Page 96 - 1962-11

PAG. 2 ORUMUl SOCIAtlSMULU! N t . 24Í6

3g*WHRDur«aassraî 'fs!?-*s :c7cxíi?s ?^.r:.^T:^r^i>^sa!Bis322M22aií!WE5rwn^^ i?^caî!KSîîr.-j".cicyiumszizta

mimai re? ¦ea ii * “ X 4Y $

citreior pian S N*"..*• '•/ ţi i.ă seriem eoreet&&

•••••••• y-uv: v -

In luna octom brie, p la n u l va- c u m en ta re agrozootehnice şl de ••V 'V

loric al cin em ato g rafu lu i sătesc ştiin ţă p o p u lariz ată, precum şi PR EC ZA R

din Vălişoara. a fo st realizat a- alte acţiuni oare, pe lingă fap-

b ia în p r o p o r ţie de 75 la s u tă tu l că a r a tra g e u n în s e m n a t tem în c la r“, „...to ată lum ea tre­
buie să fie în c la r cu ce are de
iar planul la sp ectato ri în p ro ­ n u m ăr de oam eni ai m uncii la m m y \ ssv / j" ' \ '¦' :i Din punct de vedere... m ării generale şi to ta le a cu­ f ă c u t“ ... etc.
p rin s în treg globul păm îm tesc“.
p o r ţie d.e 76 la s u tă . cinem atograf, ar contribui cu ' ' ' is '* Faptul sem nalat de un cititor De bună seam ă că fiecare În­
.••¦’•S--'.«A*•w• » 's că intilneşte foarte des această De m ultă vrem e in lim ba ro- ţelege că este vorba d e : a fi lă ­
„Nu p rea veneau oam enii la efic ien ţă sp o rită la ceea ce do­ \ ' s ¦ îl s - ^ ţ % form ulă s c r is ă : „din punct de m lnă contem porană întreg a m u rit (...cu a c e a sta cred că sîn.
v ed e re“... d a r şi d in p u n c tu l de început să fie în tre b u in ţa t şi tem lăm uriţi..., to a tă lum ea tre ­
film , ne spunea o p erato ru l, tov. rim de altfel să realizăm ou vedere... ( ad ică : p u n ct cu a r ti­ nearticulat, înaintea substanti­ buie să fie lă m u rită cu ce are de
col h o tă rît enclitic) nu consti­ velor, d upă cum a ră ta , Încă în făcu t). D ar dacă Înţelesul este
Iosif Fiorea. M -a fră m în ta t a- aju to ru l film ului : o contribuţie tuie o inconsecvenţă. 1943, acad. Iorgu Io rd an (L im ba uşor de sesizat, co nstrucţia nu
rom înă actuală), p rin analogie este fericită, nefiind conform ă
ceastă problem ă. Am pus afişe- m ai în sem n ată la creşterea u- cu sin o n im u l to t. G ra m a tic a cu specificul lim bii n o astre.
A c ad em iei (1954, I, p. 166). c o n ­
le ce p o p u larizau film ele la lo­ m ii om nou, dem n de epoca pe sideră corecte am bele form e, In prim ul rin d p rep o ziţia în
arătînd că „întreg răm lne n e a r­ nu poate ap ă rea în locuţiuni ver­
cu rile cele m ai p o triv ite din care o trăim . ticulat după substantiv şi poate bale decît legînd substantivele
a p ă re a a tit cu artico l, cit şi fă ră de verb : a fi în apele sale, a fi
sat, am în cep u t să expun cu Pentru această stare de lu­ în fonduri, a fi în fo rm ă , a fi
articol, cînd stă În ain tea sub­ în m ăsu ră etc.
reg u laritate spectatorilor, în ain ­ cru ri se face în prim ul rin d vi­ Am bele fo rm u lări sîn t corec­
te, d acă sîn t în treb u in ţate la lo­ s ta n tiv u lu i a r ti c u la t “ ..; In al doilea rind, ca adverb,
tea rulării, textele prezentărilor novată conducerea căm inului cul potrivit. clar poate in tra în com ponenţa
A fi în d a r... unor expresii im personale, alcă­
trim ise o dată cu film ul. Mă cultural din localitate (directoa­ tu ite cu verbul a fi : E clar
Am auzit deseori, in diferite avem condiţii favorabile.
rog, m -am străd u it, însă rezul­ re tov. M ar ia S tanca) care, de­ im presia unei lipse de consec­ adunări, folosindu-se o locuţiune
venţă este produsă de faptul că verbală, relativ, r e c e n tă : a fi V. ŞE R B AN
ta te le o b ţin u te n - a u fo s t sem ­ şi a re şl s a rc in a de a în d ru m a cei m ai m ulţi folosesc form ula în c lar : „Cu ac easta cred că sîn-
s in ta c tic ă : din punct de vedere
nificative. Am găsit însă „che­ m unca cu film ul, nu a vădit în a c e a stă fo rm ă şl atu n ci cînd
* ar trebui să fie a rtic u la t cuvin-
ia“ : abonam entele individuale. preocupările necesare In această tul punct.

