Page 93 - 1962-11

Nr. 2465
#rganlaafla U.T.M. şa preocuparea
®a pentru creşterea şl educarea
tineretului
Dezbaterile care au avut loc
recent cu prilejul adunării gene­
rale de dare de seamă şi alegeri
In organizaţia U.T.M. de la în­
treprinderea de construcţii Ba-
raj-Teliuc, au arătat că, sub în ­
drumarea permanentă a organi­
zaţiei de partid, organizaţia
U.T.M. s-a străduit să dezvolte
la tinerii constructori spiritul
gospodăresc, dorinţa şi preocu­
parea pentru a valorifica toate
rezervele existente pe şantier în
scopul realizării de cît mai mul­
te economii şi îmbunătăţirii ca­
lităţii turnării betoanelor. Exi­
genţi, utemiştii au dezbătut în
mod critic şi autocritic activita­
tea organizaţiei U.T.M., în spe­
cial a comitetului său, care nu
s-a ridicat întotdeauna la nive­
lul sarcinilor care i-au revenit.
Se ştie că un rol deosebit de
important în realizarea planului
de producţie îl are pregătirea
profesională a fiecărui construc­
tor. Darea de seamă şi îndeo­
sebi discuţiile, au arătat că în
această privinţă comitetul orga­
nizaţiei de bază U.T.M. nu şi-a
adus toată contribuţia în ridi­
carea gradului de calificare a
tinerilor. Pe şantier lucrează
mulţi tineri în calitate de zidari
(Indrican Ioan, Duca Gavrilă),
dulgheri (Dotlef Matei) sau ber
toniştii (Nicolăescu Ioan, Ilea
Florian), care au o bună califi­
care, sînt stăpîni pe meserie şi
execută numai lucrări de bună
calitate. Pe şantier sînt însă şi
tineri cu o slabă pregătire care
au executat lucrări necorespun­
zătoare. Un exemplu în această
privinţă îl constituie execuţia de
slabă calitate a turnărilor be­
toanelor la care a lucrat echipa
condusă de Marinescu Simion.
Vinovat de acest lucru se face
şi comitetul organizaţiei de
bază U.T.M. care nu s-a ocupat
cu toată răspunderea de antre­
narea tinerilor la diferite forme
de ridicare a calificării. Pe şan­
tier puteau fi organizate, pe me­
serii, cursuri de ridicare a cali­
ficării. In cadrul şantierului
funcţionează o şcoală de califi­
care pentru meseriile : electri­
cieni, mecanici, betonişti şi me­
PE SCURT ® PE SCURT
® La Începutul lunii noiem ­
brie a.c. s-a d at în fo losinţă în
com una C ioara un dispensar
m edical cu cabinete de pedia­
trie ¦şi m edicină generală; cu
săli de tra ta m e n t şi o casă de
naştere cu sală de travaliu, sa­
lon p en tru m am e şi pen tru
noii născuţi. D ispensarul a fost
d o ta t cu u n g ru p electro g en ce
va furniza curent electric pen­
tru ilum inatul întregii unităţi
sanitare, cît şi cu ap arate m e­
dicale şi m obilier m odern.
® P entru ca asistenţa m edi-
Y © şti
comuna,
M!eiaeurea
OOOOO ooooo
| Fier vechi pentfru o
o ofelării
o Zilele trecute u tem iştii
L 'din com una M iercurea,
o raionul Sebeş, organizaţi
$ pe echipe de m uncă pa-
$ triotică au întreprins o
acţiune de colectare a fie­
rului vechi.
Cu această ocazie s-a
strîns, în m im ai două zi­
le, can tita tea de p este
4.000 kg . fie r v e ch i care a
şi fo st predată centrului de
colectare din com ună. M e­
rită să fie evidenţiaţi ti­
nerii M untean Octavian,
M aria Stoica, Petru Gas-
tone, Pilner M artin şi al­
ţii.
O Âcfiuni pafrioDice
2O
In anul acesta in com u­
o na M iercurea s-au luat
o m ă su ri co n c rete p e n tr u a <>
o se construi p rin contri- g
o m iţia voluntară a cetăţe- o
s? n îio r o şcoală n o u ă c u 8
% săli de clasă, u n labora-
o tor şi birourile ăirecţiu-
g nii şcolii. La noua şcoală
g v o r în v ă ţa p e s te 300 elevi, o
o La această acţiune au g
g răspuns şi cetăţenii din o
o com unele Poiana, Jina, g
g Gtrbova şi M iercurea, ca- g
o re în cîteva zile au tran- g
o sportat cantitatea de pes- x
g te 115 m .c. p ie tr iş n ec esa r o
o la turnarea fu n d a ţiei.
