Page 97 - 1962-11

Nr. ?468
ßBSBSWBSESma&H
Nu se desp rim ă vârâse încă.
Zilele capricioase ale lunii m ar­
tie îngreunau într-o m ăsură de­
stul de m are activitatea lăcă­
tuşilor care lucrau la utilajele
de afară.
Munca în secţie se reducea la
lucrările de întreţinere efec­
tu ate de echipele şi brigăzile
care dem ontau, verificau, revi-
zuiau şi re tu ş a u cele m ai m ici b ri ai ech ip ei, au p rin s d ra g o ste r e a lucrului p e n tru a lăm u ri de dansuri. Formată din tineri munci­
defecţiuni ivite la agregate ori de lite ra tu ră . P a tru d in tre ei, unele p ro b lem e p e care nu le în ­ tori de la secţiile lăzi şi binale a sec­
la utilaje.
In sala m aşinilor, echipa lăcă­
tuşului loan Teiu trebuia să
schimbe două diafragm e de la
agregatul de reglare a presiunii
aburilor. Term enul de execuţie
e r a fix at la 12 ore.
Teiu a organizat o scurtă con­
vorbire cu m em brii echipei. Cu
această ocazie a u h o tă rit ca
tim pul fixat de conducerea sec­
ţiei pentru schim barea diafrag­
m elor să-l re d u c ă la 10 ore. An­
gajam entul celor 8 lăcătuşi a
fo st resp ectat. D u p ă 9 ore şi
jum ătate, lăcătuşul loan Vlad
term in a de m ontat' şi strîn-s ul­ au co n sid erat că tânărul Teiu
tim ul şurub.
Paralel cu lucrarea pe care
o făcea echipa lui Teiu, o altă
echipă de lăcătuşi executa a-
ceeaşi operaţie la un agregat a-
fla t sub cerul liber.
M unca celor de afară era în­
greunată, deoarece gerul mai
dăinuia încă. D istanţa dintre
cele două ţevi unde trebuiau
m ontate diafragm ele se m ărea
din cauza tem peraturii scăzute,
care contracta m etalul.
Era necesară o intervenţie ra ­
pidă şi hotărîtă. O rganizaţia de
p artid a făcu t apel la cei m ai
pricepuţi lăcătuşi. Teiu, îm preu­ La începutul anului în echipa fost sim plu : să-şi perfecţioneze
n ă cu m em brii echipei sale şi-au lui Teiu a venit tânărul Petru m ăiestria de lăcătuş, să-şi com ­
dat seam a de im portanţa unei Foamete. La început era retras pleteze studiile.
intervenţii rapide. „Nu-i nevoie
să răm înem toţi — s-a adresat
el tovarăşilor de muncă. Vlad
poate merge la cursuri. Foamete
se va duce la şcoala medie se­
rală să-i m otiveze pe Staicu, pe
Z egrean şl pe P u p ăză. Să ră - n ev a a te n ţia a su p ra c o m p o rtă rii g a t, activ şi p re z e n t la to a te Orăştie a pregătit recent un program
m în ă şi G hlbu. Iar acum , Ia lui se „făcea fo c“ .
treabă!“
Munca s-a desfăşurat cu asi­
duitate. La ora 3 dim ineaţa e-
chipa lui Teiu a raportat şefu­
lui secţiei term inarea lucrării.
O b io g ra fic
D espre fieoare m em bru a.1 e-
chipei de lăcătuşi din care face
p arte loan Teiu se pot scrie
m ulte pagini. D espre şeful echi­ în o raş la un film , la o confe­ Teiu care s-au străd u it să în ­
pei in să n um ărul acestora ar rin ţă publică, la un meci... L-au tre ţin ă Ia-tim p utilajele şi ag re­
fi desigur cel m ai m are.
