Page 98 - 1962-11
P. 98
PAG. « drumul socialismului ÍS r 2 4 6 5
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE
Vizita lui Â. I. Mikoian în S. U. A. Convorbirea lui N. S. Hruşcîov
cu maiorul cuban Cressensio Perez
Declaraţiile făcute MOSCOVA 28 (Agerpres). TASS sub numele „Bătrinul“, este un ţă
Întîlnirea reprezentanţilor presei transmite: ran simplu care împreună cu Fidel
cu Cyrus Eaton La 28 noiembrie, N. S. Hruşdov Castro şi tovarăşii lui a străbătut
NEW YORK 28 (Agerpres). — A. I. Mikoian a vorbit corespon tot drumul dc luptă eroică a arma
NEW YORK 28 (A gerpres). — TASS transmite: denţilor despre convorbirea cu U l-a primit pe cunoscutul fruntaş re tei revoluţionare, încheiat în 195S
L a 27 n o ie m b rie A. I. M iko Thant. Ea a fost rodnică şi utilă. In voluţionar al Cubei — maiorul Cres cu victoria poporului cuban.
ian, prim -vicepreşedinte al Con Luni seara Anastas Mikoian, prim- timpul convorbirii nu s-au ivit nici sensio Perez, care sc află în Uniunea
siliului de M in iştri al U.R.S.S., vicepreyedinte al Consiliului de Mi un fel de dificultăţi. Nutrim pentru Sovietică la invitaţia Uniunii Asocia Intre N. S. Hruşciov şi Perez a a-
a f la t In S.U.A., a av u t o în tre niştri al U.R.S.S., care se află la ţiilor sovietice de prietenie şi legă vut loc o convorbire care s-a desfă
vedere în clădirea reprezentan turi culturale cu ţările străine. şurat într-o atmosferă cordială şi dc
Cressensio Perez, cunoscut in Cuba prietenie sinceră.
ţe i U niunii S o v ietice la O.N.U. New York, ieşind de la sediul O.N.U. domnul U Thant un mare respect, a N. S . H r u şc îo v a prim it
cu cunoscutul in d u striaş am eri unde a avut o convorbire cu U Thant, adăugat Anastas Mikoian. p e a m b a sa d o ru l C an ad ei la M o sco v a
can Cyrus Eaton, laureat al P re a răspuns la întrebările reprezentan
m iului in te rn a ţio n a l Lenin „P en ţilor presei. Ce probleme au fost discutate în MOSCOVA 28 (A g e rp re s). — p rieten ească în problem ele re iWiSgU.
tru în tărire a păcii Intre po timpul prînzuloi ? — s-au interesat ferito are la relaţiile sovieto-ca-
p o are“ şl cu soţia acestuia. Pe corespondenţi îi interesau multe ziariştii. S-au discutat probleme acute, TASS tra n sm ite : nadiene. In cursul convorbirii au
lucruri: ce planuri are el la New dar nu ne-am certat, i-a liniştit N ikita Hruşciov, preşedintele fo st ab o rd ate de asem enea unele
Preşedintele Kennedy York, dacă va duce tratative cu re problem e internaţionale.
se va întîlni prezentanţii americani, dacă intenţio Mikoian. Consiliului de M iniştri al
nează să facă o vizită la Washing Au fost dezbătute problemele im U.R.S.S., a p rim it la 28 n o iem La convorbire a fost de fa ţă
cu A. I. Mikoian ton, ce probleme au fost discutate în brie la K rem lin pe am basado lakov M alik, lo cţiito r al m in is
timpul convorbirii cu U Thant. portante, prezentînd interes general, a rul C anadei A rnold Sm ith la ce
W A SH IN G TO N 28 (A g e rp re s). adăugat el. Ce fel dc probleme sînt rerea acestuia. tru lu i afacerilo r ex tern e al
— TACS tra n s m ite : Mikoian a răspuns că deocamdată acestea, le este, evident, cunoscut co
nu are un plan precis privind vizita respondenţilor. Convorbirea noastră a In tre N ikita Hruşciov şi A rnold U .R .S .S .