S Spectacol pentru
o g
g colectivişti
g Colectivul teatrului de o
A sta t „Valea Jiului“ din Pe- g
g troşani a prezentat pe sce- o
o na ’căm inului cultural din g
g com una M iercurea u n o
o spectacol cu piesa „Nun- g
g ta la c a s te l“, co m ed ie In 3 O
o acte de Siito Andras.
O La specta co l cm Ipartici-
g p a t p e s te 450 c o le c tiv işti,
o m u n cito ri de la S.M .T. şi
g elevi ai şcolii din locali- o
o tate.
g (G ru p aj realizat de tov. o
O G H . LOMNĂŞAiN) g
ctooococ-oooooooQooocKXKXK )
m s a a s s s m a ^ m a im a s o iim m s s m m s m s s m xB m m m m s m m m s s s e m is im im m iK m m B m m s s s a
canici de utilaj-construcţii, unde
sînt încadraţi 65 de tineri. Dar
nici aceasta nu-şi desfăşoară ac­
tivitatea cum ar trebui. Lecţii­
le ce se predau în cadrul obiec­
telor prevăzute în tematică de
către tov. lectori Olah Gavrilă şi
Prodan Elena, de multe ori sînt
întocmite în pripă cu un conţi­
nut de idei scăzut în raport cu
cerinţele ştiinţei şi tehnicii de
azi. Comitetul organizaţiei de
bază U.T.M. nu s-a ocupat cu
răspundere de mobilizarea tine­
rilor la cursuri. Drept urmare, o
parte din cei înscrişi n-au venit
cu regularitate la predări, lucru
care a dus la suspendarea unor
lecţii şi chiar Ia întreruperea loţ_.
Cei care au luat cuvîntul au
arătat că pentru a-i determina
pe tineri să depună toate efor­
turile ca să construiască repede,
durabil şi ieftin, concomitent cu
mobilizarea lor pentru a-şi ridi­
ca nivelul calificării profesiona­
le, trebuie dusă o temeinică mun­
că de educare a tinerilor.
Un loc important în darea de
seamă şl în discuţiile care s-au
purtat, l-a ocupat analiza modu­
lui în care organizaţia a folosit
în scopul educării tinerilor adu­
nările generale ale organizaţii­
lor de bază U.T.M. S-a arătat că
în multe adunări generale ale
organizaţiei au fost puse în dez­
baterea tineretului probleme
care au contribuit la educarea
tinerilor constructori, la mobili­
zarea lor la îndeplinirea sarci­
nilor de producţie. Aşa sînt adu­
nările generale de la organiza­
ţia nr. 4 unde este secretar Gri-
gore Ilie, în care s-a discutat
despre contribuţia tineretului la
îndeplinirea planului de produc­
ţie, despre modul cum gospodă­
resc ei materialul de construc­
ţii etc. Adunările generale U.T.M.
au reuşit în bună măsură să
creeze o opinie de masă faţă de
actele de indisciplină ale unor
tineri constructori ca Macovei
Dumitru, Duhan Ioan, Tu dor
ioan şi alţii.
Pe viitor — spunea în cuvîntul
lor tov. Deju Ana şi Morie
Gheorghe — comitetul U.T.M.
trebuie să acorde mai multă
cală să se desfăşoare In condiţii
din ce în ce m ai bune, în lu n a
noiem brie au fost în fiin ţate în ­
că două circum scripţii sanitare
ru rale în com unele B landiana
şi F o it. A cum în ra io n u l O-
r ă ş tie fu n c ţio n e a z ă 13 c irc u m ­ can p e n tru consum ul de curent
scripţii sanitare rurale.
° D in p ro m o ţia a n u lu i 1962,
zece absolvenţi ai I.M .F. au fo st
repartizaţi la circum scripţiile
sanitare de pe raza raionului
O răştie. D intre aceşti medici,
m ulţi sînt specialişti stom ato­
logi. P rin re p artizarea lor la
Şibot, C ugir, S an ato riu l T.B.C.