A venit la H unedoara in 1955
. după-term inarea unei şcoli pro­
fesionale m etalurgice. Aloi, p a­
ralel cu m unca In uzină a urm at
: De curînd a avut loc adunarea
/aiâ m eşteşu g ăreasc ă „R ete zatu l“ d in
Problem a economisirii com­
bustibilului pentru locomotive a
stat mereu în atenţia persona­
lului de locom otive de la depoul
C.F.R. din Teiuş. Acest indice a
fost mereu depăşit de toate b ri­
găzile de locomotive. Există b ri­
găzi care au econom isit în cele
zece luni ce s-au scurs, p este 150
tone combustibil convenţional,
p rin tre care se n u m ără cele
conduse de Mihai Ignea, Ho­
rea Seuşean, G rigore Medrea,
Aurel Baidoc, loan P ăcurar şi al­
ţii. P rin tre cei care au redus con­ tra t. Din această cauză, arderea
sum ul specific se aflau şi tinerii nn se face com plet, ia r cazanul
G rig o re P o p a, V asile C riste a şi a re d ep u n eri de p ia tră .
Alexandru Strem ţan, care în ain ­
te cu cîteva luni realizau econo­
m ii în tre 25—30 tone ; d a r to t
ei, în luna octom brie a.c. au în ­
re g istra t pierderi de com busti­ cutia de foc, cam era şi ţevile de
bil în tre 9 şl 11 tone. Cum a fo st fum , să execute m icile re p a ra ţii
posibil aceasta ?
Intr-o şedinţă de analiză ce a
avut loc zilele trecute s-au scos
In evidenţă cauzele care au dus
la nerealizavea indicelui de re­
ducere a consumului de combus­
tibil. Au fo st unele cauze obiec­
tive. P rin tre acestea s î n t : creş­
terea serviciului auxiliar, prin
depăşirea orelor de m anevră, re.
m orcarea unor trenuri netonate
pe secţiile Sibiu—C oşlariu, Teiuş
— Tg. Mureş. De asem enea, c a ­
litatea păcurei din stocul prim it
luna trecută este inferioară faţă
de păcura prim ită înainte, iar
cărbunele de la Căpeni are mul­
tă um iditate.
D ar trebuie să recunoaştem că
şi personalul de locom otivă, de
atelier, conducerea adm inistra­
tiv ă şi com itetul sindicatului, au
contribuit la depăşirea consu­
mului de com bustibil. Să luăm
de exem plu locom otiva 230.174,
care a fost spălată în luna tre ­
cută. Cînd i s-a făcut pro b a s-au
Colectivul de m uncă al fa ­
bricii „Vidra“ din Orăştie s-a
pregătit tem einic pentru iarnă.
Au fost rem ediate defecţiunile
la uşile şi ferestrele în trep rin ­
derii, au început să se desfă­
şoare în ritm susţinut lucrări­
le de re p ara ţie la In stalaţiile de
apă, abur şi ineălzire centrală.
S-a asigurat un stoc de rezer­
cursurile şcolii medii serale pe
care le-a absolvit cu succes. A-
cum se pregăteşte să se înscrie
la facultate. Citeşte m ult. To­
varăşii săi de m uncă spun că
săp tăm ân al sch im b ă cîte 2—3
cărţi la biblioteca uzinei cooso-
chimiee, ori la cea a clubului
„Siderurgistul“ .
De la el toţi cei 8 tineri, m em ­
urmându-i sfaturile prieteneşti
s-au înscris şi urm ează cursu­
rile şcolii medii serale, iar loan
Vlad s-a înscris la şcoala de
m aiştri.
in v iaţa lui Teiu s-a Întâm ­
plat anul acesta un evenim ent
de im p o rtan ţă deosebită. Apre-
ciindu-i m eritele, com uniştii l-au
p rim it a lătu ri de ei. Şi utem iştii
este un exemplu dem n de urm at.
De aceea, luna trecută, utem iştii
de la secţia m ecanic şef l-au
reales ca secretar al organizaţiei
de bază.
Pe scurt, cam aceasta ar fi
biografia lui loan Teiu, şeful
unei echipe de lăcătuşi de în tre­
ţinere de la uzina cocsochi-mică
a C.S. H u n ed o ara. V iaţa lui este
legată organic de viaţa în tre­
gului colectiv în care munceşte.
Cîteva exemple au fo st descrise
m ai sus. Să urm ărim şi altele...
