocuparea o rg an i­
zaţiei de bază, a consiliului de deşti im ediat şi la com isia de re ­
conducere şi a tu tu ro r co lectiv iş­ vizie, ce face ea, de ce trece ea
tilo r s -a co n c re tiz a t în în tă rire a cu vederea astfel de lu cru ri ?
şi în creşterea avutului obştesc. L ăscuţ M oraru (p reşed in te),
A stfel, In m ai pu ţin de un an
şi Jum ătate s-a pus bază dez­
voltării sectorului zootehnic.
Acum, în efectivul to tal al an i­
m a le lo r s în t c u p rin s e 127 c a p e ­ au văzut că în p ă s tra re a avutului
te b ovine (d in c a re 89 s în t vaci
şi ju râ n d ), 128 de ovine şi 5
scroafe p entru producţie.
Avutul obştesc al colectivişti­
lor a m ai sp o rit de asem enea
şi pTin v a lo a re a unor co n stru c­
ţii rid ica te aici. In tr-u n tim p
scurt s-au construit un grajd
p e n tru 100 v ite m ari, un p atu l,
un siloz, saivanul p en tru oi etc.
în cep u tu l co n stru cţiei celui de-al
doilea grajd (tot pentru o sută
de capete) oferă dovada h o tă­
r â rii cu ca re colectiviştii din
C lopotiva se străduiesc să-şi
dezvolte şi să-şi în tăre ască gos­
p o d ăria lor.
T re b u ie spus în să , că, la G.A.C.
C lopotiva, nu ex istă suficientă
preocupare în ce priveşte grija
fa ţă de p ă stra re a avutului ob­
ştesc. In această direcţie nu s-a
desfăşurat o m uncă susţinută
de educare a colectiviştilor de
către organizaţia de partid, iar
consiliul de conducere nu ia în ­
to td eau n a atitudine fa ţă de cei
care nu îngrijesc aşa cum se cu­
vine bunurile gospodăriei. B ună­
oară, consiliul de conducere
^(preşedinte Petru Jurconi), n-a
luat poziţie fa ţă de încălcările
şl ab aterile săv îrşite de oîţiva
colectivişti.
Se ştie de exem plu că In con­
d iţiile clim atice ale acestui an,
asigurarea bazei furajere pentru
anim ale a sta t în aten ţia tuturor
colectiviştilor. La C lopotiva însă,
acest lucru a fost oarecum n e­
g lijat deoarece unele su p rafeţe
de fineţe au răm as necosite, iar
finul re z u lta t de acolo de unde
s-a cosit, a fost lăsat m ult tim p
în oîm p fă ră a fi tra n s p o rta t şi
d e p o z ita t.
In ce priveşte depozitarea co­
cenilor de porum b, a dovilecilor
şi a unei can tităţi însem nate de
cartofi s-a m anifestat la fel ne­
glijen ţă. C ocenii — în p arte aşe­
zaţi în clăi, în p arte aşezaţi de-a
dreptul pe păm înt — sînt expuşi
să-şi p iard ă din valoarea n u triti­
vă. E ra o are aşa de greu să fie
re zo lv ată d ep o z ita rea lor? Nu.
D acă la clăditul cocenilor a r fi
fost repartizaţi oam eni mai p ri­
cepuţi, clăile ar fi fo st m ai bine
asig u rate şi vîntul n-ar fi d at jos
o p arte din acestea, iar ap a ploii
n - a r fi p u tu t p ă tru n d e să le um e­
zească.' *
Cele a ră ta te nu sînt singurele
cazuri c a re a r a tă că la G.A.C.
C lopotiva spiritul gospodăresc
m ai lasă încă de dorit. S-ar m al
p u te a c ita aci carele, căru ţele şl
Inventarul agricol lăsate sub ce­
C luburile m uncitoreşti de pe
lângă în trep rin d e ri, fab rici şi
instituţii, reprezintă unul din
principalele m ijloace de cu ltu ­
ralizare a celor ce m uncesc. Eie
dispun de largi posibilităţi p en ­
tru desfăşurarea unei activi­
tă ţi m ultilaterale, strîns lega­
tă de preocupările oam enilor, a-
ju tă la răspândirea cu n o ştin ţe ­
lor teh n ico -ştiin ţifice, la creşte­
rea num ărului de cititori ai bi­
bliotecilor, la lărgirea continuă
a m işcării artistice de m asă.
