Page 95 - 1962-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VA ! TELEGRAMA

mu!socialismului Tovarăşului GHEORGHE GHEORGH/U-DEJ
Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn,

Preşedintele Consiliului de Stal al Republicii Populare Romine
Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER

Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîtte

Bucureşti

m0 Miercuri 29 noiembrie 1962 4 pagini 20 bani In numele Comitetului Central al Partidului romîn sub conducerea Partidului Muncitoresc
Comunist al Uniunii Sovietice, al Consiliului de Romîn şi a Comitetului său Central, în frunte cu
Anul XIV. Nr. 2466 Miniştri ai U.R.S.S., al Prezidiului Sovietului Su­ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în înfăp­
prem al U.R.S.S. şi al întregului popor sovietic tuirea măreţelor sarcini ale desăvîrşirii construi­
rii socialismului şi acordă o înaltă preţuire con­

vă exprimăm dv. şi prin dv. poporului frate ro­ tribuţiei lui la întărirea continuă a forţei siste­
m în sincerele noastre mulţumiri pentru călduroa­ mului mondial socialist, la cauza menţinerii şi

Preţul de cost — Reportajul zilei sele felicitări şi bunele urări adresate cu prile­ consolidării păcii pe păraint.
un indice important jul celei de-a 45-a aniversări a Marii Revoluţii Vă dorim, dragi tovarăşi, dv. şi întregului po-
La o ş c o a l ă a l a t e n t e l o r Socialiste din Octombrie.
jior romîn noi şi mari succese în lupta pentru
D in clădirea şcolii populare de giune au absolvit cursurile aces- Oamenii sovietici se bucură din toată inima socialism şi pace în lumea întreagă.
artă din Braşov răzbat acorduri tor şcoli. M td ţi dintre ei şi-au de remarcabilele succese obţinute de poporul
N. HRUŞCIOV