E le îm i a s i g u r ă _______________ ________________ d ire c ţie , m u lţu -

îndeplinirea a- Pe m arginea mirudu-se doar
ttt a planului cu desfăşurarea

valoric cit şi a muncii cu filmul consecventă a u- Se spune corect : din punct de
celui de sp ecta­ nel singure ac­ vedere politic, din punct de ve­
ţiuni : expunerea dere ştiinţific, din punct de ve­
tori. lajtă,de p il­ la sate prezentărilor a- dere teoretic, din punct de ve­
dere p ra c tic etc. Cu alte cuvin­
dă, p e lu n a a c e a - _______________ te, ori de cite ori după această
expresie urm ează un adjectiv,
sta, deşi p în ăla ------------------------ - m in tite . O v in ă cuvîntul punct răm îne n earticu ­
la t : ..Din p u n c t de vedere lite ­
încheierea ei au m ai răm as p o a rtă în să şi m em brii com i­ ra r, stilul a rtistic e o necesitate".

p u ţin e zile, p lan u l v alo ric e în ­ te tu lu i raio n a l p e n tru c u ltu ră şi

d e p lin it în p r o p o r ţie de 87 la a r t ă c a re n u d au p e rio a d e în d e ­

sută, iar cel de sp ec ta to ri in lungate pe la căm inul cu ltu ra l A O EN Ah

p r o p o r ţie de 94 la s u tă . A î n ­ d in V ă lişo ara (u ltim a o a r ă a

c e p u t s ă m e a r g ă b in e tr e a b a “ ... fo s t a ic i tov. M arin S ta n de la n ? a d io ~ — cinem atograful „V ic to ria ’“ ;
S E B E $ ¦ Duelul n-a avut loc —
A şa s ta u in tr - a d e v ă r lu c r u r i- c a sa ra io n a lă de c u ltu ră , la 15 Atunci însă, cînd după aceas­ 50 NOIEMBRIE 1962 cinematograful „ Progresul“ ; Cera-
tă expresie urm ează un substan­ sella — cinematograful „ M . Sado-
le ? A în c e p u t să m earg ă bine Ian u arie a.c. 1?), iar a tu n c i cînd tiv (de orice gen), aceasta stă PROGRAMUL I : 5,07 Muzică veanu“ ; P E T R O Ş A N I : Şampanie
în cazul g en itiv şi a re a rtic o lu l populară romînească şi a minori­ şi m elodii — cinem atograful
tre a b a ? D esigur, llm itindu-se vin p en tru în d ru m are şi con- p ro clitic genitival al. In aceas­ tăţilor naţionale ; 6,20 Emisiunea „ A l. Sahia"; Aventurile lui
tă situ aţie şi cuvîntul p u n ct tr e ­ pentru sate ; 6,45 Salut voios de Hucklebery Fin n — cinema­
d o a r la c itire a u n o r c ifre de tir ol n u a c o rd ă a te n ţia c u v e n ită buie să p rim ească articolul h o ­ pionier; 7,10 Jocuri populare ro- tograful „7 Noiem brie“ ; A L B A
tă r ît enclitic, deoarece la el se mîneşti ; 7,30 Sfatul medicului : I U L I A : Casa de la răscruce —
plan , al îi în c lin a t să ră sp u n zi m uncii cu film ul. Apoi, de la Organizarea în bune condiţi- re fe ră substantivul în genitiv. Laptele în alimentaţie ; 8,00 Su­ cinematograful „Victoria“ ; Intoar-
uni a locului de muncă, studie­ Se spune deci corect : din punc­ marul presei centrale ; 8,08 Lie­ ce-te — cinematograful „23 A u ­
afirm ativ. N um ai că m unca cu în trep rin d erea cinem atografică rea atentă a proiectelor de exe­ tul de vedere al ştiinţei, din duri de Schubert ; 9,30 Fragmente gust“ ; O R Ă Ş T I E : 49 de zile în
cuţie, discu{ia cu membrii e- punctul de vedere a! teoriei, din din opere ; 11,34 Arii din operete; Pacific — cinematograful „ V .
film ul nu trebuie privită doar regională de stat H unedoara — Proces literar chipei pe care o conduce sini punctul de vedere al literaturii... 12.00 „Partid, părinte drag“ — Roaită" ; Aventurile lui Kros —
lucruri de primă importantă etc. (Cf. Acad. Iorgu Iordan în program din cîntecele tineretului cinem atograful „ Fla c ă ra “ ,- S I M E -
p rin prism a realizărilor cifrice. Deva cind se trim ite operatoru- La clubul m uncitoresc al sin ­ pentru Du m itru Roşu, şeful e- nostru ; 12,20 Melodii populare so­ R IA : Apartam entul — cinemato­