In m unca ce se desfăşoară
pentru culturalizarea m uncitori­
lor hunedoreni, p en tru rid ica­
rea nivelului lor de conştiinţă, o
co n trib u ţie îşi aduc şi a c tiv ită ­
ţile ce se desfăşoară în cadrul
clubului „C o n stru cto ru l“. 'Apar-
ţin în d m u n cito rilo r din I.C.S.H.
acesta caută să reflecte prin
Întregul conţinut al m uncii sa­
le preocupările şi problem ele
legate de specificul a c e stu i''im ­
p o rta n t sector. Şi tre b u ie spus
că într-o bună m ăsură reuşeşte
să facă u n astfel de lucru.
Forme de activitate folosite
C lubul I.C.S.H. dispune de un
spaţiu alcătu it din 8 săli, fie ­
care avînd o destinaţie precisă.
A tit înainte de m asă, cît m ai
ales după m asă, în sălile clubu­
lui se desfăşoară o bogată ac­
tiv itate. Aici există două cer­
curi de balet, o form aţie de
dansuri, o form aţie de m uzică
populară şi uşoară, o fo rm a­
ţie de teatru, un cerc de croi­
to rie , la c a re p a r tic ip ă 79 de
soţii ale salariaţilor în tre p rin ­
derii, un cerc pentru acordeo-
nişti, u n u l de ra d io -am ato ri şi
o universitate m uncitorească.
In curlftd îşi va începe activ i­
tatea şi u n cerc de a rtă p las­
tică. A şadar, ex istă şi m uncesc
din plin, un n u m ăr destul de
însem nat de form aţii artistice
şi cercuri de ac tiv itate p ra c ti­
că.
Cîteva cuvinte despre
forma$ii!e artistice
Form aţia de dansuri, com pu­
să din 25 d e p erech i, se b u c u -
rul liber ; o însem nată can titate
de dovlecl care în 1 e să se va­
lorifice pentru a spori fondurile
gospodăriei, s-a stricat.
A nallzînd aceste fa p te te gân­
A dam  vrăm ol şi P etru B lidaru
sînt oam eni pe care colectiviştii
i-au ales în com isia de revizie.
T oţi lucrează în gospodărie şi
obştesc se m an ifestă deficienţe.
In m od organizat însă, el n-au
în trep rin s nim ic.
Deşi periodic a fost in struită
cu sarcin ile şi atrib u ţiile pe ca re
le are, com isia de revizie — de
ia alegerea sa şi p în ă în prezent
— n -a în to cm it decît un singur
p ro c e s v e rb a l (în 17 m a r tie a .c .)
cu ocazia unei revizii şi aceea f ă ­
cută incom plet. Acest docum ent
în loc să fie consem nat in­
tr-un registru special al com isiei
şi ţin u t de preşedintele acesteia,
Stă în tr-u n d o sa r cu acte a d m i­
n istra tiv e şi-l ţin e sub cheie Ion
M edrea, vicepreşedintele gospo­
d ărie i!? I).
T oate acestea au fo st cunoscu­
te şi de către to v arăşii din biroul
organizaţiei de bază, secretar
Ion Paveloni. E ra de d ato ria lor
să analizeze felul cum m uncesc
tovarăşii Adam Avrăm escu şi
L ăscuţ M oraru, aleşi în com isia
de revizie. O rg an izaţia de p a rtid
însă nu a analizat niciodată
m unca desfăşurată de aceşti to­
varăşi, iar biroul organizaţiei
nu i-a în d ru m at în activ itatea
lor. De asem enea, o rg a n iz aţia de
p artid nu s-a ocupat în suficien­
tă m ăsură de educarea colecti­
viştilor în spiritul grijii fa ţă de
avutul obştesc, al g o sp o d ăririi
judicioase a bunurilor colectivei.
Se im pune deci ca în viitor să
aibă în aten ţia sa şi această p ro ­
blem ă. In prim ul rîn d să se d is­
cute în a d u n ă rile g e n e ra le cu co­
m uniştii şi to v ară şii din activul
fă ră de p artid despre g rija ce
trebuie aco rd ată p ăstrării avutu­
lui obştesc, să-l d eterm in e pe
aceştia să ia atitudine atunci
cînd observă că unii colectivişti
m anifestă neglijenţă fa ţă de bu­
nurile care le-au fo st în cre d in ­
ţate. A gitatorii, de asem enea, să
fie instruiţi pentru a desfăşura
o susţinută m uncă de lăm urire
în rîn d u l c o le c tiv iştilo r cu sc o ­
pul de a crea opinie de m asă
îm p o triv a risip ito rilo r: In ace­
laşi scop se pot organiza expu­
n eri cu to ţi co lectiv iştii pe te m a
p ă stră rii avutului obştesc.