Nu-i de-ajuns să dai multe execuţie. S-au luat şi alte mă­ de pian. cîntec de vio ară , sunete continuat studiile în învăţăm întul Moscova, K rem lin L. BREJNEV
produse peste plan. Nu-i de-a- suri. Toate s-au dovedit eficace.
3uns chiar dacă aceste produse Acum rebutul este cu 1,8—2 la de flaut, de trom petă... In fiecare artistic de stat şi îi poţi întîlni Realizări îa fabrica
întrunesc condiţiile de calitate. sută mai mic decît cel admis.
E necesar ca tot ceea ce produ­ seară aici sute de m uncitori, ţărani astăzi în colectivele diferitelor tea­ de conserve
cem să fie în acelaşi timp ieftin, Volumul de economii obţinut
de colectivul nostru se datoreşte colectivişti, tehnicieni, ingineri, tre din ţară. M aria Brînzea, ab­ O m ărturie a hărniciei m unci­
economicos. Congresul al II1-lea şi unor măsuri aplicate prin torilor de la fabrica de conser­
al partidului a trasat in această planul M.T.O., care a fost tra­ funcţionari, învaţă să urce pe scara solventă a şcolii populare de artă, Cai p l a s i t i i « a n im i î n d e p l i n i t ve din H aţeg o constituie şi fru ­
direcţie sarcini de mare însem­ dus în viaţă In totalitatea lui. notelor muzicale. Deşi fiecare au a lucrat pînă nu de m idt în sec­ m oasele rezultate obţinute de ei
Astfel s-au realizat produse noi, în realizarea de pe acum a p la­
nătate pentru toate ramurile cabine pentru tractoare. De ase­ activităţi diferite în timpul zilei, ţia turnătorie a uzinelor de trac­ Colectivul de muncă al Uzinei de reparat utilaj minier din nului anual de producţie la o
economiei naţionale. Avînd me­ menea, au fost valorificate de- un nivel de cultură generală dife­ toare. Acum publicul braşovean o Petroşani s-a angajat să îndeplinească în 1962 planul anual de p ar'te din so rtim e n te le ce se f a ­
şeurile de polietilenă şi clorură rit, toţi sînt anim aţi de aceeaşi aplaudă pe scena teatrului m u zi­ brică. Astfel, la produsul m a r­
reu în faţă aceste sarcini, colec­ de polivinil, s-a realizat o în­ m eladă din am estec, planul a
tivul nostru de muncă s-a stră­ dorinţă — de a cunoaşte şi de a cal „ G h . D im a " în tr-o serie de producţie în 11 luni. Acest angajament a fost d ep ă şit: planul f o s t r e a liz a t în p r o c e n t de 108
duit să dea o deplină folosire la sută, la gem în p ro p o rţie de
se fam iliariza cu notele muzicale, roluri principale ca: Cio-Cio-san, producţiei globale şi marfă a fost realizat în numai 10 luni 110 la sută, la co m p o t cu 143 la
cu partiturile, cu lim bajul acesta şi 25 de zile. De asemenea productivitatea muncii a crescut su tă, ia r la d u lc e a ţă cu 113 la
minunat care i-a fermecat de atîtea din opera cu acelaşi nume, Berta faţă de plan eu 9,85 la sută, calitatea produselor s-a îmbună­ sută, fa tă de sarcin a de plan.
ori în sălile de teatru şi de con­ din opereta „Lă sa ţi-jn ă să cînt“
şi altele. A rtist al aceluiaşi tea­ ANA GLIG O R
corespondentă
rezervelor interne, pentru ca fie­ semnată cantitate de piroîuzită cert. tru este şi Eugen T o d e a , care s-a tăţit, iar la preţul de cost s-au înregistrat economii de 2.227.000
FIER VECHI PENTRU
care produs să fie fabricat cu pre!ucrată( pentru elementele Ce l-o fi determinat, de pildă. ridicat din rtndul constructorilor Iei, faţă de 1.050.000 lei angajament. O J E IĂ R II
pc Gheorghe Oancea, thnplar la de tractoare. Printre actorii T e a -
cheltuieli minime. galvanice) în afara sarcinii de I .P .R .O .F .I .L . — M ăgura Codlei, Irului de stai din Braşov, absol- FR. ŞERBAN Răspunzînd cu entuziasm che­
să se înscrie la această şcoală? venţi ai şcolii populare de artă, corespondent mării oţelarilor hunedoreni de
Strădaniile au fost încununa­ plan. Reparaţiile utilajelor au a asigura cît mai mult fier
vechi pentru plămădirea oţelu­
te de succes. In 10 luni, s-au în­ durat în medie cu 3-5 zile mai Răspunsul îl poate da oricine, a - se num ără şi A n d re i Arm a n cu , S a- ^ lui nou, utemiştii secţiei turnă­
toria veche din uzina „Victoria“
registrat economii la întreaga puţin decît era planificat. fiin d că Oancea face în fiecare v u Rahoveanu şi alţi foşti m unci- j Călar, au colectat şi predat în
această lună I.C.M.-uIui peste 20
producţie marfă _______________ ,_______ ........... La obţinerea seară naveta de 20 k m ., dus şi în - tori. C ei m ai m ulţi dintre absol- j Echipe fruntaşe tone fier vechi.
tors, ca să vină la Braşov. Aceeaşi venţi îşi desfăşoară activitatea în ţ
'de 3.388.000 lei. _ . „ de economii a DIQNIS4E MUNTEANU
Aceasta îndeose. E x p e r i e n ţ a p o z i t i v ă , contribuit mult corespondent
pasiune o caracterizează fă ră în- cadrul celor peste 2.500 form aţii
bi pe seama e- ]arg răsp îild ită faptul că pla­ doială şi pe colectivista Irin a K o - de teatru, corale, instrumentale, co- La E xploatarea păşesc ritm ic sarci­ dusă de Nicolae R u- Adăposturi
pentru animate
eonomisîrii ma­ nul de producţie vacs din Ză b a la , raionul T îrg u regrafice şi brigăzi artistice de a- mătideră Certej -Sâ- nile de plan. P în ă su din sectorul I
Gospodăxiile agricole colecti­
teriei prime, a a fost realizat Secuiesc, pe inginera Rodica B ir- gitaţie din întreprinderile, gospo- c ă rîm b în lujptă in 27 a lu n ii c u r e n ­ o riz o n tu l p lu s 50 m . ve de pe raza comunei Bretea
sănescu de la fabrica de ciment dariile agricole de stat, gospodă- p e n tr u în d e p lin ire a te, e c h ip a m in e ru lu i in p ro p o r ţie d e 120 Romînă, raionul Haţeg şi-au pla­
materialelor, a apei, aburului şl ritmic, iar productivitatea mun- nificat ca în acest an să con­
struiască pentru animale cinci
energiei electrice, reducerii cos- a crescut peste nivelul plani- „Tem elia“ , pe Nicolae Stuparu de riile colective, căminele culturale planului de extrac­ lo sif R ang, din o- Ia sută. R ezultate grajduri încăpătoare.
la fabrica „Io n Fonaghi“ , pe D an şi staţiunile balneo-climalerice din ţie a m inereului rizontul principal, bune a u o b ţin u t şi
turilor comune de fabricaţie şi ficat. Sergiu de la uzinele de tractoare, regiunea Braşov. este antrenat în tre­ şi-a realizat planul echipele conduse de Organizîndu-şi bine munca,
pe Costin L iv iu de la fabrica gul colectiv. Tot de producţie în p ro ­ A nton Bălan, Petru ele au reuşii să execute aproa­
a micşorării sub plafon a chel- Cu toate acestea m ai avem „D e zro b ire a “ şi pe atîţia alţii, cu­ TRAIAN CATINCESCU m ai m ulte echipe îşi p o r ţie de 127 la s u ­ Ju rj şi altele. pe în întregime lucrările de con­
prinşi de setea de a fi nu num ai corespondent al Agerpres îndeplinesc şi de­ tă, iar echipa con­ strucţie a adăposturilor, care,
iuţelilor generale ale întreprin- încă multe rezerve. Rebuturile pînă cel tîrziu Ia 10 decembrie,
vor fi date în folosinţă.
derii. pot scădea şi mai mult, iar ma-
A. CIMPOIEŞU
iiuccesele obţinute de coîeeti- şinile pot produce cantităţi spo­ corespondent