Toji pertîru unu!...
de colectiv. Venea la serviciu,
lucra de m întuială — să tre a ­
că timpul — apoi pleca în oraş,
pe la restaurante, pe la colţuri
de stradă... Cind îi atrăg ea ci­
„Ce vă b ăg aţi în v iaţa m ea ?
Ştiu să m ă descurc şi singur“ .
— spunea el.
M embrii echipei au h o tă rit
săil ajute. Fiecare, pe rînd, a
s ta t de vorbă cu el. Atunci când
trebuia să execute o lucrare mai
g re a îl aju tau cu v o rb a o ri cu
fapta. După şut plecau îm preună
sfătuit să citească unele cărţi.
Totuşi, de m ulte ori se încă-
păţîna, nu vroia să-şi ur­
meze tovarăşii.
Teiu nu l-a lăsat. A sţat mai
: a propus s-o terminăm mai
îmstirea.
constatat pierderi de abur mult
peste cele adm ise ; totuşi loco­
m otiva a fost lăsată în exploa­
tare. La R.T., cînd s-au schim bat
segmenţii la pistoane, s-a văzut
că ei nu etanşează. Totuşi nu
s-au luat măsuri.
L a locom otiva 50.214, d u p ă n u ­
m ai un p a rc u rs de 15.000 km.
de la R.G., la o revizie m ai am ă­
nunţită făcută de tov. Nicolae
Almăşan, şef de tură, s-a consta­
tat că este slab întreţinută, că
injectorul de păcură e necen­
C înd s-a s p ă la t şi r e p a r a t lo ­
com otiva 50.153, la începutul lu­
nii octom brie, nu a asistat nici
o echipă pentru ca să-şi cureţe
ce cad în sarcin a personalului
de locomotivă, deşi una din echi­
pe (cea condusă de G avrilă T i­
m iş), era liberă. La această lo­
com otivă se perindă p rea multe
echipe. De asemenea, personalul
de locom otivă acceptă în unele
cazuri, Ia recepţie, rep araţii n e­
corespunzătoare („doar sint
p rie te n i cu to ţii“ ), ia r o p a rte
din m ecanici nu-şi ţin la zi c a r­
netele de bord.
Deci şi aceste cauze, de n atu ră
subiectivă, au contribuit la ne-
realizarea consumului specific
de combustibil.
Acest lucru putea fi evitat
d a c ă o rg a n iz a ţia de p a r tid şl
conducerea depoului se sesiza
la tim p şi se luau m ăsuri. D ar
to ată lumea s-a culcat pe laurii
victoriei. E cazul ca In viitor să
fie scoasă din practica acestui
colectiv autoliniştirea. Orice suc­
ces trebuie dezvoltat.
VASILE STREMŢAN
corespondent
vă de com bustibil. S-a m ontat
încă un cazan pentru încălzire.
De asem enea, au fost luate o
serie de m ăsuri privind îm bună­
tăţirea activităţii productive a
Întreprinderii.
Toate acestea vor face ca pla­
nul de producţie să fie realizat
ritm ic, indiferent cit de grea
va îî iarna.
i * M iM ü lW
m u lt tim p de vorbă cu el. A
cău tat „să in tre în sufletul lui“.
„De ce nu m ă lăsaţi în pace ?
Voi sîn teţi b ăieţi deştepţi. Toţi
studiaţi... Eu... num ai p a tru
alase“.
„A sta-i h ib a !!‘ — s-a lă m u rit
Teiu. Atunci cînd ceilalţi to v ară­
şi de echipă se adunau în p an
zele de p rîn z ori după te rm in a ­
ţelegeau, Teiu 11 ch e m a şl pe
Foam ete.
„N -ai să înţelegi totul, dar Iţi
prinde bine“.
Şi in tr-a d e v ă r i-a p rin s bine. de odihnă, „Bună dimineaţă“.
încet, încet, a început să prindă
gust de învăţătură, de citit. R ăs­
foia zilnic ziarul ori cîte o carie
lăsată diriadlns de tovarăşii
săi de muncă.
Dim ineaţa, pe rînd, făceau su­
m arul ştirilor apărute în presă.
După un tim p Petru Foam ete a
cerut să fa că num ai el acest lu­
cru.