La rîndul său, consiliul de con­
ducere al gospodăriei va trebui
să m anifeste m ai m ult sp irit
gospodăresc, să se situeze pe o
poziţie m ai ferm ă fa ţă de cei
care au abateri, cînd e vorba de
p ă s tra re a avutului obştesc. In
felul acesta, realizările obţin u te
în dezvoltarea gospodăriei vor
fi din ce în ce m ai m ari, m ai
trainice.
P. FARCAŞIU
Penfru constructori, © activitate
cultura -edyeafivă şi mai bogată
ră de apreciere din p artea
m uncitorilor întreprinderii. D an­
surile cu tem ă : „D ansul p rie­
ten iei“ şi „Război şi Pace“ s-au
im pus prin cîteva elem ente reu ­
şite. F ă ră îndoială însă că suc­
cesul ar fi fost m ult m ai de­
plin, dacă libretelor, pe baza
cărora au fo st create, li s-a r fi
acordat m ai m ultă grijă. „D an­
sul p rieten iei“, referin d u -se la
problem a alianţei dintre cla­
sa m u n c ito a re şi ţă ră n im e a
m uncitoare, a reuşit’ să scoată
la iveală ceva m ai com plet
ideile unei astfel de tem e. E-
voluţia coregrafică însă în „Răz­
boi şi pace“ n -a fost în stare
să iasă din cadrul u nui sim ­
p lism , ce mu p u te a în n ic i u n
caz stîrn i interesul aştep ta t in
rîndul spectatorilor. Cu o con­
cepţie destul de confuză, el s-a
desfăşurat linear, lipsit de bo­
găţia unei fantezii generatoare
de im bolduri.
O activitate bună, apreciată
m ult nu num ai de către m unci­
to rii c o n stru c to ri, ci ch iar şi de
către ţăran ii colectivişti din sa­
tele din jur, desfăşoară fo rm a­
ţia de m uzică populară şi u-
şoară. Cu a ju to ru l acesteia se
organizează la intervale ap ro a­
pe regulate seri de dans pen­
tru tineret, cu prilejul cărora
se u rm ăreşte im prim area unei
conduite corecte şi civilizate în
tim pul dansului, com baterea
ten d in ţelo r cosm opolite etc.
Pe întreprindere există de a-
sem en e a 15 b rig ă z i a r tis tic e de
agitaţie şi toate desfăşoară o
activitate destul de constantă,
avînld în a te n ţie în m od deose­
bit problem ele legate de proce­
su l de p ro d u c ţie . C ele 170 de
spectacole p rezentate de b rigă­
zile a rtistice de agitaţie, a tît pe
şantiere cit şi la o seam ă de
gospodării agricole colective
s-a u b u c u ra t de succes, ceea ce
........... ... v w H/-
xU-y
SxXx:
npreajma sărbătoririi nraajerafutoi
T inerii ce îm plinesc în acest
an v îrsta m ajoratului se p reg ă­
tesc să în ttm p in e ziua în care se
va s ă rb ă to ri a c e st ev e n im e n t cu de 4 ani şi a căm inului cultural
realizări cît m ai frum oase. A st­
fel, tin e r ii ce îm p lin e s c 18 a n i
din satul C iula M ică, raio n u l H a­
ţeg, au am e n a ja t p rin m uncă
p atrio tică o bază sportivă, iar
cei din satele M eria şi P oen iţa
Lucrurile „mărunte®8 sşs au importanţa sor
La Vulcan, ca şi în alte oraşe din
ţară s-au construit şi se construiesc
un mare număr de blocuri de locuin­
ţe. Numai în acest an s-au planificat 130
apartamente. In 20 din ele deja s-au
mutat noii locatari iar în alte 32 se
vor muta zilele acestea. Cum e şi fi­
resc, Ja construcţia blocurilor a fost
acumulată de către multe din echipe
o experienţă bogată în muncă. Blocul
P de pildă, la care la început nu exis­
tat unele greutăţi legate de elibera­
rea amplasamentului şi aprovizionarea
cu unele materiale, a fost terminat
complet în şase luni. Celelalte două
blocuri însă au depăşit termenele ini­
ţiale de dare în folosinţă. Blocul R
(32 apartamente), a întîrziat cea. 40
de zile, iar la blocul S (64 aparta­
mente), se lucrează încă la parchete
şi zugrăveli. Deşi printre cauzele care
au frînat ritmul de lucru au fost şi
cele amintite, totuşi, aici au existat
şi alte deficienţe interne legate de or­
ganizarea muncii îndeosebi. Acest
lucru îl confirmă şi indicii scăzuţi ob­
ţinuţi pe şantier. Pe zece luni planul
valoric a fost îndeplinit in proporţie
de sub 80 la sută, iar productivitatea
muncii cu 79 la sută. Rămânerile în
urmă sînt cu atît mai nejustificate cu
cît pe şantier au existat condiţii.