C asa Albă, a a n u n ţa t la 27 n o la New York. Dar aici nu mă aflu demonstrat că cu americanii pot fi Sm ith a avut loc o convorbire
iem b rie că p re şe d in te le S.U.A., pentru tratative, a explicat el. T ra duse tratative asupra problemelor di
K e n n e d y , s e v a în tîln i l a 29 tativele le-au dus şi vor continua sa ficile, într-o atmosferă calmă. ms Mosavan despre trafatîvale & ,, - - ........... ......................................
n o ie m b rie cu A. I. M ik o ian , le ducă V. V. Kuzneţov şi V. A.
prim -vicepreşedinte al C onsiliu Răspunzînd la întrebările corespon oficiale sovseîo-la iene l& fL ital i k l w . A z L h . „ . V .L:....
lui. d e M in iş tr i al U.R.S.S. Zorin. Aici am sosit pentru ca în denţilor cj privire la Fidel Castro,
A. I. Mikoian a spus că şeful guver MOSCOVA 28 (Agerpres) TASS „Adresăm reprezentanţilor presei UNIVERSITATEA „M. V. LOMONOSOV“ DIN MOSCOVA.
drum spre patrie să mă întîlnesc şi nului cuban este un om înţelept. Am transmite: sovietice rugămintea să facă cunos- 5EB=
fost în Cuba, îl cunosc pe Fidel Cas
6ă stau de vorbă cu vechi cunoştinţe. tro, şi pot spune, a declarat Mikoian,
că dacă căutaţi un erou, acest erou
revoluţionar este Castro. întregul po
Dejun oferit de V. A. Zorin por cuban îl iubeşte şi îl sprijină. Ziarul „Pravda“ a publicat inter cute guvernului şi poporului sovietic Declaraţia-program
Corespondenţii i-au cerut să lămu viul acordat dc Fumi Nosavan, vi sentimentele de prietenie pe care le
rească poziţia Cubei faţă de inspecţie.
N E W Y O R K 28 (Agerpres) T A S S V . I. Bazîkin. şeful Secţiei pentru N-aţi citit oare declaraţia guvernului cepreşedinte al Consiliului de Mini nutreşte poporul şi guvernul Laosu- a noului guvern ai R. P. Bulgaria
transmite: ţările Atnericii Latine a Ministerului cuban? — a întrebat la rîndul său ştri şi ministrul finanţelor al Lao- lui faţă de U.R.S.S.“.
Afacerilor Externe al U .R .S .S ., din Anastas Mikoian. In ea este expusă sului, unui corespondent al agenţiei SOFIA 28 (A g erp res). G uvernul, a spus T. Jivkov, va
Reprezentantul permanent al U .R .S .S . partea cubană — Râul Primeles, loc minunat poziţia guvernului Cubei şi de presă Novosti şi postului de ra Amintind că delegaţia laoţiană L a şe d in ţa din 27 noiem brie prom ova neobosit politica in
la O .N .U ., V . A . Z o rin , a oferit la ţiitor al reprezentantului permanent ar fi bine ca presa americană să pu dio Moscova. El şi-a împărtăşit im discută cu guvernul Uniunii Sovie a A dunării P opulare a R.P. Bul dustrializării rapide continue a
27 noiembrie un dejun in cinstea re blice în întregime această declaraţie. presiile despre întrevederile avute cu tice problema încheierii unor acor garia, Todor Jivkov, p reşed in te B ulgariei. El consideră ca s a r
prezentantului permanent al Repu al Republicii Cuba la O . N .U . şi M a După cum se ştie, în declaraţia sa Nikita Hruşciov, şeful guvernului so duri cu caracter economic, Fumi No le Consiliului de M iniştri al R.p. cină extrem de im p o rtan tă asi
blicii Cuba, la Organizaţia Naţiunilor guvernul cuban este dc acord să ad vietic şi despre tratativele oficiale savan a declarat: „îmi dau seama că Bulgaria, a d at citire declaraţiei. gurarea avîntului continuu al a