Geoagiu, circum scripţiile m edi­
cale au fo st asig u rate şi cu
m edici stom atologi.
° Recent, la Şibot p en tru co­
lectivişti s-a term in at şi d at în
folosinţă noul local al dispen­
sarului m edical. D ispensarul are
cabinet de co nsultaţie p e n tru a-
dulţi şi copii, un cabinet de
stom atologie precum şi a p a rata-
jul m edical necesar unei acti­
vităţi corespunzătoare.
IOAN PRALEA
medic
„Noi ştiri neliniştitoare au în ­
nourat în ultim ul tim p orizon­
tul econom iei am ericane“, anun­
ţă ag en ţia UPI, referindu-se la
unele fenom ene negative care-
frânează to t m ai m ult ritm ul de
d e z v o lta re a eco n o m iei S.U.A.
Aceste fenom ene s-au accentuat
o d a tă cu scăd erea b ru scă a ac ­
ţiunilor care a intervenit ca un
tră sn e t din senin la bursa din
New Y o rk în lu n a m ai 1962.
A ceasta a m arcat de fa p t înce­
putul unei noi perioade de nesi­
g u ra n ţă şi în g rijo rare pentru
viitorul econom iei am ericane.
D upă această dată, bursa consi­
derată drept unul din barom e­
tre le eco n o m iei S.U.A. a în re g is ­
tra t un grafic sinusoidal al ac­
ţiunilor dem onstrând că crahul
din 23 m ai 1962 (cel m ai m are
din ultim ii 30 de an i), nu a fo st
întîm plător. A ceastă îngrijorare
s-a făcu t sim ţită cu atât m ai
m u lt cu cît, de la u ltim a d e p re ­
siune eco n o m ică d in S.U.A., nu
trecuse decît un an, tim p în care
unele ram uri industriale, ca de
pildă industria oţelului şi con­
strucţiilor nu-şi reveniseră încă
de pe urm a încetinirii serioase
â producţiilor. Ziarul „New York
Tim es“ re la ta că „situ aţia din
econom ie în trim estru l al IlI-lea
este neclară, perspectivele sînt
nebuloase. W all Streetul se a la r­
m ează to t m ai m ult pe m ăsura
dispariţiei înviorării din vară“ .
Dolarul devalorizai
alungă aurul din S.U.A.
Perspectivele sum bre devin
g tre p ta t re alită ţi. A stfel, d a to ri­
tă uriaşelor cheltuieli m ilitare
0 p e c a re S.U.A. le fa c p e n tru în ­
tre ţin erea trupelor şi a bazelor
sale din străin ăta te , deficitul
b alan ţei de p lă ţi co ntinuă să se
o m anifeste ca un fenom en cronic.
g zent, in d u stria oţelului lucrează rezu ltatu l dorit. M onop oii ştii
BRlÔl SOCIALISMULUI
atenţie întăririi discipHiieî pe
şantier. Avem şi astăzi tineri
ca Frumuşelu Floricel, Giuroiu
Constantin şi alţii care nu sînt
suficient de respectuoşi faţă de
cei mai în vîrstă, sînt îngimfaţi,
nu se străduiesc să înveţe din
experienţa lor, sînt tineri care
mai întîrzie de la lucru fără mo­
tive întemeiate, serioase.
Dezbaterile, care s-au desfă­
şurat sub semnul unei înalte exi­
genţe, au dat adunării generale
posibilitatea adoptării unei ho-
tărîri menită să ducă la intensi­
ficarea muncii de educare co­
munistă a tinerilor constructori,
la ridicarea calificării lor profe­
sionale, la creşterea contribuţiei
lor Ia îndeplinirea sarcinilor de
producţie. Aşa, spre exemplu, s-a
hoiărît să se organizeze cu mai
multă regularitate în adunările
generale dezbateri în legătură
cu modul în care îşi îndeplinesc
tinerii constructori sarcinile de
plan, asupra contribuţiei lor la
reducerea preţului de cost şi la
îmbunătăţirea calităţii lucrări­
lor. In hotărîre este prevăzută
îmbunătăţirea conţinutului adu­
nărilor generale, transformarea
acestora în mijloace eficiente
de educare şi creştere a tineri­
lor.