rul nostru de muncă în reduce- rîte de bunuri. Avem posibilităţi ascultători ai muzicii dar şi in­ N o i prieten! ai cărfîs

rea preţului de cost se daforesc pentru însuşirea şi a altor pro- terpreţi, nu num ai spectatori ci şi Zilele trecute la clubul din Lupcni
în cea mai mare parte activi- cese de fabricaţie, mai economi- au fost înmînate unui număr de 45
actori, nu numai admiratori ai ar­ Cu forte sporite la executarea lucrărilor tineri insigna de „Prieten al cărţii“.
tâţii depuse de organizaţiile de coase. Matriţele fabricate de noi telor plastice ci şi pictori, sculp­ Printre noii purtători ai insignei sînt
partid, de comunişti, în această pot fi şi mai bune, de produc- tori. şi Henţu Liviu, Bocsoni losif, Vereş
Irina şi Zborovschi Oiga.
ujrecţie. lată cîteva exemple. La tivitate sporită. Fireşte, colecti- • Peste 1.5Q0 de cetăţeni din fa ­
EUGEN POPA
secţia de mase plastice îşi făcu- vul nostru de muncă este hotă- brici, unităţi agricole, instituţii, agricole dire actualul sezon corespondent
scră Ioc unele deficienţe. Maşi- rit ca în viitor să dea acestor frecventează scară de seară cursu­