Iată doar cîteva exemple, care de­
monstrează că pe şantier există su­
ficiente rezerve pentru îndeplinirea pla­
dem onstrează necesitatea m ări­
rii num ărului brigăzilor şi m ai
ales de a form a neîntârziat, o
b rig ad ă a rtis tic ă de ag itaţie la
nivelul întrep rin d erii de la ca­
re să poată în v ăţa toate cele­
lalte.
De o bună apreciere se bu ­
cură form aţiile de teatru al
căror num ăr a r pu tea fi totuşi,
m ai m are.
k şansele de cîştig.
In ce p riv eşte u n iversitatea
m uncitorească, se poate afirm a
că ea funcţionează m ai bine de­
cît anul trecut. R ecrutarea
cursanţilor s-a făcut cu mai
m are g rijă iar la întocm irea
program ei s-a ţin u t îndeaproa­
pe seam a de propunerile şi su­
gestiile celor înscrişi. F aţă de
aceste lucruri bune, trebuie a-
ră ta t că m odul de p ăstrare a
evidenţei celor înscrişi la cu rsu ­
rile universităţii lasă încă de
dorit. C ataloagele nu sînt puse
la p u n ct iar p rezen ţa se face
de către lectori pe hârtii izo­
late.
B ine activează şi u n iv e rsită ­
ţile m uncitoreşti, organizate pe
secţii care, spre deosebire de
aceea organizată la nivelul în ­
treprinderii, au în atenţia lor,
m ai ales problem ele ce se refe­
ră în m od direct la producţie.
Despre conducerea
şi îndrumarea activităţii
In afara activiştilor salariaţi
(7 to v a ră şi), la b u n a d e sfă şu ­
ra re a activ ităţilo r cu ltu rale îşi
aduce o contribuţie substanţia­
lă consiliu! clubului. T ovară­
şii care-1 alcătuiesc sîn t re c ru ­
ta ţi din rîn d u l acelor an g ajaţi
ai întreprinderii, care sim t
dragoste pentru viaţa cultura-
lă-artlstică. D irectorul clubului,
îm preună cu acest consiliu, în ­
tocm esc periodic planuri de
DRUMUL SOCIALISMULUI
S-st mzita La &asa ţiiámenlos
\Printre membrii cercului
au efectuat num ai în această
lu n ă p este 320 ore de m uncă p a ­
trio tic ă la construirea unei şcoli
etc. A sem enea acţiuni au loc şi
tn alte sate şi com une din ra io ­
nul H aţeg.
ION ALEXANDRU
corespondent
nului. Deşi s-ar părea mărunte, ele au
însă o deosebită importanţă.
La blocul 5, care se găseşte încă
în finisaj, echipele sînt lipsite de o
îndrumare tehnică. Pe aici, meşterul
şi alţi tovarăşi din conducerea şan­
tierului trec rar, de aceea există un
permanent du-te-vino după materiale,
ba chiar şi pentru unele consultări
tehnice a şefilor de echipă. Se pierde
astfel timp preţios. Mai mult, la zugră­
veli au fost aduse unele echipe noi
de pe alte şantiere. Firesc este ca aces­
tora să li se acorde un sprijin mai
substanţial. Din păcate ele sînt lăsate
să se descurce singure. Tovarăşii res­
pectivi nu văd că din această cauză
tocmai echipele amintite dau lucrări
de slabă calitate şi au chiar randa­
mente scăzute în muncă.