U nite, Carlos Lecliuga. ntiei Perez şi R â u l Fo rn e l, membri mită efectuarea inspecţiei O.N.U. pe sovieto-laoţiene. misiunea noastră are o marc impor program a noului guvern. D upă griculturii. A ctivitatea guvernu
teritoriul său cu condiţia ca această tanţă pentru ţara noastră întrucît tra cum a n u n ţă a g e n ţia B.T.A., el a lui, a o rg a n elo r de s ta t şi eco
D in partea sovietică au participat ai delegaţiei cubane la cea de-a inspecţie să fie reciprocă şi să se Fumi Nosavan a declarat: „Aş do tativele pe care le duc aici, în cazul subliniat că guvernul va prom o nom ice va ii în d re p ta tă sp re ri
rA . I . M iko ia n , prim-vicepreşedinte al extindă şi asupra unei părţi din te ri să relev în primul rînd că nu nu unui rezultat satisfăcător, vor întări va neabătut linia generală ela dicarea continuă a bunăstării
Consiliului de M iniştri al U .R .S .S ., X V l l - a sesiune a A d u n ă rii generale, ritoriul S.U.A., Porto Rico yi alte mai tonul tratativelor dar şi conţinu şi extinde legăturile stabilite recent b o ra tă de C ongresul al V U I-lea m ateriale şi a nivelului cultural
V . V . Kuzneţov, prim -locţiitor al mi cîteva regiuni ale emisferei occiden tul lor s-au remarcat prin cordia între ţările noastre în domeniul di al P artidului C om unist B ulgar al poporului.
nistrului Afacerilor Externe al U .R .S .S ., In timpul dejunului a avut loc o tale, unde se desfăşoară o pregătire litate, sinceritate şi încredere faţă de plomatic, economic şi cultural“.
convorbire care s-a desfăşurat intr-o activă în vederea unei agresiuni' îm noi. Aceasta este o mărturie a fap în dom eniul politicii in tern e şi In dom eniul politicii externe,
atmosferă de caldă prietenie. potriva Cubei. tului că în faţa noastră se deschid externe. guvernul va dezvolta p riete n ia
perspective luminoase şi că “conducă şi c o la b o ra re a cu U niunea So.
Un comunicat al Ministerului de Război ai SJJ.A, „Cuba a formulat propuneri juste torii Uniunii Sovietice doresc intr- vietlcă şl cu celelalte ţă ri socia
şi noi le sprijinim“ — a arătat Miko adevăr să stabilească cu noi con liste şi va continua să în tă re a s
NEW Y ORK 28 (A gerpres).. — In com unicatul M inisterului ian. Pentru ca inspecţia să fie accep tacte pe o bază prietenească şi sin D e z b a te r ile dlai C o m itetu l hm*. că u nitatea şi puterea lag ăru
TASS tra n sm ite : de Război se a ra tă de asem e tabilă pentru Cuba, inspecţia interna ceră“. a l A d u n ă rii d e a e r a t e a O.NLl lui socialist, va trad u ce consec
nea că o serie de subunităţi ale ţională trebuie efectuată în condiţii vent In v iaţă principiile coe
M in iste ru l de R ăzboi al S.U.A. m arinei m ilitare care au fo st de reciprocitate şi egalitate. Mikoian S.U.A. au eiectuat o nouă NEW YORK 28. — Trimisul spe convorbiri între reprezentanţii Portu x iste n ţe i p a şn ic e a s ta te lo r cu
ă a n u n ţa t c ă fo rţele arm ate a- dislocate la G uantanam o — a dat o înaltă apreciere recentelor explozie nucleară cial Agerpres, C. Răducanu, transmite: galiei şi reprezentanţii grupurilor po orînduiri sociale diferite.