Vorbitorul Martie Tudor ,a pro­
pus ca în viitor să se organize­
ze adunări generale U.T.M. în
care să se vorbească despre mîn-
dria de constructor, despre im­
portanţa muncii lor în îndepli­
nirea sarcinilor de partid pri­
vind creşterea nivelului de trai
al oamenilor muncii.
Hotărîrea adoptată cuprinde
prevederi importante pentru
mai buna funcţionare în acest
an a învăţământului politic
U.T.M. Sînt prevăzute de ase­
menea acţiuni pentru mai buna
organizare a timpului liber al
tinerilor muncitori şi alte mă­
suri care, aplicate în viaţă, să
contribuie la întărirea organi­
zaţiei, la ridicarea activităţii
acesteia la nivelul sarcinilor.
PETKACHE CONSTANTIN
instructor al comitetului
orăşenesc al U.T.M. Hunedoara
Si
...Tovarăşii P etru Tanase,
Şandor Szâbo, G heorghe Ursan,
Barbu Bărbosu, Ana Boescu,
Iuliana Vass, G heorghe M iran-
cea, şi-ar achita la tim p su ­
mele datorate* I.G .O .-ului V ul­
electric, apă, gunoi m en aje r şl
chirie. In felul acesta s-ar achi­
ta de cea m ai elem entară d ato ­
rie fa ţă de stat.
AUREL HOZU
corespondent
...Lucrările de radloîicare ale
comunei Strem ţ s-ar desfăşura
in tr-u n ritm corespunzător. P rin
dem ontarea firelor de pe reţea­
ua de radioficare, cu ocazia în ­
ceperii lucrărilor de electrifica­
re a comunei, cetăţenii sînt
puşi în situaţia de a nu putea
asculta program ele em ise de
postul de radio B ucureşti.
V. STREM ŢAN
corespondent
FEMO MENE DE STAGNARE
Si.
IN E C O N O
In an u l c u re n t, p o tr iv it un o r c ilîn d în tr e 50— 60 l a s u tă d in
prevederi ale M inisterului Co­ ca p a c ita te a ei. N um eroase fu r­
m erţului acest deficit va depăşi
probabil 2 m iliarde dolari.
A ceasta a atras după sine scă­
derea rezervelor de aur ale ţ ă ­
rii, fenom en care a ap ă ru t şi
d ato rită neîncrederii în dolar
m an ifestată de cercurile de a fa ­
ceri din alte ţări. N eîncrederea
în dolar este, de asem enea; o
consecinţă directă a faptului că
econom ia am ericană nu şi-a re­
găsit cadenţa după depresiunea
din 1960— 1961, ia r p re ţu rile au
c rescu t co ntinuu, re d u cîn d cu
p e ste 50 la su tă p u te re a de c u m ­
p ă ra re a dolarului. „A fo st un
tim p după război, relatează zia­
rul „Sunday Tim es“, cînd dola­
rul p ărea invulnerabil, d ar tim ­
pul acesta a trecut de m ult“. Ne­
sig u ran ţa în d o lar i-a silit pe
cap italişti să caute securitate în
acţiunile m inelor de aur şi în
schim bul doi ari-aur. Astfel, sto ­ subliniază că S tatele U nite ar
cul de au r al S.U.A. a scăzu t de p u te a să p ro d u c ă a n u a l o c a n ti­
la 24,5 m ilia rd e d o lari c it e x is­ ta te de m ă rfu ri în v a lo a re de
ta în 1949, la F o rt K nox, la sub
16 m ilia rd e d o la ri în 1962“ .
„O risipă sfrâgăîoare
la cer"
S tag n area econom iei am erica­
ne, ap a re m ai vizibilă în d iferi­
te ram u ri industriale. Un prim
elem ent este nefolosirea com ­
pletă a cap acităţii de producţie prom isiunii de a reduce im pozi­
în in d u stria siderurgică. In p re ­ tele p ercepute de la ei, nu a avut
puţin peste cap acitatea folosită p referă să m icşoreze ca p acita­
in tim pul ultim ei depresiuni, os- tea în trep rin d erilo r lor decît să
PAG. S
fJDâi tuinătâ-fi Muncii si® inovaţii,
mai multă, îndrumare
D u p ă c9 fi-a u satisfăcut stagiul — V ă irosiţi forţele degeaba, le- A
m ilitar, Au gustin N o a n ă f i llie L u n - au spus atunci m ai m ulţi turnători. 7 00n p re z e n t, In to a te în tr e - acţiuni cu cartea tehnică în rîn -
prinderile econom ice din regiu- duil m u n c ito rilo r. A cest lu c ru
gu au revenit la turnătoria din C u - V o i aveţi putere dar nu v-o spu l-\ nea H unedoara se duce o inten- au reuşit să-l facă de abia în
să m uncă de prom ovare a teh- trim e stru l IV al an u lu i.