d ic a te lo r din Cu gir, in p re z e n ţa chipei de zidari de pe şantie­ L im b a ro m în ă , 2, 1957, p. 27). vietice interpretate la diferite in­ graful „/. Pintilie“ ; H A Ţ E G : A -
Evldent, fap tu l că n u m ăru l de lui p lan ificarea lu n ară a film e- a 650 tin e ri şl tin ere, a avut loc rul T .R .C .H . n r. 9 clin Petro­ strumente ; 16,15 Vorbeşte Mosco­ grafa albă — cinematografui
p ro cesu l lite r a r al ro m an u lu i „O şani. A s tfe l, se explică faptul va ; 16,45 Cîntă Angela Moldo- „Popular“ ; B R A D : Lăsarea nop­
s p e c ta to ri e în p lin ă c re ş te re o- ior se in d ic ă : „se vor o rg a n iz a tragedie am ericană“ de Theodor că echipa condusă de el reuşeşte van ; 17,10 Muzică corală inter­ ţii — cinematograful „Stea­
D reisser. să depăşească cu regularitate pretată de ansambluri corale băr­ ua roşie“ ; L O N E A : Artistu l
g lin d eşte setea de c u ltu ră a u- In ju ru l film elo r recenzii, p re - băteşti ; 17,30 In slujba patriei ; — cinematograful „M inerul* ;
19.00 Jurnalul satelor; 20,15 Noi T E I U Ş : Urm e tăcute — ci­
n ei m ase din ce în ce m al largi zen tărl, a lte a c ţiu n i etc., etc.“ . înregistrări ale formaţiilor artisti­ nematograful „ V . Roaită“ ; Z L A 'T -
ce de amatori în studiourile noas­
de oam eni, un nivel rid ica t de Ar fi bine ca I.C .R .S.H .-ul sa tre ; 20,30 Noapte bună, copii: N A : U ltim u l meu tango — ci­
„Acul, fusul şi suveica“ de Fraţii nematograful „M uncitorul“ ; I L I A :
trai. Dar se pune întrebarea : trim ită la V ălişoara unul din G rim m ; 21,15 In mijlocul priete­
ce facem noi p entru aceştia, inspectorii săi de teren p en tru a nilor bibliotecii ; 21,30 Muzică In noaptea spre 13 — cinemato­
p en tru ca film ul, conţinutul arăta operatorului, conducerii populară romînească cerută de as­
cultători. g rafu l „Gh. D o ja “ ; " A P O L D U L
său, să fie ap ro a p e de inim a căm inului cu ltu ra l, ce an u m e La d esfăşu rarea in bune con- sarcinile lunare de plan, dind Cu sau ia ră arficoS ? D E S U S : Pace noului venit —
lucrări de bună calitate. PROGRAMUL I I : 12,15 Muzică cinematograful „23 August“ ,
c e lo r ce-1 vizio n ează, p e n tr u a c ţiu n i tre b u ie o rg a n iz a te , cu m diţiuni a procesului lite ra r şi-au în treb area se referă la în tre­ simfonică romînească; 15,20 Din
d at concursul m em brii cercului I N F O T O G R A F I E : Dumitru b u in ţarea adjectivului întreg folclorul popoarelor; 16,30 Cîntă (B u lM v i
ca film u l să fie bine în ţeles şi, se o rg a n iz e a z ă p ra c tic acestea. lite ra r de pe lingă biblioteca Roşu împreună cu m em brii e- în a in te a şi în urm a substantive­ corul de copii al Radiotelevizim
în consecinţă, să acţioneze efi­ M ulţi operatori, p rin tre care şi sin d icală din Cugir. chipei avînd în fafă proiectul lor. Se ştie că norm ele lim bii nii ; 19,30 Teatru la microfon m e.fa 0 fa l6 g .ie
de execuţie, în vederea începe­ n o astre cer să articulăm adjec- „Nunta lui Figaro“ ; 22,30 Mo­
cient a su p ra vieţii, com portării tov. Iosif Fiorea, au au zit de IONELA ALEXANDRESCU rii unor noi lucrări. tiveile c a re se a flă în a in te a su b ­ ment poetic : Goetbc ; 22,35 Melo­ PEN TR U 24 ORE
oam enilor ? sim pozioane cinem atografice, în ­ corespondentă stantivelor (adevăratul luptător, dii lirice.
să nu ştiu cum se organizează FOTO: I. TEREK buna calitate etc.), dar să folo­ Vreme schimbătoare cu cerul mai
D acă cercetăm activ itatea ci- ( d 'm tm a mult noros. Vor cădea ninsori slabe
iar local ploi. Temperatura varia­
nem iatografului sătesc din Văii- acestea, ce treb u ie să co n ţin ă bilă, va fi cuprinsă ziua între 0 şi
5 grade, iar noaptea între 0 şi —5
şoara din acest p u n c t de ve- şi sub ce fo rm ă treb u ie prezen- grade. Vînt slab din est şi sud-est.
Dimineaţa şi seara ceaţă.
dere, vom aju n g e la concluzia bate.