m ericane co n cen trate în p a r b a z ă m a ritim ă m ilita r ă a S.U.A. propuneri cubane, cuprinse în decla litice naţionale pentru a se pregăti
te a de su d -e st a S.U.A. în tim In Cuba — vor fi de asem enea raţia menţionată, sprijinind- revendi NEW YORK 28 (Agerpres). - In Comitetul nr. 4 se dezbat in transferarea puterii către populaţia Catastrofă aeriană
pul accentuării crizei din M area rechem ate „la locurile lo r“. cările legitime ale poporului cuban, La 27 noiembrie, Comisia pentru ener* continuare probleme legate dc neîn- autohtonă în conformitate cu decla în Peru
C araibilor sîn t rechem ate la oglindite în cele cinci puncte ale Iui gia atomică a S.U.A. a anunţat că deplinirea de către Portugalia a o- raţia din 1960 cu privire la acordarea
can tonam entele lor. Fidel Castro. Statele Unite au efectuat cea de-a bligaţiilor de a transmite informaţii independenţei tarilor şi popoarelor co LIMA. — Pc muntele La Cruz
57-a explozie din actuala serie a explo din teritoriile aflate sub tutela sa. A- loniale. Raportul Comitetului Special (Peru), s-a prăbuşit un avion Boeing
Crearea în S.U.A. a Comitetului studenţesc Ziariştii au acordat mare interes ziilor nucleare în statul Nevada, înce ceastă dezbatere care a început la 21 sc referă Ia următoarele teritorii: Ar al societăţii braziliene „Varig“, avind
răspunsurilor date de Anastas Miko pută la 15 septembrie i96l. noiembrie examinează un raport al hipelagul Capului Verde, Guineea SO de pasageri pe bord şi un echi
pentru organizarea de excursii în Cuba ian şi i-au mulţumit călduros pentru Comitetului Special al Organizaţiei Portugheză, insulele Sao Tomc şi paj de 17 membri. Toţi cei aflaţi pe
convorbire. noii membri ai Consiliului executiv. Naţiunilor Unite în legătură cu si Principe, Angola, Mozambic, Macao bord au pierit. Pînă acum au putut
NEW YORK 28 (Agerpres). a admite plecarea unui grup de stu Ţinînd seama dc sporirea numărului tuaţia din teritoriile de sub admini şi Timor. In dezbaterile de pînă acum fi găsite 56 de cadavre mutilate yi
Revoluţia cubană este evenimentul denţi americani în această ţară. ^s!S3saxam!isavaii^aa:a*euKrma!Bii» statelor membre ale U.N.E.S.C.O. (în straţie portugheză. După cum se ştie s-a subliniat faptul că Portugalia în calcinate. Printre victime se află Je-
ccl mai important în viaţa emisferei prezent această organizaţie numără 113 Comitetului i-a fost refuzat dreptul decurs de 100 de ani a vîndut peste sus Malgar, ministrul agriculturii din
occidentale, însă, americanii nu pot La 27 noiembrie, la o conferinţă MOSCOVA. La 27 noiembrie a avut membri), sesiunea anterioară a con de a vizita teritoriile aflate sub ad 4 milioane de africani din aceste te Peru. care a putut fi identificat da
să-şi facă o părere justă, din cele de presă, un reprezentant al Comite Ioc Plenara Comitetului Unional pen ferinţei generale a U.N.E.S.G.O. care ministraţie portugheză, fapt ce a făcut ritorii, de asemenea şi faptul că pu torită unei plăci dc identitate pe care
relatate de presa lor, despre ceea tului pentru organizarea excursiilor tru aniversarea a 100 de ani de la a avut loc tot la Paris, a hotărît să ca acesta să-şi strîngă informaţiile terile N.A.T.O. contribuie la menţi o purta la mină.
