Page 99 - 1962-11
P. 99
V IN t m t i Ţ Â R I ZU, V N ifl-T T Ji ! De două ori fruntaşă
\ îIN ACEST NUMĂR: Ca să coordonezi munca a m-am sim ţit cînd am pri
32 de oameni nu-î lucru u- m it-o'1.
® ion Şoaită: In 11 luni, şor. Pentru aceasta îţi tre
2.200 1. lapte pe eap de vacă buie pricepere, experienţă, • •*
furajată; calm.
Ne grăbim. E zi în care are
® Traian B radu: Cartea — — In primul rină trebuie loc cercul agrotehnic. To
prieten nedespărţit al tinere să cunoşti oamenii — ne varăşa Gliga îşi căută creio
tului ; spuse tovarăşa Onica. Fie nul şi caietul. Cartea
care îşi ars firea lui, necazu „Cultura plantelor de cim p“
mulsocialismului ®î.Ciobanu:Incasănouă; rile -şi bucuriile Ivi. De aceea, — era pe masă. „Acum în
(pag. 2-a) ca să-i poţi îndruma, să-i văţ ăe aici“, ne spuse, ară-
tîndu-ne cu mina spî'e carte.
• Adunări de dări de seamă
şi alegeri în organizaţiile de
partid săteşti ;
(pag. 3-a)
• De peste hotare
(pag. 4-a)
Anw! XIV. Nr. 2467 Vineri 30 noiembrie 1962 4 pagini 20 bani
i tBaPBBawBBgaaaHanaaasEM mobilizezi la acţiuni frumoase, Pe un dulap observăm o
să-i faci să-ţi asculte sfatu altă carte: „La cea m ai înaltă
forfele Apartamente noi rile, e neapărată nevoie să t tensiune
peiaira re a liz a re a planului
Pentru siderurgiştii şî con înţelegi. Apoi să lucrezi cu — Cine citeşte? întreb pe
structorii hunedoreni au fost a- calm. Cu tonul
d e p r o d u c ţie locate în acest an importante Elena, fiica co-
fonduri necesare construcţiei de ridicat nu re- ___ . . . . . . . . ...... lectivistei.
In cursul anului 1962, colectivul timp pînă Ia sfîrşîtul anului 1962, locuinţe în blocuri. Ca urmare a zolvi mare lu
de muncitori, ingineri şi tehnicieni comitetul de partid, la indicaţia bi muncii desfăşurate de construc cru. Experien — Mama. A ci
de la Exploatarea minieră Barza, sub roului Comitetului raional 'de partid torii şantierului nr. 4 al I.C.5.H., ţa? Aceasta o
îndrumarea organizaţiilor de bază Brad, a organizai recent o şedinţă de la începutul anului şi pînă în tit şi „AnaKa-
P.M.R., a depus eforturi susţinute în de analiză Ia nivelul exploatării, Ia prezent s-au dat în folosinţă cîştigi în timp renina", „Con
vederea realizării sarcinilor de plan, care au fost invitaţi activul de partid 763 apartamente. De asemenea tele de Monte
trimiţînd la suprafaţă tot mai multe şi fără de partid, şefii secţiilor şi ai se găsesc în faza de finisaj şi in munca de zi Cr i s t oAr e
vagonete cu minereu. Drept urma sectoarelor, maiştri, şeii de echipe şi urmează să fie date în folosin cu zi.
re, planul de minereu pe 10 luni a fruntaşi în producţie, secretarii or ţă pînă Ia sfîrşitul anului încă i n s i g n a de
fost îndeplinit şl depăşit. ganizaţiilor de bază şi preşedinţii 284 de apartamente. Seara, la şe „Prieten al căr
comitetelor sindicale de secţie. dinţa cu briga ţii
O contribuţie însemnată la obţi Noile apartamente pe lingă dierii ce se or
nerea acestui succes au adus sectoa In această şedinţă au fost scoase că oferă un confort mai mare ganizează la ...In fiecare
rele Î80 m. Musariu, sectorul I Mu- Ia iveală o seamă de deficienţe în noilor locatari, au o calitate su gospodăria co marţi, şi joi la
sariu şi orizontul 210 m. Musariu, activitatea exploatării. Astfel, din perioară a finisajelor. lectivă din Gal- căminul cultu
care au depăşit şi planul de minereu discuţii a reieşit că s-au Înregistrat da ăe Jos o in- ral se fac re
şi pe cel de metal. In fruntea între multe abateri tehnice la lucrările de S p e cta co l tilneşti şi pe petiţii la cor.