De curînd la Vulcan s-au început
lucrările la încă două blocuri, din ca­
drul unui lot de 438 apartamente. Şi
aici au existat unele neajunsuri pro­
venite de la proiectare, mai ales în
soluţia betoanelor din fundaţii. Dar
chiar după ieşirea lucrărilor din fun­
daţii munca nu s-a ridicat la nivelul
sarcinilor. La blocul nr. 5 echipa de
zidari condusă de Ştefan Ban, deşi
are front de lucru, din lipsă de orga­
nizare, obţine randamente scăzute. In
loc să lucreze la zidărie, şeful echipei
confecţiona nişte capace pentru cana­
lizare, în vreme ce la zidărie lucra un
m u n că şi u rm ăresc În d ep lin i­
rea obiectivelor prevăzute. La
club este alcătu it u n plan de
perspectivă pe trim estru, un
p ro g ram de a c tiv ită ţi lu n a re şi
săptăm ânale. Program area săp ­
tăm ânală, care nu este altceva
decît oglinda a ceea ce se în ­
tâm plă în decursul unei săp ­
tăm âni la club, se tip ă re şte şi
se afişează a tit la sediul clu ­
bului cit şi în secţiile p ro d u c­
tive.
L ucrurile bune obţinute în
m unca clubului se datoresc în
prim ul rin d fap tu lu i că din
partea com itetului de partid al
în trep rin d erii, cît şi a com itetu­
lui sindicatului există o preocu­
pare şi u n sp rijin perm anent.
E dem n de re ţin u t că din p a r­
tea com itetului sindicatului nu
num ai responsabilul cu m unca
cu ltu rală, to v ară şu l M oraru, ci
şi p re şe d in te le , to v a ră şu l M ar-
dale Ion, se interesează îndea­
proape de nevoile clubului,
căutând să rezolve la tim pul
cuvenit problem ele ivite.
Munca cu cartea
E xistă şi fun cţio n ează în ca­
dru l clubului o bibliotecă ce
în su m e a z ă 39.460 de c ă rţi şi a
cărei inventar se îm prospătea­
ză m ereu. Cele două b ib liote­
care — tovarăşele P îrlea V icto­
ria şl V ăran P aula — m uncesc
cu interes iar rezultatele sînt
destul de bune. Există încrede­
re a că până la finele an u lu i se
vor re a liz a cei 10.000 de c itito ri
planificaţi deşi acest num ăr pu ­
tea fi depăşit.
M erită să fie relevate o sea­
m ă de m etode de răspîndire a
cărţii pe care colectivul biblio­
tecii le-a fo losit ou succes, cum
a r fl de p ild ă recenziile, re c i­
talurile, serile literare, seri de
Casa pionierilor 'din 'Alba lu lla Ion Nistor tovarăşei 'directoare L u - leţe, tn tim pul mersului, comenzile \
cunoaşte in fiecare z i fream ătul in - cia Pascu care na însoţea, astăzi am
tens al activităţii. A ic i îşi petrec terminat fuselajul noului aeromodel.
săptăm înal tim pul liber, in m od C u rîn d acesta va fi in întregime ga-
plăcut şi u til, peste 650 de pionieri, ta şi v a plana m in un at...
In sălile spaţioase, bine înzestra- 'A m aflat apoi de la instructor
te cu m obilier, îşi desfăşoară acti-
vitatea cercurile de aeromodelism, la învăţătură, au expus în anul tre-
radio, turism , pictură, cusături, Şt CU( Ja expoziţia republicană o se- pionieri .
ansamblul coral. Aceste cercuri sînt r [e ? e obiecte care s-au bucurat de
conduse de instructori bine pregă- aprecierile vizitatorilor. In prezent, instructoare ale cercului — Eu ge-
tiţi şi cu m ultă dragoste de muncă,
Pionierii participă cu entuziasm la
acţiunilo organizate de colectivul de
instructori. N e-am putut convinge de
acest lucru cu p rile ju l unei vizite
făcute aici.