ce se petrece în Cuba — la această in Cuba, Anatol Schlosser, a făcut naşterea marelui actor şi regizor rus lărgească componenţa Consiliului exe dintr-o scrie de teritorii învecinate. nerea dominaţiei portugheze în aceste
cunoscut reprezentanţilor presei răs Konstantin Stanislavski, (1863—1938) cutiv de la 24 membri la 30 membri. In raportul Comitetului Special sc sub teritorii prin armele pc care le pun Doliu naţional în Cuba
concluzie a ajuns un grup de stu care va fi sărbătorită în ianuarie 1963. liniază faptul că situaţia din terito la dispoziţia guvernului portughez.
denţi de la universităţi şi colegii, care punsul Ia această scrisoare. El a re La propunerea Comitetului sovietic EREVAN. Egizio Massini, dirijor riile aflate sub administraţie portu HAVANA 28 (Agerpres).
au organizat luna trecută o discuţie latat că Federaţia studenţilor univer pentru apărarea păcii, Consiliul Mon principal al Teatrului de operă şi Ba gheză este deosebit de gravă şi re Numeroşi petiţionari veniţi chiar din In avionul care s-a prăbuşit marţi
cu privire la evenimentele din Cu sitari din Cuba a invitat pe tinerii dial al Păcii a adoptat hotărîrea de a lei din Bucureşti, a dirijat cu marc suc clamă o intervenţie urgentă din partea teritoriile aflate sub administraţie por dimineaţa în apropiere de capitala
ba. Tot atunci a fost creat Comitetul sărbători această dată pe întregul glob. ces la 27 noiembrie în oraşul Erevan Organizaţiei Naţiunilor Unite. Comi tugheză expun în faţa Comitetului nr. Perului — Lima — şi-au găsit moar
studenţesc pentru organizarea de ex şi tinerele din S.U.A. să petreacă va opera „Othello“ de Verdi. Maestrul ro- tetul Special recomandă începerea dc 4 situaţia reală din aceste teritorii. tea toţi cei zece membri ai delega
cursii în Cuba. canţa de iarnă împreună cu tinere PARIS. La 27 noiembrie cea de-a mîn va dirija tot la Erevan opera „Tra- ţiei Cubei la conferinţa regională a
tul cuban. Departamentul de Stat a Xll-a sesiune a conferinţei generale a viata“ de Verdi, după care îşi va con Criza de guvern din R.F.G. Organizaţiei pentru alimentaţie şi a-
Comitetul a cerut organizaţiilor de refuzat să acorde vize de plecare stu U.N.E.S.C.O. a ales prin vot secret tinua turneul la Baku. gricultură (F.A.O.). Delegaţia se în
tineret din Cuba să ofere studenţilor denţilor americani, invocînd restric în fr-o nouă iza torcea de Ia lucrările conferinţei care
americani posibilitatea de a cunoaşte ţiile stabilite de autorităţile Statelor DAR ES SALAM. La 27 noiembrie au avut loc la Rio de Janeiro. De
viaţa poporului cuban. A fost adre Unite după ruperea relaţiilor diploma BONN 28 (Agerpres). — ducerea partidului social-democrat. legaţia era condusă de Râul Cepcra
sată de asemenea o scrisoare De tice cu Cuba. Criza de guvern de Ia Bonn a intrat In cursul şedinţei fracţiunii parla Bonilla, preşedintele Băncii naţionale
partamentului de Stat cu cererea de într-o nouă fază. „La şedinţa de marţi a Cubei. In legătură cu tragica dis
In ciuda consecinţelor care ne a- seara a fracţiunii parlamentare U.G.D.- mentare a U.G.D.-U.G.S., relatează co pariţie a delegaţiei, guvernul revolu
Caldă prim ire făcută ircninţă, a spus Schlosser, Comitetul U.G.S., relatează corespondentul din ţionar al Cubei a decretat în întrea
a hotărît să organizeze o excursie în Bonn al ziarului austriac „Volksblati", respondentul din Bonn al ziarului ga ţară doliu naţional pc timp dc
Cuba. Adenauer a fost somat să se retragă „Wiener Zeitung“, au fost propuse şi
solilor artei As-Sallai : „Revoluţia yemenifă alte formule pentru soluţionarea cri
romîneşfîi în S.U.A.
se dezvolfă cu succes" fa Dar Es Salam şi-a încheiat lucră la începutul anului viitor sau cel mai zei guvernamentale. trei zile.