că treab a n u m erge to tu şi bine. Film ul este un m ijloc p u te r­ Brigada artistică a întreprinderii sim n earticu late pe cele postpu-
se, (lu p tăto ru l adevărat, cali­
E d rep t, aşa cum spunea şi tov. nic de in stru ire si ed u care a ta te a bună etc.).

Iosif Fiorea, aici au existat pre- m aselor largi de oam eni ai m un- La în trep rin d erea de in d u s­ p a r tic ip a t aproape 900 de co ­ In acest fel ar trebui să fie fo ­
trie locală din Orăştie a luat lectivişti. losit şi adjectivul în treg (ad ev ă­
o cu p ări p e n tru o rg an izarea u n o r cii. De aceea, în ju ru l lui tre - fiin ţă de eurînd o brigadă ar­ rul întreg, d a r : întregul ade­
tistică de agitaţie. Deşi tînără, Din brigadă fac parte m u n ­ v ăr). Ni se sem nalează însă, fo ­
ac tiv ităţi ou film ul. La fiecare buie organizate a c tiv ităţi dina- p rin a ctivita tea ei, brigada s-a citori şi m uncitoare din între­ losirea proclitică a acestui ad­
făcut cunoscută a tit in în tre­ prindere ca Bendea Elisabeta, jectiv şi cu şi f ă r ă a rtic o l : „P o­
spectacol au fo st citite p re- mice, in teresan te, pline de con- prindere, cit şi in oraş şi raion. R om oşan Ana, Lache M ariana, poarele de pe în treg u l glob lu p tă
Recent, brigada, care este in ­ Stoica Elena, U riţescu Bruno, pentru pace“ şl „Ideea dezar­
zentări, cu prilejul ru lării fii- ţin u t. La V ălişoara, conducerea stru ită de tov. Deto V ictor, a M ocanu Avram , Turcu Vasile şi
prezentat spectacole in satele alţii.
m elor p en tru copii au fo st căm inului cu ltu ral are datoria R om os şi Tăm ăşasa, la care au
SZIDORAK ANTON
duse d iscu ţii cu m icii sp ec ta­ ca, sub în d ru m area şi co n tro ­ corespondent