de aeromodelism
Păşind în sala lum inată puternic, gă tot ceea ce i se pare că s-a fac expuneri pe teme de istorie,
nc-a întîm pinat mirosul cleiului de în tîm plat interesant în excursii, şi geografie, se organizează jocuri de
tîm plărie şi zum zetul continuu al
pînzelor de tra fo ra j. A i impresia că
te a fli în preajm a unui stup. Pe
pereţii încăperii sînt expuse nenu-
rnărate planşe şi machete reprezen-
tind diverse tipuri de aeromodele
şi avioane. N e aflăm în sala un-
de îşi desfăşoară activitatea cercul
d,e * odj el,i.sm.
aerom
LTa mese, p, i.oni.eri.i. mi.nui.esc •d.e zor întotdeauna în m ijlo cul e. xctirsioniş-
fierăstrăul cu minuscula pînză ' de
traforaj. A ici l-am cunoscut pe in­
structorul cercului, tovarăşul Tentea
Vasile. Asculta cu atenţie ceea ce
îi spunea un pionier. Acesta, pe
nume T orna T u d o r Sim ion, elev la
Şcoala de 8 ani nr. 1, demonstra
calităţile aeromodelului pe care îl
construieşte pentru a-l dărui cole­
gilor săi de la Şcoala de 8 ani nr.
3, Dan Ciobotă şi Virginia G her-
man.
C îţiv a pionieri s-au apropiat de
n o i!
— Priviţi s-a adresat pionierul g
singur om, cu cea mai slabă califica­
re. Ceilalţi executau şi ei munci de ca­
lificare redusă (turnări de betoane,
transport de materiale etc.).
Gunoscînd unele aspecte negative
din munca şantierului era firesc ca
biroul organizaţiei de bază să inter­
vină operativ. Acest lucru nu s-a fă­
cut însă pînă acum. Dimpotrivă, în
loc să pună în discuţie problema rit­
mului muncii de pe şantier, biroul or­
ganizaţiei de bază a analizat preţul de
cost unde pe total şantier, s-au realizat
economii. Nici în mobilizarea comuniş­
tilor la îndeplinirea sarcinilor de plan,
biroul nu a făcut totul. Din totalul
membrilor şi candidaţilor de partid
doar la trei le-au fost trasate sarcini
concrete legate de procesul de pro­
ducţie, îh timp ce marea majoritate
au sarcini la general. Slaba preocu­
pare a biroului organizaţiei de bază faţă
de problemele cheie ale producţiei s-a
răsfrînt şi asupra întrecerii. Deşi în
consfătuiri se iau angajamente, ele nu
sînt urmărite de felul cum se înde­
plinesc.
Bună parte din aceste deficienţe sînt
cunoscute de biroul organizaţiei de
bază şi de conducerea şantierului. Ele
pot şi trebuie să fie lichidate, cu atît
mai mult cu cît sînt forţe suficiente,
în măsură să ducă la obţinerea de re­
zultate cu mult peste cele prevăzute
în grafic.
V. F U R IR
întrebări şi răspunsuri, m onta­
jele literare etc.
O m uncă susţinută s-a desfă­
ş u ra t şi în ce p riv eşte răspândi­
rea cărţii tehnice. In acest scop
au fost organizate referate, sim ­
pozioane etc. Oa u rm are, n u m ă­
rul cititorilor cărţii tehnice a
crescut în ultim ul tim p. Cu toa­
te acestea însă, biblioteca tre ­
buie şi poate să facă m ai m ult.
Un sprijin m ai m are trebuie
să acorde în viitor com itetul
U.T.M. m ai cu seam ă în p riv in ­
ţa m obilizării tinerilor spre ac­
ţiunile întreprinse. Pînă acum
acest aju to r a fost departe de
cel cuvenit.
•k
D in oele re la ta te se poate
constata că la clubul „C onstruc­
to ru l“ se desfăşoară o activ ita­
te bună şi că există posibilităţi
largi care, folosite, vor duce la
o activ itate şi m ai bună. P en­
tru aceasta însă, se im pun cî­
teva m ă s u ri: F orm area pe lingă
club a unui colectiv de creaţie
care să a ju te la a lc ă tu ire a u -
nei brigăzi artistice de agitaţie
Ia nivelul în trep rin d e rii şi la
scrierea unor librete de calita­
te p en tru form aţia de dansuri.
R epertoriul form aţiilor de tea­
tru ar trebui m ai m ult orien­
ta t’ în sp re piese ce reflectă clo­
cotul m uncii hunedorene. Şi în
acest sens există destule lu­
crări de te a tru — dram e şl co­
m edii — care, p rin subiectele
lor, trate ază pe larg viaţa m u n ­
citorilor, p reo cu p ările lor de
fie c a re zi.