N E W Y O R K 28 (Agerpres). SANAA 28 (Agerpres). Poporul yemenit a devenit stăpînul rile sesiunea Adunării ' Naţionale a tîrziu în vara viitoare“. Associated -
corespondenţă specială: Au trecut două luni de la declan ţării sale. In curînd se va anunţa Tanganicăi, care a adoptat o serie de Press relatează că Adenauer a păstrat
şarea revoluţiei în Yemen. Intr-un in crearea Uniunii populare conducătoare legi şi de amendamente la constituţie, tăcere atunci cînd s-a pus problema Visurile nostalgice
Peste 3.000 de persoane, p rin legate de proclamarea republicii care relragerii sale şi nu a arătat prin ni
tre care numeroşi americani de
terviu acordat cu acest prilej unui din care vor face parte reprezentan
origină romînă, au umplut pînă corespondent al agenţiei MEN, pre ţi ai tuturor păturilor populaţiei. va avea Ioc Ia 9 decembrie. mic că va ţine seama de dorinţa ex •-oooooooi ale revanşarzilor
la refuz sala „Public Music- şedintele Republicii Arabe Yemen, As GAlRO. La 27 noiembrie a sosit la primată de partidul său. In aceeaşi şe
H a ll“ din oraşul Cleveland Sallal, a declarat că revoluţia yeme- Comploturile regelui Saud şi rege dinţă, Ia propunerea lui Erhard şi Lib ră riile şi chioşcurile de ziare prin foc şi sabie, constituier după
(statul O h io ) pentru a asista nită se dezvoltă cu succes. Noi, a lui Husscin, aflaţi în slujba imperia Cairo secretarul de Stat pentru aface Strauss, toţi miniştrii membri ai din Germ ania occidentală abundă cum se vede, un obiect de delir
la spectacolul prezentat în sea spus As-Sallal, am dat o lovitură for lismului, a spus în încheiere preşe rile externe al Iugoslaviei, [<. Popo- U.G.D.-U.G.S. şi-au înaintat în mod ofi în ziare şi cărţi în care autorii pentru revanşarzii vest-germani.
ra zile i de 24 noiembrie de ţelor agresive ale imperialismului. In dintele Republicii Arabe Yemen, nu vicî. cial demisiile pentru a uşura cancela
ansamblul folcloric „Rapsodia prezent au fost create in ţara noastră rului formarea noului guvern. proslăvesc ideile fasciste, revan Recent. Ed itu ra „Deutsche V erla-
Rom înă“ . Publicul entuziasmat condiţii pentru construcţia paşnică. vor împiedica progresul poporului ye DELIII. La 27 noiembrie a avut loc şarde.