tori pe tem a celor văzute, s-a lul com itetului com unal de

fă c u t o m ai vie a g ita ţie vi- p artid , să-şi m obilizeze fo rţele

zuală p e n tru p o p u larizarea fii- şi în a c e a stă direcţie, să nu u r ­

m elor. (Acestea în să nu sîn t su- m ăre ască doar realizarea cifre-

ficiente. De la acest cinem ato- lor din p lan u rile lu n are ale oi-

graf lipsesc sim pozioanele des­ nem atografului. D esigur că p en ­ H©ade!e asn®r măsuri feiist©

pre film , discuţiile cu spectato- tru aceasta va trebui să pri-

rii m atu ri pe m arginea unor m eascâ pe viitor un aju to r m ai

film e, concursurile gen „Cine su b stan ţial din p arte a com ite- In se a ra aceea, la căm inul cul­ tu rali au fost plecaţi In conce­ de a p ro v iz io n a re a căm in u lu i cu
tu ral din C ricău se adunase m ul­ diu, tin e re tu l a fo st o cu p a t cu lem ne de foc etc.
ş tie c îş tig ă “ p e te m e de c in e m a - tu lu i r a io n a l p e n tr u c u ltu r ă şi tă lume. V eniseră m em brii fo r­ m unca la cim p, org an izaţia 30 NOIEMBRIE 1962 PENTRU URMĂTOARELE
m aţiei corale, ai brigăzii a rtis­ U.T.M. nu a d a t sp rijin u l n ec e­ C om itetul executiv a stab ilit 3 ZILE
to g rafie , prezen tările, în so ţite de a r tă şi a I.C.R.S.H . tice de agitaţie, recitatorii, toţi sa r şi, în sfîrşit, în tr-o fra z ă şi unele m ăsuri pentru cadrele D E V A : Contele de M onte-Crlsto
aceia care contribuie la realiza­ a ră ta că o vină o p o a rtă şi d i­ didactice în vederea p articip ării — seria I — cinematograful „P a ­ Vreme schimbătoare cu cerul noros
explicaţii, ale unor film e do- V. C H IŞ rea unui spectacol plăcut, a tra c ­ rectorul de căm in care nu şi-a lor la ao tiv itatea căm inului şi tria“ ; H U N E D O A R A : Cartouche ziua şi temperatura staţionară.
tiv. E rau oam eni de to ate vîrs- o rg a n iz at bine m unca. Aceste m al ales să răsp u n d ă de diferite
IN E D I T U O L i T SC A tele, darnici să-şi p etreacă tim ­ „argum ente" au fo st aspru cri­ form aţii artistice. R oadele m ă­ "»f
pul liber în m od util. S ala căm i­ ticate de către p artic ip a n ţii la surilor luate nu au în tîrziat să
000000000v>CK>0ooo<>oe q ( i p ă f i l t : ovOOoooooo<x>00000000 nului cultural cunoştea o an im a ­ se arate. La căm inul cultural din Snfreprmderea de aprovizionare
ţie cu totul neobişnuită. C are Dsn acfswiiaîea Cricău activitatea cultu ral-artis­
0 S,Ă NE CUNOAŞTEM PATRIA SOCIALISTĂ * este explicaţia acestei anim aţii? SFATURILOR POPULARE tică s-a îm bunătăţit.
^ In ajutorul celor care studiază în învăţămîntul politic U.T.M. de
O la sate. ...Pe la ju m ă ta te a lunii octom ­ şed in ţa de com itet executiv. Tov. — P este cîteva zile — ne spu-, nr. 12 S im eria angajează
brie a.c., com itetul executiv al Ioan Bora, A riton Pleşa, Ioan nea tov. lo an B ora, p reşedintele
V olum ul cuprinde lecţiile: înfloreşte patria noastră; sfatului popular com unal a con­ S tinea, Iosif D ră g an şi alţii, au com itetului executiv al sfatului m i r e v i z o r © © m im M !