gir. L a sosirea în secţie li s-a fă - beraţi p rin bătăile ftarifăntlui. A ţ i \
n M i noi, In scopul obţinerii de Nici p ian u l te m atic de inova-
cut o prim ire frumoasă. T o varăfii de uitat ce este permeabilitatea ? econom ii şi îm b u n ătăţirii caii- ţ n p e a n u l 1962 n - a f o s t în -
tâ ţii produselor. O contribuţie tocm it judicios. D im potrivă, el
muncă i-a u înconjurat cu dragoste. q atenţie de seamă a fost apoi însem nată la realizarea acestor a f OSt în to c m it fo r m a l. I n el
obiective sînt chem aţi să-şi a- Sîn t in c lu se m u lte te m e c a r e de
D e cînd plecaseră s-au schimbat acordată fi felului cum se făceau ducă oam enii m uncii în între- fapt sînt m ăsuri tehnico-orga-
p rinderi p rin tr-o serie de ra - nizatorice ce trebuie luate pon-
multe. A u intrat în lucru produ- reparaţiile formelor precum fi a m ó ­ ţio n alizări şi inovaţii. Ia tă cum tru îm bunătăţirea procesului de
stau lucrurile în această p ri- producţie. Ia tă cîteva din aces-
se noi pentru m afina de cusut „Ile a - dului de turnare. M a iflrii comu­ v in ţă la I.I.L. „E conom ica“ t e a : prelungirea şi m ontarea de
Sebeş. ace la lin ia decovil, p e n tru pu-
n a “. Aceiaşi oameni execută acum „işti Alexandrii Igna fi Gheorghe
lucrări mai complicate, aplică pro- Stan erau nelipsiţi delingă Noană
cedee noi de muncă, dau produse de şi Lu n g u . Deşi la reperul respectiv
mai bună calitate. ei nu mai lucraseră nici o dată, în
Secretarul organizaţiei da bază scurt timp s-au deprins cu e lf N u
le-a vorbit despre folosirea m iezu- inculcau nici în cea m ai mică mă­
rilo r f i a form elor întărite cu bio- sură prescripţiile tehnologice. C a u r-
xid de carbon, despre realizările mare, produsele erau dintre cele mai De la în cep u tu l anului şl p i- nerea în fu n cţiu n e a încă două
nă în prezent cabinetul tehnic v ag o n ete; izolarea term ică a ca-
fiecărei echipe fi care sînt sarcini- buna. N um ele celor doi tineri tur­ a în r e g is tr a t u n n u m ă r de 17 zanului de aburi p rin tr-u n pe-
inovatii din care au fost ac- rete dublu din ta b lă şi u n s tra t
le colectivului secţiei, l-a întrebat nători au fi apărut la panoul de \ c e p ta te 13, ia r r e s tu l se a f lă de vată de sticlă; confecţio-
înoă în stu d iu . In o v aţiile p ropu- narea a două cărucioare pentru
apoi cînd vo r să înceapă lucrul, onoare al secţiei. To ate acestea s-au se şi a p lic a te In pro cesu l de tran sp o rt carne de la secţia
N oa n ă fi Lun g u au răspuns prom pt: petrecut în prim a lună de activi- producţie aduc economii ariua- tra n şa t la secţia fabricaţie. Din
„C h ia r de m îin e ! “ A b ia afteptau tate a lor în turnătorie. D u pă alte
să pună m ina din nou pe fta n fă r, două lun i, N o a n ă a trecut să lu­
pe lanţetă fi croşet, să se ia la în - creze singur la un reper mai mic
trecere cu tim pul... dar mai complicat. A c i, el a dove-
D in ziua următoare, Noană a fost dit că-fi merită încrederea tova- le, an te c a lc u la t'e , in v alo are de a c e a s tă cau ză, a c tiv ita te a Ino-
repefrtizat să lucreze în echipa lui ruşilor săi. Piesele rebútate erau din p e s te 9.000 lei, u n e le in îlu e n ţîn d v a to rllo r n u se d e s f ă ş o a ră a ş a