mie nu funcţionau la întreaga rezerve o valorificare deplină. rile şcolilor populare de artă din
lor capacitate, se pierdea încă Deocamdată se lucrează intens
la noua sculărie a cărei activi­ regiune, şi secţiile de pian, chi­ Campania de reparaţii pentru aprovizionarea cu piesele lele acestea în cîm p încă circa
multă materie primă, rebutul tate viitoare va influenţa fa­ tara, canto, coregrafie etc. care 160 to n e g u n o i.
era ridicat. Comitetul de partid, vorabil asupra întreprinderii. necesare
văzînd această situaţie, a anali­ Am preconizat însă şi alte au fost înfiinţate la cererea oame­ temeinic pregătită Recent au început reparaţiile Plantarea pomilor —
zat activitatea ce se desfăşoară o lucrare actuală
in secţie, analiză care a scos în măsuri pentru a dezvolta succe­ nilor muncii pe lingă uzinele de la trac to are, la 8 din acestea,
sele obţinute. lucrările fiind şi term inate. G ospodăriile agricole colective
evidenţă cauzele deficienţelor. autocamioane şi de tractoare, C om ­ P o trivit planului de m ăsuri, din raionul O răştie, conform
Totodată s-au luat măsuri de în­ ALEXANDRU MUREŞAN 132 ha. fertilizate planurilor de producţie, trebuie
dreptare. Intre altele s-au luat secretar al Comitetului de partid binatul chimic din Victoria, în o- în ia rn a a c e a sta m eca n izato rii să planteze în toam na acestui
C__o_l_e_c_t_iv__iş_t_ii d_i_m___V__in_e r_e_a__s_-_a_u an şi în p rim ăv ara an u lu i viitor
măsuri pentru îmbunătăţirea ca­ IOAN IANOU raşele S f. Gheorghe, Făgăraş, R u ­ de Ia S.M .T. d in D o b ra v o r t r e - convins din proprie experienţă 168 h e c ta re cu p o m i f r u c tif e r i.
lităţii matriţelor, întreţinerea inginer şef — Fabrica chimică că sem ănând in tr-u n teren bine Pe întreaga suprafaţă s-a execu­
maşinilor, ridicarea calificării pea, M ediaş, Cisnădie etc. i b u i să r e p a r e p r in tr e a lte le 91 pregătit şi îngrăşat obţin pro- tat pichetajul, iar pe o m are su­
oamenilor, urmărirea consu­ Orăştie ducţii sporite. Nu-i deci de m i­ p ra fa ţă s-au săp at şi gropile. A-
murilor specifice. Fiecare mă­ C a şi în alte părţi ale ţării, şco- tr a c to a r e , 115 p lu g u r i, 58 sem ă- ra re că şi în to a m n a a c easta ei
sură a fost dată în responsabi­ au acordat o deosebită atenţie eest lucru este bun. R ău este
lile populare de artă din regiunea |) n ă to r i d e cerea le , 27 s e m ă n ă to ri fertilizării solului. In acest scop, insă că pînă în prezent nu s-au
o dată cu arătu ra adâncă făcută p lan tat decît 7 hectare (la
Braşov, sînt adevărate izvoare de ţ p e n t r u p o ru m b , 21 c o m b in e , 18 acum în toam nă, au ad m in istrat G.A.C. O colişul M ic, R en g h et şi
talente. In ultim ii zece ani. peste ţ re m o rc i de t r a c to r , 30 re m o r c i-
) 5.000 de oameni ai muncii din re- i c is te r n e ^şi_ a l t u tila j n e c e s a r în
¦ 9 cam paniile din prim ăvara şi va-

ra anului viitor. P en tru buna

litatea a cîte unui membru al desfăşurare a reparaţiilor, la

comitetului. Pozitiv e faptul că S.M.T. D obra s-a u lu a t din tim p
comitetul de partid nu s-a mul­
ţumit cu atît, ci a urmărit fe­ o seam ă de m ăsuri. Astfel, ate-
lul cum se aplică planul de m ă­
suri. Aşa se explică faptul că lierul m ecanic a fost am enajat

p e p o s tu r i sp e c ia liz a te de lu c ru , în sol 240 to n e g u n o i de g ra jd O ră ş tio a ra de S u s) d in cele 75

acinn la secţia mase plastice tre­ a f o s t d o ta t cu 10 d isp o z itiv e şi şi 28 to n e În g ră ş ă m in te ch im ice planificate a se p lan ta în acea­
u tila je aju tă to a re la rep araţii, în g ră ş în d în to ta l 132 ha. _te re n stă toam nă.
burile merg bine, la toate pro­ s-au construit o rem iză pentru care în prim ăvară va fi sem ă-
dusele consumul specific rea­ m aşinile agricole care se repară, nat cu porum b sau alte plante D upă posibilităţile şi forţele
care există in fiecare gospodărie
lizat e mai mic decît cel plani­ colectivă se apreciază că planul
ficat.
un atelier de re p ara ţii p en tru cerealiere, stabilit la p lan tări se poate re a­

Pe de altă parte, comitetul de sem ăn ăto ri şi un atelier p e n tru A cţiunea de fertilizare a solu- liza, T rebuie n u m ai ca tovarăşii
partid a îndrumat birourile or­
su d u ră, s-a verificat şi pus în Iui c o n tin u ă la G.A.C. din Vi- din consiliul agricol raional să
ganizaţiilor de bază P.M.K. să funcţiune in stalaţia de încălzire nerea, colectiviştii de aici fiind în d ru m e co n d u cerile G.A.C. p e n ­
analizeze şi să ia măsuri pentru centrală şi au fost luate m ăsuri h o tărîţi să m ai tran sp o rte zi- tru a folosi cu pricepere aceste
forţe.
ca în fiecare lună să se înregis­
treze economii la preţul de cost.