P.C.R. — organizatorul şi încheierea colectivizării a- vocat o şed in ţă în care a an a li­ venit şi cu p ro p u n eri concrete, popular com unal, — form aţiile
conducătorul lu p tei clasei griculturii — m ăreaţă victo­ zat activ itatea d esfăşu rată la de îm bunătăţire a activităţii. Pe noastre vor prezenta în fa ţa ce­ Condiţii de angajare;
m uncitoare şi a tuturor oa­ rie a poporului nostru con­ căm inul cultural şi m ăsurile ce baza propunerilor a fost elabo­ tăţenilor un frum os program a r­
trebuie luate pentru .intensifica­ ra tă o decizie care obliga consi­ tistic. B rigada artistică de agi­ fUtoivesiit af şcolii medii şi cu cei puţin 3mu)
m enilor m uncii pentru do­ dus de partid. Sarcinile or- o re a m uncii culturale în p erio a­ liul de conducere al căm inului taţie, fo rm aţia corală, recitato ­
d a de iarn ă. Cu acest prilej, tov. cultural ca în perioada de iarn ă rii, fac ultim ele p reg ătiri. D ar
bor îr ea r e g im u lu i b u rg h e zo - g a n iza ţiilo r U .T.M . in m o b i- <> Nicoilae R usan, d irecto ru l căm i­ să in ten sifice m u n ca cui tu r al- noi nu ne vom o p ri aici. V rem [practică în contabilitate.
nului cultural, a p rezen tat o in ­ artistică. In decizie se a ră ta că ca în perioada de ia rn ă să an ­
moşieresc, pen tru instaurarea Uzarea tineretului pentru o form are despre activitatea din vor fi reactivizate în cel m ai trenăm m ajo ritatea cetăţenilor w j tas# w d U vJ h J u J O u /u I«
tim pul verii şi p ln ă la acea d ată. scurt tim p echipele de dansuri,
regim ului dem ocrat-popular; consolidarea econom ică orga- ^ Nu se făcuse ap ro ap e nim ic la brigada artistică de agitaţie, fo r­ la căm inul cultural, astfel ca ei
căm in. „A rgum entele" aduse de m aţia corală, echipa de teatru.
Partidul M uncitoresc R om in nizatorică a G .A .C .; Tînărul $ directorul căm inului cultural nu Se m ai preciza, de asem enea, că să-şi p etre acă tim pul liber în AAA>VWWWWVVAAAAAAAA
erau de n a tu ră să co n v in g ă şi com itetul executiv va lua m ăsuri
— forţa conducătoare a po­ în a in ta t al zilelor noastre ; g mod plăcut, educativ. Vrem ca PiEM il MULTE,
m al ales să justifice in activ ita­
porului nostru in lupta pen­ N oţiuni despre ştiin ţă şi re- o obiectivele deciziei com itetului
tea. P rin tre altele, directorul că ­
tru făurirea orinduirii socia­ lig ie ; Lupta popoarelor pen- o executiv, stab ilite în şed in ţa din PREMII MARI
m inului spunea că activiştii cul­
liste ; Uniunea T ineretului tru apărarea şi consolidarea o octom brie, să le ducem aşa cum la -

M uncitor — organizaţie re­ păcii. Politica externă a S trebuie la îndeplinire.

voluţionară de m asă a tine­ partidului şi statului nostru, g V. ALBU

retu lu i m uncitor din R.P.R.; V olum ul cuprinde şi poezii, g

Frum oasă eşti patria m e a ; cîntece şi ilustraţii. g f L O I(?