In tim pul liber, m em brii echi­
pei mergeau în grup la film, la
teatru, la club. Nu uitau însă ni­
ciodată să-l invite şi pe el.
In vară, la pro p u n erea lui
Teiu, to ţi m em brii echipei au fă ­
cut o excursie pe Valea Runcu-
lui. S-au d istra t, au ascultat m u­
zică, au citit în colectiv. A doua
zi s-au re în to rs od ih n iţi la lu­
cru.
Timpul a trecut. Tînărul Pe­
tru Foam ete s-a schim bat. Co­
lectivul l-a apropiat, l-a ajutat
să se califice la locul de muncă,
iar nu de m ult organizaţia de
tineret i-a acordat cinstea de a
fi p rim it în rîn d u rile U.T.M.
A ngajam entul luat, atunci a
!!n ioc de fina!
Lăcătuşii de la întreţinere
sînt bine cunoscuţi în toate sec­
ţiile uzinei coesoehimice de la
H unedoara. „Un colectiv înche­
acţiunile, d is c ip lin a t şi p u n c ­ intitulat „Ştie tot". Programul surprin­
tual, fru n taş în fiecare lună“.
A cestea s în t ca lificativ ele la a-
dresa echipei de lăcătuşi con­
dusă de com unistul loan Teiu.
Iar dacă cocsarii hunedoreni
au d a t p e ste p la n în p rim ele 10
luni ale anului circa 12.000 tone
cocs, realizând economii pe uzină
de peste 7 m ilioane lei, aceasta
se datoreşte într-o oarecare m ă­
su ră şi m em brilor echipei lui
gatele de care răspund.
A. DAVID
rea
cooperatorilor
cooperatorilor de la cooperativa
H aţeg unde s-a analizat situa­
ţia îndeplinirii planului de p ro ­
ducţie pe trim e stru l III al an u ­
lui. D in ra p o rtu l p re z e n ta t de
către tov. loan Radu, preşedin­
tele cooperativei, a reieşit că
planul producţiei globale a fost
în d e p lin it în p ro p o rţie de 106,46
la sută. Cu acest prilej s-au
stabilit noi m ăsuri care să ducă
la îm bunătăţirea deservirii popu­
laţiei. P rintre altele s-a ho tărit
a se deschide o secţie de fieră­
rie, am enajarea unei secţii de
blănărie etc.
NICU SBUCHEA
corespondent
ju íuíuaiuan&uauKnziauHUEüidL'ts-aauci'.iQiKuaissüíinEKriüíüüaeBUBtiaEiowaüanranHKmu^üu i? w M a u & m u n Q a a & u a a Q a P K H a o L f f ig B B k a D U B R & a n H U B U u m f f i3 t t u a p n t g L & K S B á ! ! in B B iia n & in u K iu a a i] A r c e l a « s u E iB iü c iE L iE r jG a r .K M a r a f c ja
Sînt opt ani de cînd expediţiile
Uniunii Sovietice şi ale altor 11 ţări
au întreprins explorarea Antarctidei.
Aceşti opt ani de explorări au însem­
nat munca a mii de exploratori, chel­
tuirea unor sume enorme. Dar rezulta­
tele obţinute sînt tot atît de importan­
te, mai ales acelea privind studiul na­
turii Antarctidei şi aprecierea rolului ei
în viaţa omului.
8 0 !a stiiă din apa
culce a
Explorările au permis să se cunoască
natura Antarctidei.
Problema dacă Antarctida este sau
nu un continent, a fost lămurită proba­
bil definitiv: expediţiile cartografice
sovietice au întocmit harta unei treimi
din coasta continentului. Pe alocuri
\ linia de litoral a fost corijată pe o dis­
tanţă de 100 km. Potrivit noilor hărţi
alcătuite de specialiştii sovietici s-a
putut preciza suprafaţa continentului:
13,9 milioane km.p. Aşadar Antarctida
este cu 50 la sută mai mare decît Aus­
tralia şi la fel de mare ca Europa.