a ovaţionat îndelung fiecare la Delhî o conferinţă de presă a mi Conducerea partidului lui Adenauer genstalt“ a scos de sub tipar v o - ^
număr al programului, iar după menit. nistrului afacerilor externe al R.F.G., a făcut în acelaşi timp o nouă încer Peste 50 de ziare şi reviste m i lumele „Însem nările lui Joseph O
terminarea spectacolului o mare Schroder, care îl însoţeşte pe preşe care de a exercita presiuni asupra
parte din spectatori a rămas dintele R.F. Germane, Lubke, în călă paitidului liber-democrat, acordînd lui litariste editate de aşa-zisele „17- Gobbels“ şi „C a rte a a doua a lui
în foaierele teatrului, făcînd toria acestuia prin ţările Asiei de sud- Adenauer împuternicirea de a duce niuni soldăţeşti“ duc o intensă pro H itle r “ . In adnotările la cartea lui (\
aprecieri elogioase asupra m ă est şi care în prezent se află în In tratative cu privire la formarea noului
iestriei dansatorilor şi cântăreţi F o p o r o l y e iia e o iE s g m jl& iă dia. Răspunzînd la întrebările ziariş guvern nu numai cu tiber-democraţil, pagandă care se deosebeşte puţin H itle r editura scrie negru pe alb g
lor rom îni. Impresia deosebită tilor Schroder a respins ideea încheie ci şi cu social-democraţii. Această că o dată cu apariţia acestei cărţi §
lăsată de „Rapsodia Rom înă“ la saiăsaséale ie is 8epa,,Iiise d e gasvere rii tratatului de pace cu ceîe dotlă state propunere a fost însă respinsă de con- de cea kitleristă. Ed itu ra „Pabel „...se umple golul dintre „M e in g
Clevcland poate fi apreciată şi germane.
din faptul, nu lipsit de semni Verlag“ publică săptămînal aşa- ----------------- K a m p f“ şi cartea <>
ficaţie, că peste 1.000 de spec
tatori au părăsit teatrul abia numitele „G ra s - .
SANAA 28 (Agerpres). — cineva din noi se adresa vreunui spi chenroman“ (ro ~~ „Convorbiri din g
Agenţia A.P.N. transmite o revistă tal, ni se cerea permisiunea oficială pe manul de o para), deceniul al 4-lea g
a presei yemenite în care se sublinia care nici şeicul, nici amilul, nici ha- rtiO fă externă
ză că poporul yemenit sprijină revo chîmul, nu ne-o dădea fără bacşişuri.
luţia guvernului republican şi măsurile In acelaşi timp, continuă ziarul, dacă Mişcarea grevistă în ţările capitaliste cărticele destinate. — şi al 5-lea" şi g
întreprinse de el. imamul sau vreuna din soţiile sale su
m ai ales tineretului. Despre con prin aceasta sc aruncă o nouă lu
ţinutul acestor aşa-zise. opere lite m ină asupra „id e ilo r“ lui (adică
după ce au fost stinse luminile In articolul intitulat „Calomniatorii fereau de vreo maladie oricît de neîn BRAZILIA ANGLIA rare se poate judeca numai citind ale lui H itle r - N .R .) “ .
în foaiere. să tacă, trăiască revoluţia poporului“, semnată erau aduşi medici din Italia, RIO DE JANEIRO 28 (Agerpres). - titlurile de pe coperţile în culori
publicat în ziarul „Aş-Şaab“ se subli Elveţia, Franţa şi din alte ţări“. TASS transmite : LONDRA 28 (Agerpres). — ţipătoare: „Pîn ă la Moscova — D a r visurile nostalgice ale foş
D u p ă spectacol, în saloanele niază că revoluţia din Yemen „este o A luat sfîrşit greva de 6 zile a La 27 noiembrie 500 de muncitori de 18 km “ , „ M area trădare de la
hotelului „Statler H ilio n “ a a- revoluţie a întregului popor, o revolu Guvernul a hotărît să înfiinţeze în 18.000 de muncitori de la şantierele Ia uzina de construcţii de maşini a Budapesta“ . „Zb o ru l mortal dea tilor hitlerişti nu v o r să rămină
v u t loc o recepţie organizată ţie a fiecărui om care crede în liber toate marile oraşe şi în localităţile în navale din Rio de Janeiro şi Niteroi. societăţii „Davis and United Engin- supra Berlinului — lupta istorică