G a v rilă D ra g o f, consătean cu el, iar ce \n ce m ai puţine la num ăr. A - direct asu p ra calităţii produse- cum ar trebui, iar inovaţiile sînt
Lu n g u în echipa lui Ero n im Vasiu. celaşi lucru îl făcea fi Lu n g a în e- lor. !Astfel, im p o rta n te sîn t ino- p u ţin e la n u m ăr. A e x ista t c h ia r
Cei doi fefi de echipe aveau sarcină chipa lui Ero nim Vasiu. N ic i asu- vaţiile „C uptor basculant cu 0 perioadă în care nu s-a p re-
din partea biroului organizaţiei de pm lui nu mai existaţi urme de în-
parlid să se ocupe personal de bu- doială.C u sprijinul com uniftilor, creuzet pentru tu rn a t bronz“, zentat cabinetului tehnic nici o
n a creftere profesională a celor N o a n ă fi Lu n g u au învăţat să în­ p rezen tată de tovarăşul Ion inovaţie. Aşa au sta t lucrurile
doi tineri turnători. creze repere noi fi intr-un timp M unteanu, „M aşină de dezrăsu- din luna m ai a.c. şi p în ă în oc-
M em brii celor două echipe m im - scurt. D in m îinile lor au început cit şi scărm ăn at iarba de m a­ tom brie. Tot o cauză care de­
ceau de zo r, dar după cîteva zile să iasă numai produse de calitate re “, realizată de tov. Andrei term in ă slaba m uncă de inovaţii
s-a observat o creftere a rebutului, superioară, fapt care le aduce nu- )
E i aveau cele m ai m idie piese re- mai cuvinte de laudă din partea ţ L iebhardt şi „Sistem de răcire este activitatea n esatisfăcăto are
butate din secţie. Parte din ele erau celorlalţi turnători. $i-au adus din j la injectoarele m otoarelor D ie­ a m uncii cu cartea teh n ică în
rebútate la prelucrare. plin contribuţia la creşterea pre stí-{ sel“, de Ia m ori, a tov. Sabin rin d u l m un cito rilo r. Lor nu li se
— Această situaţie nu mai poate giului întregului colectiv. C u aceas Tim ar. indică ce să citească, nu li se
să dăinuie, le-a spus maistrul ce- ta se pot m îndri fi N o a n ă şi Lu n g u . t Cu to a te acestea, m unca cu indică că rţile cele m ai ap ro -
lor doi fe fi de echipe. L a voi lu- In tr-un a din zilele trecute ei s-au \
crurile nu stau bine fi pînă la u r- p rezentat !a sedild organizaţiei dc inovatorii se desfăşoară slab, ei p iate de m eseria lor. De altfel
m a, cu cevă alegeţi ? C u re b u t! ,baza„ : neflind sp rijin iţi şi în d ru m aţi şi biblioteca conţine fo arte p u -
Ave a dreptate maistrul. Situaţia „¦ ,, în d e a ju n s . Şi ia tă de ce. D eşi a ţin e p u b lic a ţii te h n ic e ,
a fost discutată în ambele echipe. ~ \ 0vaTa^e secrelar’« * ¦ « * M fost constituit la începutul a- Firesc ar fi fost ca o asem e-
S -a ajuns la concluzia că formele tărît să facem, cereri de prim ire în nului, colectivul de inovaţii şi nea situ a ţie să a tra g ă a te n ţia
aveau un grad de îndesare prearîndurile candidaţilor dc partid. V ă i ra ţio n a liz ă ri nu şi-a înto cm ii conducerii în tre p rin d e rii şi a
ridicat. Operaţia aceasta era făcu- cerem sfatul... N
tă dc Noană fi Lungu. p CIOBANU i p lan u ri de m uncă In care să com itetului sindicatului care să
fie cuprinse conferinţe tehnice, analizeze activitatea colectivului
-------- ----------------- ------------- de in o v a ţii şi s ă la m ă s u r i d e
îndreptare a situaţiei create.