Nici relieful Antarctidei riu mai con­
stituie un mare mister. De mult timp
continentul era împărţit în două p ă rţi: dică nu cunoaşte temperaturi atît de
una mai mare şi cealaltă mai mică —
Antarctida răsăriteană şi Antarctida
apuseană. Carapacea glacială a Antarc­
tidei răsăritene formează o mare cupo­
lă, culminînd la înălţimea de 4.000 me­
tri. In numeroase locuri din Antarcfi-
da apuseană vîrfurile străpung gheaţa
pentru a forma piscuri sau lanţuri de
stînci. Vîrful Sentinel atinge altitudi­
nea de 5.200 metri.
Expediţiile sovietice, americane, bri­
tanice, efectuate în interiorul continen­
tului, au procedat la sondaje în vede-
, rea stabilirii a.dîneîmii gheţei. S-a con- giunile ecuatoriale în tot timpul anului.
Pentru muncitorii
forestieri
Pe întreaga Vale a Sebeşului, mun­
citorii forestieri desfăşoară o muncă
rodnică. Pentru ei au fost create con­
diţii bune de muncă şi viaţă, au posi­
bilităţi de ridicare a nivelului lor pro­
fesional şi cultural. Aici sosesc zilnic
ziare şi reviste; Ia cabane au fost in­
stalate difuzoare şi aparate de radio etc.
In cadrul întreprinderii îşi desfăşoa­
ră activitatea o 'echipă de teatru şi una
torului de industrializare a lemnului,
formaţia de teatru a pus în scenă două
piese: „A furat-o pădurea“ şi „Casa
Pentru perioada de iarnă, Comitetul
sindicatului şi-a prevăzut să intensifice
acţiunile culturale în rîndul muncitori­
lor forestieri. Astfel, în planul activită­
ţii s-a prevăzut ca formaţiile de teatru
şi dansuri să facă cîte două deplasări
pe lună în comunele şi satele de pe
Valea Sebeşului, unde să prezinte spec­
tacole pentru muncitori. In repertoriul
formaţiei de teatru va intra o nouă pie­
să : „Soarele a răsărit la miezul nopţii".
Dispunînd de o bibliotecă cu un fond
de 5.000 volume, comitetul sindicatu­
lui a luat măsuri pentru înfiinţarea
unor biblioteci volante în satele Laz,
Căpîlna, sectorul de exploatare Tău şi
în sectorul de industrializare a lem­
nului.
Pentru îmbogăţirea fondului de cărţi,
se vor mai procura 3.0(50 de volume,
iar în cabanele şi la gurile de exploa­
tare vor avea loc. informări politice,
lecturi în grup şi alte activităţi.
F. CHIRUŢĂ
corespondent
Un nou program
artistic
Brigada artistică de agitaţie a între­ să mă grăbesc...
prinderii de gospodărie orăşenească din
de aspecte pozitive şi negative din di­
ferite sectoare de muncă ale întreprin­
derii. In ziua de 24 noiembrie, progra­
mul brigăzii, înregistrat pe bandă de
magnetofon, a fost transmis la staţia
de radioficare din localitate.
Brigada va prezenta programe şi în
faţa muncitorilor întreprinderii.
T. LAZĂRESCU
corespondent
In secţia m etalurgică a Uzinei chimice din Z latna lucrează
şi echipa topitorului N istor Petru.
ÎN FOTO : M embrii echipei în tim pul lucrului.
de prof. KONSTANTIN MARKOV,
doctor în ştiinţe geografice
statat că cea mai mare adincime atin­
ge 4.200 metri. Suprafaţa bazei stîn-
coase a gheţei se află în cea mai mare
parte sub nivelul oceanului. Geofizi­
cienii sovietici au dovedit că funda­
mentul pietros al Antarcticei este for­
mat din roci de granit şi atinge o gro­
sime de 30—40 km. Celelalte continen­
te au o structură analoagă.
Gunoscînd suprafaţa calotei glaciale
a Antarctidei şi parţial grosimea sa,
se poate evalua şi volumul acesteia
care, potrivit primelor calcule, ar fi
de 30 milioane km.c. Aceasta ar însem­
na că aproape 80 la sută din apa dul­
ce a întregului glob este concentrată
în Antarctida în stare solidă.