C onsiliul clubului are datoria
să se preocupe ca în viitor
frecvenţa zilnică a m uncitorilor
la club să fie m ult m ai m are.
P unînd necontenit la îndem â­
na tineretului, a oam enilor
m uncii din construcţii, activi­
tă ţi noi, interesante, cu u n con­
ţin u t bogat, instructiv, clubul
„C onstructorul“ va reuşi să
devină ou ad ev ărat locul de re -
creere şi educare a tu tu ro r ace­
lora care, cu m îinile lor h a rn i­
ce, rid ic ă de d im in e a ţa şi p în ă
seara, din fier şi beton, H une­
doara socialistă.
V. DAN
Np. 2465
conducătorului de coloană. N o i le- ,
am recepţionat şi le-am executat in - \
tocmai. L a locul popasului am a-
prins un foc. A m ^organizat locul f
?e popas, aşezind in ordine totul.
membrii cercului, tofi fruntaşi ^uatA P ar,l/ jocuri pioniereşti
am cîntat. A u fost prezenţi 114
j
A m discutat apoi cu tovarăşele
tinerii aeromodelişli se străduiesc să nia N icolae şi Paraschiva Ichim . D in - ţ
obţină în activitatea lo r noi succe- sele ne-au inform at m ai pe larg j
se despre activitatea cercului. Ziln ic 7
membrii acestuia fac excursii alît >
!titîînire cu 114 turişti pe jos cît şi cu bicicletele în im - '
.J , prejurim ile oraşului şi la gospodă- d
Această întîlnire a avut loc de riile agricole colective din satele a - '
propiate. In tim pul excursiilor se >>
fapt. prin inte™ediuli uno;
n an . Secretarul cercului de turism
îşi notează într-un carneţel, pe lin-
num ărul pionierilor ce participă la orientare după natură. Pionierii pre-
j zin tă programe artistice în locali­
' tăţile prin caro trec cu prile jul
C um se desfăşoară o excursie a excursiilor.
m em brilor acestui cerc? D e obicei In ziua cînd am vizitat Casa pio­
eţB !ţn t organizate sub form a unor
m ar^ur{ ce au un conducător şi un nierilor din A lb a Iulia celelalte cer­
curi aveau zi liberă. D a r slrăbătînd
., coloana„. D_e asemenea, sala cercului de cusături, a cercu­
incheietor de lui de pictură, radio, răsfoind fişele
bibliotecii care posedă peste 4.000
_
tilo r se găseşte un „sanitar ,
„gospodar“ şi în grijito ru l focului.
Să răsfoim împreună ultimele în ­ de volum e, ne-am putut convinge de
semnări din carneţelul amintit. activitatea bogată ce se desfăşoa­
ră aici, activitate care arată o da­
„14 X I 19 6 2 : A m plecat intr-o tă mai m ult grija părintească pe
excursie pe dealul M am ut, pentru care o manifestă partidul, statul
a învăţa cum sa organizează un nostru, pentru copii, viitorii cetă­
popas. A m plecat îm părţiţi în două ţeni de nădejde ai patriei socialis­
grupe, fetele şi băieţii, la distanţă te.
de 200 m . una da cealaltă.
ADAM DRAGOI
Fetele ne-au semnalizat cu stegu-
A G !E N ®
(R a d ia — cinematograful „V ictoria“ ;
S E B E Ş : Duelul n-a avut loc —
29 N O IE M B R IE 1962 cinematograful „Progresul“ ; Ccra-
sella — cinematograful M . Sado-
PROGRAMUL I : 5,07 Gîntec« veanu“ ; P E T R O Ş A N I : Misterul
colhoznice; 5,40 Muzică interpreta­
tă de fanfară; 6,20 Emisiunea pen­ celor doi domni „ N “ — cinema­
tru s a le ; 6,30 „Viaţă nouă, cîntec tograful „ A l. Sahia“ ; Aventurile
nou“ — program de cântece popu­
lare româneşti; 6,45 Salut voios de lui Hucklebery Fin n — cinema­
pionier; 7,30 Sfatul medicului: tograful „7 Noiembrie“ ; A L B A
Ceaiul de sunătoare; 8,00 Sumarul
presei centrale; 8,08 Orchestre de I U L I A : Casa de la răscruce —
muzică populari romînească din di­ cinematograful „V ictoria“ ; Inloar-
ferite regiuni ale ţă rii; 9,00 Vreau
să ştiu ; 10,00 Fragmente din ope­ ce-te — cinematograful „23 A u ­
ra „Ruslan şi Ludmila“ de Glinka; gust“ ; O R Ă Ş T 1 E : 49 de zile in
14,00 Program emis de studioul de
radio Graiova; 15,00 Din cîntecele Pacific — cinematograful „ V .