>00000<XXXKX>0000<XXXXXX>ÍX>0000o.SíOv>i>s><X>000O0'""" r>o<><><><<

«¦ itro M cia /?r.-csKa l CENTRAL

M ăreţele obiective industriale a ai puţine „ju s tific ări“ şi mai m ultă deficienţele şi lipsurile in tern e Reflneis l Azi ulfJma \
ridicate în ultim ii ani Ia H une­ au frîn a t m ult ac tiv itatea de t( asi p e r t ir i! p r o c u r a r e a
doara, conferă constructorilor preocupare pentru înlăturarea lipsurilor proprii m ontaj. Să exem plificăm : m a­ < biîefelor LOTO CEN- \
siderurgişti un binem eritat caraua turn a fost adusă pe şan ­ \ TRAL.
prestigiu. Proporţiile, diversita­ n-a acordat aten ţia cuvenită a- răspunsul nu poate fi luat ca tru în lă tu ra re a risipei. Atunci tier din luna iunie şi nici in p re ­
tea şi com plexitatea lucrărilor cestui obiectiv. S in t m ult in tîr- bun. nu e de m irare că s-au înregis­ zent nu funcţionează. M otivul ? i
executate de ei au fo st e x a m e ­ ziate atit lucrările de construc­ tra t însem nate depăşiri de con­ Nu e m o n ta tă şi nu e te rm in a tă
ne grele, luate cu succes. In acest ţii, cit şi m o n ta re a ac e lo r uzi- C oncentrîndu-şi toată aten ţia su m u ri sp ecifice la c im e n t şi linia de rulare. Din această cau­ E xploatarea m inieră Z Iafna
răstim p ei au dobîndit p re ţio a ­ n ate, care deja au sosit pe şa n ­ şi forţele asu p ra term in ării fu r­ cherestea, că sarcin a de reduce­ ză circa 300 de tone u tilaj nu
se cunoştinţe, au cîştig at o b o ­ tier. n alu lu i de 1.000 m .c., co n d u c ere a re a preţului de cost pe prim ele pot fi m o n tate. T o v arăşii de la ra io n u l , regiunea Hunedoara, ieieloîî 27
gată experienţă practică. I.C.S.H. a p ie rd u t din vedere nouă luni n-a fo st realizată d e­ m ontaj pun vina pe construc­
R itm ul lucrărilor de construc­ m unca în perspectivă. O rganiza­ cît în p ro p o rţie de 20 îa su tă. tori şi constructorii pun vina pe A N G A JE A Z
...La începutul acestui an, con­ ţii şi m ontaj in general, se des­ rea şi p re g ă tire a lu cră rilo r pe cei de la m ontaj. C onducerea
structorilor siderurgişti le-a fost fă şo a ră la un nivel scăzut, n esa­ şan tieru l ag lo m erato ru lu i au C onducerea şantierului, o r­ în tre p rin d e rii deşi c u n o a şte a- m u n c it o r i m im es*!
încredinţată o nouă lucrare im ­ tis fă c ă to r, cu o p ro d u c tiv ita te fost neglijate. Aşa se face că g an iza ţia de p artid , în loc ceastă problem ă nu a lu at nici
p o rtan tă. Este vorba despre m ică şi la un p re ţ de cost rid i­ atunci cînd furnalul a fost dat să analizeze aceste lipsuri şi o m ă su ră p e n tru re zo lv are a ei. m i m e s 0!
noua fabrică de aglom erare am ­ cat. Ia tă ce ca rac te rizea ză în în exploatare, un m are num ăr să ia atitudine îm potriva lor,
p la sa tă în zona furnalului de ansam blu situaţia realizării p la ­ de m uncitori au trecu t la noua se străd u iesc să g ăsească fel şi C onstructorii a şte a p tă din j f l e a f l p e î r & t i 8iE s u b t e r a n ?
1.000 m .c. T e rm in a re a c o n s tru c ­ nului la noua fab rică de aglom e­ fa b ric ă de ag lo m erare. Aici, ne- fel de ju stificări care de altfel p arte a conducerii tehnice a în ­
ţiei acestui obiectiv industrial rare. Se pune în tr e b a r e a : s-au avînd fro n t de lucru deschis, se nu pot avea tem ei. O rganizaţia tre p rin d e rii si şa n tie re lo r o a sis­ — c o n s lB ie a to ri a u to ?