în cinstea ansamblului de un tate, unitate şi dreptate socială“. depărtate spitale gratuite pentru ca fie Participanţii la grevă au obţinut ma neering“ din Sheffield (Yorkshire) au pentru capitala Reichului“ , de domeniul trecutului. Acest lu
grup de americani de origină care cetăţean să poată primi asisten jorarea salariilor şi satisfacerea unei declarat grevă cerînd reprimirea Ia lu
romînă, la care au luat parte Ziarul „Al-Djumhuria“ relatează des ţă medicală. serii de alte revendicări. cru a 40 de tovarăşi concediaţi „ca Ia tă ce se poate citi în tr-un ul cru a fost demonstrat cu prisosinţă
peste 500 de persoane. In pre sprijinul material pe care cetăţenii inutili“. din primele „Groschenromane“ :
cursul recepţiei participanţii yemeniţi îl acordă revoluţiei. El citea •ic STATELE UNITE „Acesta a fost anul unor eveni de ultimul roman al lui Dw inger 6
şi-au exprim at încă o dală ad ză exemple în care numeroşi cetăţen' CAIRO 28 (Agerpres). — WASHINGTON 28 (Agerpres). - RHODESIA DE NORD mente măreţe şi minunate. Cehia
miraţia faţă de solii artei ro- dăruiesc economiile lor republicii. Zia După cum anunţă corespondentul La 28 noiembrie mecanicii de la so şi Au stria erau incluse in Reick. intitulat „A ş a a fost în anul 1965“. g
mîneşti. M inistrul R .P . Ronrine rul face o expunere asupra planului «lin Sanaa al agenţiei M.E.N., 200 de cietatea aeronautică americană „Loc LUSAKA 28 (Agerpres). — Polonia era înfrîntă intr-un marş
la Washington, Petre Bălăcea- de reorganizare a sistemului de învă- yemeniţi, aflaţi în serviciu în Arabia kheed Aircraft Co“, au declarai grevă Peste 7.500 de mineri africani de la fulgerător. Acestea se petreceau în In im aginaţia sa, Divinger vede C>
nu şi conducătorul ansamblului, ţămînt, despre căile de lichidare a anal- Saudîtă, au fugit din Arabia Sandită în semn de protest împotriva mane minele de cupru ale societăţii „Rhoka- acele tim puri măreţe, cînd germanii O
Petre Nastovici, au mulţumit fabetismului, acordă mare atenţie pro şi s-au alăturat armatei naţionale re vrelor cercurilor patronale de a res na Corporation“ din IO'twe, Rhodesia lumea distrusă de un război to o
celor prezenţi pentru calda pri- publicane yemenite. tringe libertăţile sindicale. Potrivit a- de nord, au declarat grevă la 28 no adunau recolte bogate de lauri“.
mire de care s-a bucurat an- blemelor ocrotirii sănătăţii. „Anul tre Ei au depus la comandamentul mi genţiilor occidentale de presă, greva iembrie. Agenţia France Presse relatea $ta l, povesteşte extaziat despre noile
v sambluL litar yemenit armamentul pe care îl paralizează 5 uzine ale companiei si A n ii dezlănţuirii celui de-al doi
cut, ca şi în anii precedenţi, scrie „Al- deţineau, bineînţeles, de provenienţă tuate în California. ză că greviştii protestează împotriva lea război m ondial, cînd ţările co mijloace de distrugere a omenirii.
americană. tropite de hitlerişti erau trecute
Djmnhuria“ ne secerau bolile, iar dacă .proastelor condiţii de muncă şi a tra D e aceea nu trebuie să m ire V
tamentului inuman la care sînt supuşi.
pe nimeni loviturile date revistei o
„D e r Spiegel“ , care a îndrăznit să g
dezvăluie cîte ceva din trecutul <>
demnitarilor de la Bonn, averti- g
zîn d astfel poporul german asu- O
gpra viitoru lu i sumbru pe care i - l
pregătesc cercurile revanşarde de O
la Bonn. g
O<X>CO0fK><X>000<X><X>00<XX>0<X>CK.C'O00<XXXXXX>0<XXXXX>0000
Redacţia şi administraţia ilarului ;şţr. 6 Martio ijt 9. Telefon: 1§8, 189, 75, .674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.l.T.R. nr. 268.828 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică t Mai« -- Deva,