La secţia metalurgică s-a ob­

servat că era mare rebutul, fapt (JJUtôvli eonttrueiofi de ;î»
care duce la depăşirea cheltu­
ielilor planificate. Biroul orga­ M îini iscusite p ii, învaţă şi oameni m aturi — ştri. l i ajutăm să înţeleagă rostul străduim să-i pregătim cît m ai bine; 1)>
nizaţiei de partid a alcătuit un viito rii maiştri ai şantierelor — 60 practicii şi vedem cum sînt îndru­
colectiv din şeful secţiei, mai­ S ub ochii tăi vezi cum se ridică de viitori maiştri. maţi de către muncitori. Avem să ne m îndrim cu ei. '?I
strul Femus Prodan, turnătorul în fiecare zi cvartalul nou — m ulţi elevi din anul I I şi I I I —
Tema Lupu, lăcătuşul Francisc tot m ai frumos şi mai elegant, l i ­ D a r pe elevii de azi, constructorii zidari, zugravi, caloriferişli, electri­ „ *. $
Hallo şi alţii, căruia i-a trasat neari te opreşti pentru o clipă şi de mîine. nu-i întîlneşti numai în cieni. inslalatori-sonitari, mecanici — | a anii care vin se v o r ridica -!j
sarcina să studieze cauzele pen- adm iri linia modernă şi elegantă clase şi ateliere. Tre ci in tr-o z i oa­ care şi-au însuşit bine meseria. Pe
a blocurilor. „C e m îini iscusite“ , îţi recare pe şantierele de construcţii şantiere fac lucruri frumoase. E a- noi blocuri, noi cartiere, noi o- '
i tru care rebutul este mare. Pe spui şi de fiecare dată pleci cu un din D e v a şi vei găsi acolo, lucrînd devarat că pe ici—pe colo se mai raşe. Dacă linia zid u rilor v a f i e- lţ\*
baza materialului întocmit de sentiment de mîndrie şi respect faţă de alături de muncitori cu experienţă, ivesc şi m e le neplăceri dar le în­
acest eolectiv s-au purtat discu­ || cei ce le-au construit. D a r adm irînd şi pe elevii anului I I şi I U ai şco­ lăturăm pe loc. D e fapt pe şantiere legantă. dacă culorile, îmbinate a r- !(1
ţii fructuoase într-o adunare de un bloc te-ai întrebat vreodată cîte lii profesionale din Deva. A ic i a- merg des şi dirigin ţii şi profesorii
meserii ar trebui să cunoască un om plică ei cele învăţate la clasă sau de tehnologie. Şi ei se interesează monios, îţi vor plăcea, dacă lustrele y
partid. Atunci s-au luat măsuri. dacă ar f i pus să-l construiască singur? în ateliere dc practica elevilor.
La propunerea turnătorului To- N u te-ai întrebat... Foarte midte. vo r transmite în camere o am bianţă })¦
T o t la doi ani de-ai învăţa o me­ Spre şanfier In anul acesta vom da şantiere­
ma Lupu s-a confecţionat un serie şi tot ţi-a r trebui aproxim ativ lor de construcţii 54 dc zid a ri, 32 plăcută, dacă caloriferele, instala- t(*
nou tip de uscător de miezuri, (1 30 de ani de viaţă. D a r asta nu se B n drum sbre unul din şantie- dc zugravi-vopsitori, 28 de electri­ ţiile sanitare şi de apă vo r func- !!j
mult mai bun decît cele vechi. | poate. D e aceea fiecare om îşi are “ rele oraşului, l-am în tîln it pe cieni, 29 de mecanici şi 53 dc in-
meseria lui. directond şcolii — tov. loan 'M i- stalalori-caloriferişti. C u toţii ne ţiona ireproşabil, cu un cuvînt dacă v|
De asemenea, în adunare s-a hăluş.
Unde se învafă o parte — In fiecare dimineaţă trecem Ic vei simţi bine în apartamentul
hotărît ca tipurile de reductoa- pe la şantiere, urmărim cum lucrea­
re să fie repartizate pe brigăzi, din meserii ză şi cum se comportă copiii no• tău, atunci să ştii că aici au lucrat f*

pentru întărirea simţului de şi D a n Pin tilie , şi B o rza Constan- !4
răspundere şl a specializării în
tin, şi Caceu Ionel, şi A b n u la n Te o -

dor, şi Tîrnoveanu losif, şi Brad

La una din m aşinile de şlefuit de Ia fabrica de încălţă­ lo an , şi. Constantineseu Ştefan, şi «
minte „Ardeleana“ din Alba iuîia lucrează Iolanda Mărgineanu. Bătrîna Rcmus şi m u lţi a lţi m unci­
Ea a realizat norma în luna trecută în proporţie de 135 la sută.
tori harnici şi pricepuţi — azi elevi
ai şcolii profesionale de construcţii ii*.
e
din Deva.