Paradoxuri
Antarctida este pomi mondial al fri­
gului. In august 1960 (adică în mijlo­
cul iernii din emisfera sudică), s-a în­
registrat la staţia sovietică „Vostok“,
in interiorul continentului, o tempe­
ratură de —88,3 grade. Emisfera nor­
scăzute (maximum —50 grade). Dar
vara în Antarctida se petrec fenomene
uimitoare. Dacă în emisfera nordică, în
regiunea polului frigului, situat în Ia-
kuţia de nord, vara temperatura creşte
pînă la plus 30 de grade, în Antarctida
centrală, la staţia „Vostok“, termome­
trul coboară mai jos de 30 grade (adi­
că în decembrie—ianuarie).
Frigul din Antarctida centrală pare
un paradox dacă se ţine seama că în
timpul verii, această zonă primeşte mai
multă energie solară decît primesc re­
PAG. 3
T ovarăşul Aurel Săbău e s te unul din inovatorii fru n ta şi ai A telierelor R.M.R. S im eria.
IN FO T O G R A FIE : Săbău Aurel, a ju ta t de Em il Săbău, v e rific ă o nouă in o v aţie p r in caro
se realizează controlul frînelor autom ate de la vagoane.
........................... — ,....¦................................-..................................................-..m....a...mmioi iZoTSmZZ—.J.:-.!-1--—. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Să-l prezen tă m : se numeş- de meserie, lucrează adesea rină şi... avem unele diver­
te Dumitru Domnaru şi-i şef peste program, genţe. Dar ne împăcăm repe­
de echipă în secţia metalurgi- Intervine Domnaru: de... Să schimbăm su biectu l!
că a Fabricii chimice Orăş- — Ce faci atita caz din fap- — Cîţi oameni are echipa
tie. Ieri, comuniştii din secţie tul că am lucrat cîteva ore in dumneavoastră ?
l-au prim it membru de partid, plus la fabrică ? 12.
după ce au hotărit într-o al­ — Cîteva ore, ai spus ? Să — Toţi strungari ?
tă adunare să-i reducă sta­ ştii că eu ţin socoteală. De
giul de candidatură. Acum se mai m ulte ori ai stat m ult pes­ — Strungari, frezori de ex­
află acasă. După masă va in­ te program.... terior, frezori de interior, ra-
tra iar în şui, aşa că trebuie botori, lăcătuşi...
Şi către m in e:
— Atunci dumneavoastră ce
Cam atît ştiam despre eroul — Dacă i-ar place să mă- meserie cunoaşteţi ?
acestui reportaj, în tim p ce nînce, cit îi place să lucreze...
mă îndreptam spre locuinţa — Sînt şi strungar, şi fre­
lui. Vroiam să cunosc şi alte — Aş ji mai gras — i-o în­ zor, şi lăcătuş... Dar lucrez pe
fapte din viaţa acestui om, toarse in glumă soţul. o maşină de găurit cu coor-
multe fapte care-l caracteri­
— Dar cum îi cu orele peste don ate
zează. Dar.... iată-ne ajunşi. Ne program? - îl întreb pe Dom-
întîmpină soţia lui Domnaru, naru. Fireşte, cu acestea din Maistrul Vasile Horia se
o fem eie tînără, plină de vioi­ urmă.:. simte dator să in tervin ă:
ciune. In casă totul e frumos
aranjat, curat, plăcut. Ni se — A, nimic neobişnuit. Sec­ — In ţară sînt puţine ma­
serveşte o plică. Apoi discu­ ţia în care lucrez e un fel de şini de acest fel. Şi nu-s mulţi
cheie a fabricii. Dacă noi nu nici cei care ştiu să le folo­ I
l.ucrăm re.ped. e „şi „binJe, acea,s- sească. Aici precizia e de or-
dinul micronilor. Trebuie să
t-ă--m--. ’ Soţia lui .D..o...m...n.—aru .î.m...i \a se resim te in întreaga fa- iucrezi Cll funcţii- trigonome- \
spune că soţul ei, îndrăgostit brica. Bunaoara daca o co- ţ rice$mt
mandă de piese n-o terminăm. . .... , ,.