D ar nici conducerea în tre p rin ­
derii şi nici o rg a n iz aţia sin d ica­
lă, n-au fă c u t acest lucru, iar
activitatea cabinetului tehnic a
c o n tin u a t s ă 3e d e s f ă ş o a re n e ­
satisfăcător.
In viitor ca b in etu l te h n ic şi
colectivul de inovaţii şi ra ţio ­
nalizări vor trebui să ajute, să
d iscute cu m u n cito rii ce vin cu
idei noi, să-i aju te la întocm i­
rea schiţelor şi docum entaţiei
n ecesare p e n tru stu d ierea şi p u ­
nerea în p ractică a cît m ai
m ulte inovaţii, care să ducă n e­
m ijlocit la realizarea de eco­
nom ii, îm bunătăţirea calităţii
produselor şi u şu rarea m uncii
oam enilor.
A. OARGA
In săpîămîna economiei
Săptămîna trecută mulţi din­
tre muncitorii de la fabrica de
conserve din Haţeg au hoiărît
ca lunar să facă depuneri la
C.E.C. La început mai bine de
50 muncitori s-au înscris ca să
depună spre economisire, în
fiecare lună, clte 50 de Iei.
Utemista Silvia Tismote s-a
înscris pe lista depunătorilor la
C.E.C. cu 200 lei. In acest fel ea
va realiza în curînd frumoase
economii.
ANA GLIGOR
corespondentă
h w m m vti. I %w m .
Printre muncitorii fruntaşi ai Atelierelor R.M.R. Simeria se numără şi strungarul Gheor­
ghe Negru. El produce piese de hună calitate şi depăşeşte lunar planul cu 3 la sută.
t a r e a e c o n o m ie i S ta te lo r U n ite “.-
Aceeaşi publicaţie acordă un
A S. U. A. spaţiu im p o rta n t interviului lui
Clarenee C annon, dem ocrat din
M issouri, preşedintele Com isiei
facă investiţii de capital pentru c a t al şom ajului din S.U.A. (c ir­ bugetare a Cam erei R eprezen­
m ărfuri care nu-şi găsesc d esfa­ ca 4 m ilioane de şom eri), luat în tanţilor, care condam nă „inep­
cere şi trebuie stocate. D ar cau­ co m p araţie cu celelalte naţiu n i ţia şi reau a c red in ţă a ad m in is­
nale şi-au încetat producţia din za p rin cip ală a nefolosirii în tre ­ industriale, nu reprezintă o gre­ traţiei“, considerînd că cheltu­
lip să de comenzi. Altele lucrează gii c a p acităţi de pro d u cţie tre ­ şe a lă s ta tis tic ă . D in an u l 1956 ielile bugetare n-au atin s nicio­
cu ju m ă ta te din c a p a c ita te a lor, buie că u ta tă în în tregul sistem d ată o am ploare m ai m are ca
în tim p ce m ulte uzine au re ­ social-econom ic capitalist do­ şom ajul se m enţine la un nivel în prezent fa ţă de zece legisla­
curs la săptăm îna de m uncă re­ m inat de concurenţa nelim itată turi precedente.
dusă. In industria m inieră se lu­ şi an arh ie. de p este 5 la sută. E conom ia nu
crează, de asem enea, cu c a p aci­ M ilitarizarea econom iei nu a
tate redusă. S ituaţia este destul Flagelul şomajului se dezvoltă destul de repede pen ­ putut fo rţa ritm ul ei de dezvol­
de grea în statu l M innessota, ta re , ci, d im p o triv ă , l-a în c e ti­
unde un num ăr im portant de „Problem a şom ajului cronic al tru a putea absorbi m uncitorii nit, întru cît activizînd Industria
m ine au fo st închise. Industria ţării, relatează ziarul „New York de război în defavoarea celor­
b ate pasul pe loc din lip să de H erald Tribune“, a fost diagnos­ d is p o n ib ili şi a re d u ce niveluJl lalte industrii, nu se po ate aju n ­
com enzi, iar in d u stria co n stru c­ ticată ca un sim pton real şi p er­ ge la un alt rezultat.