şi dansurile popoarelor; 16,15 Vor­ Roaită“ ; Aventurile lui Kros —
beşte Moscova; 17,10 Formaţii ar­ cinematograful „Flacăra" ; S IM E - :
tistice ale minerilor din Valea Jiu­
lui ; 17,50 Sîntă Magda Ianculescu R IA : Apartam entul — cinemato­
şi George Gorbeni; 18,40 Muzică graful „/. Pintilie“ ; H A J E G : A -
de balet; 19,00 Jurnal de întrecere; grafa albă — cinematograful
„Popular“ ; B R A D : Fantomele din ,
19,15 Program muzical pentru frun­ Spessart — cinematograful „Stea­
ua roşie“ ; L O N E A : Şam panie şi
melodii — cinematograful „M ine- !
m l“ ; T E I U Ş : Urm e tăcute — ci­
nematograful „ V . Roaită“ ; Z I .A T -
N A ; D ru m bun, autobuzule ¦— ci­
nematograful „ Muncitorul“ ; I U A :
taşi în producţie din industrie. In noaptea spre 13 — cinemato­
PROGRAMUL II: 13,15 Note de graful „ G h . D o ja “ ; A P O L D U L
lector; 13,25 Melodii populare ro- D E S U S : Pace noului venit —
mîneşti şi ale minorităţilor naţio­ cinematograful „23 A u gust“s
nale ; 16,10 Guvînt de pionier —
program de cîntece; 19,30 Tinere­ (B ă ltim
ţea ne e d ra g ă ; 20,30 Noapte bună,
copii: „Cum i-a învăţat minte Man-
ga pe fratele "său Husîgdî, poveste m ete& m lo tyie
siberiană; 21,45 Părinţi şi copii.
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO­ PENTRU 24 ORE
JURNALE : 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; Vreme schimbătoare cu cerul va­
13,00; 17,00; 22,30; 23,50 (progra­ riabil mai mult noros ziua. Vor că­
mul I ) ; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; dea ninsori slabe. Temperatura va­
21,00; 23,00 (programul II). riabilă va fi cuprinsă ziua între —2
şi 4 grade, iar noaptea între —5 şi
(C i n e m a —11 grade. Vînt potrivit din sectorul
nord şi nord-est. Dimineaţa ceaţă.
29 N OIEM BRIE 1962
D E V A : Contele de Monte-Cristo PENTRU URMĂTOARELE
— seria I — cinematograful „ P a ­ 3 ZILE
tria“ ; H U N E D O A R A : Carlouche
Vreme schimbătoare cu cerul se­
nin noaptea. Temperatura staţionară.
i PREMII MULTE, Calendarul „OTITEfA“
PREMII MARI 1963
— la — A apărat calendarul
de perete „SCÎMTEÎA“
LOTO pentru anui 1963. Calen­
darul a fost pus în vân­
CENTRAL zare la preţui de 1 leu-»
în unităţile cooperaţiei
BSi e t e i e multiple de consum şi ia libră­
întregi şi sferturi vă riile din ţară.
măresc considerabil
TRUSTUL REGIONAL
DE CONSTRUCŢII DEVA
angajează de urgenţă:
— fJOiiia*cliflfl©gaOfOl
— z id a r i
— Isa sia la to i0! sainaltai*i
— i i a © ă , l s i a oe
— m uncitori neca!iitcu$i
pentru şantierele din Valea Jiului, Ha(eg şi Deva
Se asigură munca în acord, cazarea gratuită şi masa
de trei ori pe zi contra cost !a cantinele şanîierclor.
fnform aţii suplimentare se primesc de 3a sed iu l
T.R.C.H . —¦ Deva strada P r. Petru G r o z a nr. 2 4
serviciul organizarea muncii.