ţ la tim p stau degeaba zeci de ... In fal)rică_ mai aveţi şi
\ muncitori. Ceea ce înseamnă a ^ oameni caie ştiu sa lu-
că se încarcă fără rost costul creze m aceste m aşini?
’ produselor. Aşa a fost cu ul- ~ Flrtă dc curînd nu aveam.
timci comandă de m atriţe pen- Acum, prin grija tovarăşului .
/ tru secţia de mase plastice. Domnaru, care nu vrea să ai- /
v Noi de fapt o puteam da în bă Orad ds unicat mai avem }
} termen. Dar unul din echipă )
Pe alţii. Şi bine face. Gheor- <¦'
Vesa, Nicolae Fătu şi loan
repede. Şi-atunci am rămas cu
toaneş, îs doar ciţiva dintre
toţii la lucru, în continuare, oamenii specializaţi de el.
pînă am executat întreaga co- Intre timp, pe masa din fa-
mandă. Asta-i tot. ţa noastră apăruse o nouă sti-
— Ba nu-i tot — intervine c‘d cu ţuică, însoţită de alte
din nou soţia. De ce nu spui bunătăţi. „Că doar avem de
că acel „unu“ cu propunerea unde“ — spunea soţia lui
ai fost chiar tu ? Şi de ce nu Domnaru. ’Am socotit însă că
spui că de fapt n-a avut nici te'sz'ia e prea lungă, aşa că
un rost să vă grăbiţi ? ne-am grăbii să plecăm. To-
— Pentru că a avut rost să varăşul Domnaru s-a oferit să
ne grăbim. Munca noastră, a ne conducă. Soţia i-a amin-
celor trei-patru oameni, se Ut •
materializează in mii de pro- — Te-aş ruga să te grăbeşti,
duse, în sute de mii de lei Mitică d ra g ă ! Am auzit că a
economii. Şi asta nu-i puţin venit mobilă la magazin. Dacă
lucru. găsim ceva fm m os, cumpă-
Iar m ie : răm...
— Sîntem căsătoriţi de cu- xv. ANDRONACHE
sacnt&atiBiiBtiiiaasnrasc.iasK,
cunsă sub stratul de gheaţă, rocile îşi
fac apariţia din loc în Ioc, formînd
„oaze de pămînt“ pe suprafaţa gheţei. de asemenea, cu surprindere că pe ro­
Piatra absoarbe mult mai multă căldu­ cile din apropiere de muntele Nansem,
ră solară şi se încălzeşte mult mai bine la 360 km. de Polul sud, cresc licheni.
decît gheaţa. Incălzindu-se,. la rîndul
ei piatra încălzeşte şi aerul. De aceea, o'siforuS conifânerrîuSu!
clima în jurul acestor „oaze“ este mai
blîndă. Aici există numeroase lacuri şi gUacia!
pîrîuri, pe aici pot fi întâlnite animale
şi plante. Vara, temperatura atinge aici Acest continent, îndepărtat de cen­
peste 10 grade, iar iarna, datorită in­ trele economice mondiale, poate avea
fluenţei vînturilor calde, venind de la oare vreo importanţă practică ?
Această descoperire a fost făcută de munte, ea nu coboară sub 30 grade.
meteorologii sovietici. Oamenii în An­ Aşa se prezintă, de exemplu, oaza Ne vom mărgini să expunem aici
tarctida se bronzează foarte repede şi Bunger, studiată de savanţii sovietici cîteva idei.