este a ş te p ta tă cu m u lt in tere s de schim bat oare constructorii ? înţelege că a existat o risipă de de p artid trebuie să determ ine ten ţă tehnică susţinută, cores­
furnalişti. Ea fiind nem ijlocit le­ Nici v o rb ă nu p o ate îi desp re forţă, că m unca n-a putut fi con­ conducerea tehnică a şantierului, punzătoare, o mai bună organi­ — te h n ic ie n i m in eri şl elee*
gată de îm bunătăţirea procesu­ aşa ceva. Atunci care este expli­ tr o la tă şl deci s-a d e s fă ş u ra t cu să înţeleagă că, nerecunoaşterea zare a m uncii. E n ecesar să se mmseearaicl.
lui tehnologic a furnalului, va caţia faptului că pînă în prezent un ra n d am en t scăzut. L a aceas­ lipsurilor proprii nu foloseşte introducă un sever regim de eco­
duce Im plicit la creşterea p ro ­ nu s-au e x e c u ta t d e c ît c irc a 70 tă situ aţie se m ai adaugă încă nim ănui, ci d im potrivă dăunea­ nom ii la m aterialele de con­ Solicitanţii vor prezenta la angajare)
d u c tiv ită ţii lui. la su tă din volumul lu crărilo r un aspect negativ. R isipa de m a­ ză activ ităţii colectivului. strucţii existente pe şan tier, să
de c o n stru c ţii şi o m ică p a rte teriale. in p rezen t constructorii se urm ărească zilnic consum uri­ pactele necesare. ¦
C uprins în planul de stat, noul din lu cră rile de m o n taj şi in s ta ­ se plîng că duc lipsă de cim ent Nici o rd in ea în care se exe­ le specifice. Să nu cău tăm ju s­
obiectiv in d u strial e ra prevăzut laţii ? şi cherestea, în tim p ce pe şa n ­ cută lucrările de construcţii nu tific ă ri, ci să vedem in p rim u l p^vva»-,
ca în trim e stru l IV al acestui an tier go sp o d ărirea lor lasă fo arte este cea m ai bună. De preferin ­ rind lipsurile proprii.
să in tre p a rţia l în funcţiune La această în treb are şeful şan ­ m ult de dorit. Cim entul e p re să ­ ţă e bine să se dea p rio ritate
(prim a bandă). F aţă de acest tierului I construcţii — tovarăşul ra t p este tot. L a fiecare pas se acelor o p eraţiu n i ce deschid C om itetul de p a r tid si condu­
term en, lucrările sîn t întîrziate. ing. A lexandru L ugojan şi ing. în tîln esc b u că ţi d e c h e re ste a ce fro n t larg de lucru sectorului c e re a te h n ic ă a I.C.S.H. au sa r
C are sîn t cauzele ? Pe de o p a r­ A lexandru C iorogaru, şeful şa n ­ se a stu p ă cu p ă m în t sau sîn t d e­ m ontaj şi instalaţii, lucrările cina să ia cit m ai repede toate
te lip sa u tila je lo r şi u zin alelo r tierului m o n taj-in stalaţii, caută te rio ra te de m a şin ile si u tila je ­ m ărunte putîndu-se face in te r­ m ăsurile pentru im pulsionarea
ce au fo st liv ra te cu m a ri în tir- m otivări, punînd to ată răm îne- le ce c a lc i pe eie. C onducerea calat, p rin tre lucrările m ai m ari. activităţii pe şantier. R especta­
i'ea în u rm ă f a tă de p la n pe s e a ­ şantierului cunoaşte bine aceas­ Din p ăcate, lucrul acesta nu s-a rea term enului de d are în exploa­
zieri de către uzinele furnizoare m a linsei de cim ent, cherestea tă situaţie insă răm îne nepăsă- făcut. De altfel şi directorul te h ­ ta re a noii fabrici de aglom era­
şi a. în tîr z le r li s o s irii u tila je lo r. to are şl nu ia nici o m ăsură pen- nic al în trep rin d erii, tovarăşul re este o sarcină de m are ră s­
Rncsa B om înă", „Progresul" F ă r ă a' Ig n o r a a c e ste g re u tă ţi, inginer R alca Zoltan afirm ă că pundere şi e a trebuie în d ep li­
nită.-
B ră ila . ..23 A ugust" B u c u re ş ti şi
S. TRUTA
altele. Pe de altă parte, vina re­

vine şi conducerii I.C.S.H. c a re