ţiilor şi-a încetinit considerabil sistent care nu va dispare în a ­ şom ajului“.
ritm ul. N um ai în in d u stria de inte de refacerea săn ătăţii eco­ Deci „sarcina“ tra s a tă de K en­
autom obile, d a to rită com enzilor nom iei în general“. Cum în p re­ O orîenfâre dăunătoare nedy acum cîteva luni, care p re ­
făcute pentru anul viitor, se ob­ zent nici nu poate fi vorba de economiei vedea o c re şte re cu 50 la su tă
servă o oarecare creştere faţă perspective de însănătoşire a a p ro d u c ţie i S.U.A. p în ă în anul
de prim ul sem estru al anului în econom iei am ericane, num ărul C ăutind o ieşire din această 1970, nu n u m a i c ă nu va fi în ­
curs. Industria bunurilor de larg şom erilor va continua — dacă Situaţie, actu ala a d m in istraţie a deplinită la tim p, d ar nu va pu­
'co n su m se m enţine la acelaşi nu să crească — să se m en ţin ă continuat politica A dm inistra­ tea fi îndeplinită niciodată dacă
nivel. la un nivel ridicat. In ultim ele ţiei Eisenhow er în dom eniul se continuă actu ala politică.
p a tr u lu n i, 5,8 l a s u tă d in t o t a ­ în arm ărilo r, accelerând produc­
lul b ra ţe lo r de m u n că d in S.U.A. ţia de arm am ent. A cesta nu este A ceasta l-a făcut pe m inistrul
nu au fo st folosite. Sute de mii decît un stim ulent artificial, li­ de fin a n ţe al S.U.A., D illon, s ă
de şom eri şi-au epuizat de m ult m itat în tim p, al econom iei am e­ declare că „nim eni dintre noi nu
ajutoarele de şom aj. ricane. An de an au fo st m ări­ este m ulţum it de starea econo­
te bugetele m ilitare ajungîndu- miei n o astre din ultim ii an i“.
Biroul de sta tistic ă a muncii, se la c o lo s a la su m ă d e p e s te 53 de
care a publicat datele de mai m ilia rd e d o la ri în an u l 1962. In Avînd în vedere fenom enele
sus, a fo st acuzat că a întocm it p e rio a d a 1955— 1962 S.U.A. au n eg a tiv e d in ec o n o m ia S.U.A.,
statistici eronate, fa p t care l-a c h e ltu it 300, d e m ilia r d e d o la ri econom iştii am ericani privesc
determ inat pe preşedintele K en­ p e n tru în a rm a re . Cu to a te a c e s­ cu n e lin iş te s ta g n a r e a ec o n o m ie i
nedy să num ească un com itet de tea, producţia am ericană a spo­ ţă rii lor şi se feresc să fa c ă vreo
statisticieni condus de profeso­ r it an u a l n u m ai cu 2,7 la sută, apreciere pozitivă asupra p ers­
rul R obert G ordon de ia U niver­ ia r în tim pul verii anului curent pectiv elo r ei.
sitatea din C alifornia, pentru a a sp o rit cu m ai pu ţin de 1 la
E conom istul am erican, H eller, le verifica. P u ţin m ai tirziu, co­ sută. P o triv it aprecierilor lor, doar
m itetul G ordon co n stata u rm ă­ un m iracol ar putea determ ina
toarele : „A ceste cifre privitoare însuşi D avid Law rence, cunos­ industria am ericană să-şi gă­
la şom aj nu num ai că sînt obiec­ cut z ia rist am erican, ad e p t al sească ritm u l şi cadenţa. Acest
războiului rece, şi-a m anifestat m iracol însă este foarte puţin
tive, ci sîn t şi cele m ai c u p rin ­ îndoiala faţă de înţelepciunea probabil să aib ă Ioc în c o n d iţii­
adm inistraţiei am ericane, subli­
zătoare din lume. Nivelul rid i­ niind în „US News and W orld le actualei o rie n tă ri sp re p r o ­
25— 30 m ilio an e d o la ri m ai m a re R eport“ că „cheltuielile pentru
decît în prezent, în condiţiile fo­ în arm are au atins asem enea ducţia de război a econom iei
losirii întregii capacităţi de p ro ­ p roporţii incit frînează dezvol­ am ericane.
ducţie. „C apacităţile neîolosite, C. A LEX A N D RO A ÎE
relevă Heller, continuă să răm î- comentalor al Agerpres
nă pentru ţa ră o risipă strigă­
toare la cer“.
Apelul a d re sa t de A d m in istra­
ţia K ennedy m arilor trusturi,
cerîndu-le să-şi m ărească capa­
citatea de producţie în schim bul