adesea sînt chiar arşi de soare. Antarc­ şi polonezi, a cărei suprafaţă atinge
tida centrală mai este numită şi „Polul 500 km. pătraţi. Oaze mari există şi Clima coastelor Antarctidei n-u este
radiaţiei“. Acest paradox poate fi expli­ în alte regiuni ale Antarctidei. mai aspră decît a litoralului Arctic so­
cat prin rarefierea, puritatea şi uscăciu­ vietic şi a litoralului Groenlandei sep-
nea aerului. Dar radiaţia solară, care Din punct de vedere geologic, An­ ientrionale. Intrucît aglomerări impor­
tarctida răsăriteană aminteşte de Eu­ tante exista în Arctica,. în Antarctida
atinge suprafaţa zăpezii şi a gheţei, este ropa răsăriteană, iar Antarctida apu­ pot fi create dacă acest lucru este ne­
reflectată în proporţie de nouă zecimi seană de Europa occidentală. Structura cesar. Dar o astfel de necesitate nu va
în atmosferă şi de aceea aproape nu geologică a Antarctidei permite ou- putea să apară decît dacă omenirea se
încălzeşte stratul superficial al gheţei noaşterea cîtorva etape din istoria ei, va dezvolta în mod paşnic. Iată cîteva
şi aerului. Se poate spune că Antarcti­ care a început cu peste un miliard de exemple: în subsolul Antarctidei au şi
da este regiunea care absoarbe cea ani în urmă. S-a ajuns la concluzia că fost descoperite diferite bogăţii şi pro­
mai mare căldură solară de pe planeta acolo unde se află astăzi continentul babil că mal există şi altele. Există
noastră. glacial, în timpuri foarte îndepărtate acolo bogate rezerve de huilă. Recent
(era proterozoică), existau pămînturi a fost descoperit un zăcămînt care poa­
Este foarte greu să ne închipuim obişnuite. Straturile mai tinere conţin te^ fi exploatat, se mai cunosc şi zăcă­
enorma cantitate de apă (sub formă rămăşiţele unor arbori şi schelete de minte de fier, de pirită (exploatabile),
de gheaţă), existentă în Antarctida, a pinguini. Arborii aparţin unor esenţe de diamante, de plumb, de zinc etc.
cărei climă este cea mai uscată de pe care mai cresc şi acum în emisfera,
întregul glob. Intr-adevăr, pe acest sudică. In Antarctida însă ei au dis­ In oceanul care înconjoară Antarcti­
continent cad în medie mai puţine pre­ părut. Pinguinii de. atunci erau mai da se practică vînătoarea de balene.
cipitaţii atmosferice decît pe oricare al­ mari decît cei din zilele noastre şi Animalele vînate pot fi prelucrate în
tul din cele cinci continente. Clima unii dintre ei atingeau înălţimea omu­ centrele oare ar putea fi construite pe
este deosebit de riscată în Antarctida lui, dar cîntăreau de două ori mai mult coastele Antarctidei.
centrală. Aici cad mai puţine precipi­ decît el.
taţii decît în Sahara şi un metru cub Antarctida este un uriaş aerodrom
de aer din Antarctica conţine mai pu­ Astăzi se cunosc în Antarctida cinci natural format din zăpadă ş i . gheaţă.
ţini vapori de apă decît un metru cub specii de foci, două specii de pinguini Condiţiile de aterizare pentru avioane­
şi zece specii de păsări zburătoare. le grele au fost verificate de aviatorii
de aer din Sahara şi de mii de ori mai sovietici şi americani şi guvernul Noii
puţină decît un metru cub de aer ecua­ Din punct de vedere biologic, An­ Zeelande a anunţat deschiderea unei
tarctida centrală nu mai este un deşert linii de transport pentru pasageri Noua
torial. Aşadar, zona cea mai uscată de absolut. In aerul ei au fost descope­ Zcelandă McMurdo. Antarctida poaie
pe glob este acea care a acumulat cea găzdui avioane ale liniilor transcon-
mai mare umiditate. Desigur acest pa­ rite şi microorganisme. Sra constatat, tinentale care să zboare, de exemplu,
radox poate fi explicat. Pierderile de din Argentina in India sau în Indo­
umiditate în Antarctida (evaporare, nezia.
scurgerea gheţei în ocean), sînt foarte
reduse, calota polară există de foarte Timp de secole, Antarctida a intere­
mult tim p; ea s-a format probabil în sat omenirea şi ca teren favorabil unor
decursul a milioane de ani. anumite activităţi paşnice. Forţele de
producţie au progresat în aşa măsură
Flora şi fauna incit se poate trece înfr-adevăr la rea­
lizări concrete.
@u toate că baza de piatră a conti­
nentului este aproape în întregime as­ _ (După „Les Nouvelles de Aîoscou")