I. CIOBOT.A y»
*

In întrecerea pentru sporirea producţiei de metal Ş coala profesională de construc­
ţii din D e va . Tre ci din clasă în
Oţel peste plan Aglomeraforîşfiî ajuiă clasă, din atelier în atelier şi vezi
|j pe fiecare tunar cum se străduieşte
Colectivul oţelăriei M artin nr. el a reuşit să sporească Indicii pe furnalişir» 1 să înveţe cît m ai m ult, să-şi însu­
I d in C. S . H unedoara, este a n ­ de utilizare ai cuptoarelor şi şească o meserie. Profesori şi elevi
trenat intr-o însufleţită în tre­ să reducă tim p u l de elaborare Sporirea producţiei de fontă muncesc deopotrivă pentru acelaşi
cere pentru sporirea producţiei a şarjelor. este strîns legată de mărirea tj scop: şantierele patriei să primească
de m etal. A stfel, prin b u m în ­ productivităţii furnalelor. Reali­ y constructori buni şi de nădejde. Iată.
treţinere şi exploatare a agre­ C a n tita te a de 955 to n e oţel, zarea acestei sarcini depinde în I aici învaţă m itorii zidari, dincolo
gatelor, prin executarea repara­ dată peste plan în lu m aceasta, bună măsură de calitatea aglo­ 1 viito rii zugravi-vopsitori. In alte
ţiilor de calitate şi respectarea meratului, de sosirea lui zilnică 'l clase şi în alte ateliere învaţă vii-
strictă a procesului tehnologic, este o răsplată a m uncii lor, şi la furnale în mod ritmic şi în torii faianţari-m ozaicari, mecanicii
cantităţi suficiente. de utilaje, instalatorii tehnico-sani-
oglindeşte hotărîrea oţelurilor tari şi de gaze, instalatorii pe n tn
Lucrul acesta a fost înţeles şi încălziri centrale, electricienii... A -
de a spori continuu producţia de colectivul de muncitori, teh­
de m etal. nicieni şi ingineri aglomerato- Ij proape 500 de fii ai m uncitorilor ş:
rişti de îa C.S. Hunedoara, care
în 2 5 d e zii© s-a.ii străduit să vină în spriji­ \> colectiviştilor învaţă în şcoală me
nul Jurnaliştilor. l serii frumoase, meseriile de cons
Anul acesta cocsarii hunedo- afară de producţia de bază, oare
reni şi-au îndeplinit ritm ic sar­ este cocsul m etalurgic, o aten ­ Obiectivul lor principal a fost tructori. Şi în ce condiţii! In tr-i
cinile de plan. C alitatea cocsu­ ţie sp o rită a fo st aco rd ată şi sporirea conţinutului de fier în
lui p ro d u s de ei, în co m p ara­ celorlalte sortim ente. aglomerat, îmbunătăţirea granu- :|| şcoală mare şi luminoasă, cu încăl
ţie eu anul trecut, a fost mai laţiei şi îndeplinirea cantitativă
bună. D e la 1 şi până la 25 n o ie m ­ a planului. Prin cele 1.156 tone ţ zire centrală şi internat, cu biblio
brie cocsarii hum edareni au p ro ­ aglomerat date peste pîan în
F aţă de angajam entul anual d u s p e s te s a rc in ile de p la n 955 luna aceasta, aglomeratoriştil tecă, cu ingineri şi profesori bin
tone cocs m etalurgic de bună dau un ajutor de seaimă furna-
de a produce cocs m etalurgic calitate. In felul acesta el dau liştilor în sporirea producţiei pregătiţi. Cazarea, hrana, îmbrăcă­
de metal.
cu re z is te n ţă m ed ie de 305 kg. un a ju to r p re ţio s J u rn a liş tilo r. m intea, rechizitele totul este gratui

ei au obţinut o rezistenţă a coc­ pentru copii. E i n-au decît o sin

s u lu i m ai m a re de 810 kg-. fit gură g rijă : aceea de a învăţa ci

mai bine. T o t aici, în afară de co­

•)< Eleyii din anul I E — instalatori sanitari — ceiNcettnd tabloul cu lucrări de instalaţii.