cerii s-au situat comunişti ca Ioan investiţii şi abaiarc, care au grevat şefa echipei a
Toraodan, Aron Gherman, Ilie Botici preţul de co st; de asemenea, procen Orchestra de muzică populară cincea, pe to- întotdeauna
şi alţii. Succesul se datoreşte faptu tul de diluţie a fost stabilit inco a Filarmonicii de stat din Cluj tarăşa Gliga O- printre altiste,
lui că organizaţiile de partid din rect, îngroşîndu-se ireal filoanele. a prezentat ieri în sala Casei nica. După ce alături de alte
aceste sectoare ai căror secretari Şefii de sectoare au lăsat controlul de cultură din oraşul Hunedoa se stabilesc sar membre ale e-
sînt tovarăşii Petru Fodor, Nicolae din mină pe seama maiştrilor, care ra un reuşit spectacol. La spec cinile pentru a chipei sale, o
nici el nu şi-au făcut datoria, din tacolul in titu lat: „Cîntăm fru doua zi ea
Sturza şi Ioan Boidi^ar, au ştiut să care cauză s-a făcut o slabă triere museţile patriei" şi-au dat trece pe la găseşti şi pe
tacă o repartiţie judicioasă a mem a minereului, influenţînd nefavorabil concursul printre alţii şi cunos membrii echipei. Dimineaţa Gliga Gnica.
brilor şi candidaţilor de partid pe lo conţinutul de metal. cuţii solişti de muzică populară trece din nou, aşa că fiecare Este urm din
curile de producţie, dîndu-le sarcini Ion Luican şi Ana Bălăci. colectivist ştie ce are ăe fă
concrete privind contribuţia pe care Faţă de lipsurile reieşite în această cut, unde trebuie să meargă, tre cele mai
trebuie să şi-o dea la realizarea pla şedinţă, cît şi pentru recuperarea ră- Spectacolul s-a bucurat de o vechi coriste, îşi aminteşte
nului de producţie. mînerii în urmă şi asiourarea înde caldă apreciere din partea pu ...Dacă te opreşti la colec cu plăcere ăe cînd a fo st
plinirii sarcinilor de pian pe anul tivă. la sfat, ori la căminul împreună cu corul la Si
Dacă aceste sectoare au obţinut 1963, conducerea exploatării a luat o blicului. cultural şi întrebi pe oricine, biu, laSebeş, la Po
rezultate frumoase, altele, ca 120 serie de măsuri tehnico-organizato- care dintre echipele gospo iana, laAlba lulia. In sa
Musariu, 150 Musariu, sectorul II Va rice printre care: asigurarea unui ) Mlini thdemînatice ce dăriei colective e cea mai tele din jur, Cricău, Cetea,
lea Morii şi sectorul Barza, au rămas control pe cele trei schimburi din bună, prim eşti un singur Bevic etc. corul s-a deplasat
mult sub plan. Şefii acestor sectoa partea personalului fehnico-inaine- îmbină cu măiestrie utilul Adunări populare pentru votarea răspuns: echipa a cincea — ăe m ulte ori. Acum. coriştii
re, tovarăşii Molse Botici de Ia 120, resc. Se va face o recepţie mai ju contribuţiei voluntare echipa lui Gliga Onica. Ea pregătesc noi c î n t e c e :
Vasile Pătrăşcoiu de Ia 150, cît şi cei dicioasă a lucrărilor şl în acelaşi cu frumosul — iată ce-l a obţinut cele mai bune re ,,Partidului, părinte al bucu
lalţi, nu au depus străduinţă pen timp se va insista mai mult asupra In ultimul tim p s-au ţinut numeroase adunări populare zultate şi a realizat cele mai riei“, „Cîntec peste văi ră
tru organizarea cît mai temenică a punctelor cu filoane bogate. Utiliza caracterizează pe tînărul pentru votarea contribuţiei voluntare pe anul 1933. Miile de m ulte zile-munoă. Dar, ca sună“, „Ţara-ntreagă cit m ă
lucrului Ia locurile de muncă, fapt rea intensivă a maşinilor de încăr cetăţeni participanţi la adunări au votat construirea a noi o- peste tot, şi aici, deşi echipa sor“, „Cîntec de colectivist",
cat, extinderea metodelor prin în- r Aurel Mitrea, muncitor biective social-culturale care se vor realiza prin muncă pa e fruntaşă, îşi are' şi ea „Haţegana cu strigături
care a făcut ca multe echipe să ră- magazinare şi experimentarea unor triotică şi contribuţie bănească. De asemenea în cadrul adu fruntaşii ei — fruntaşi in etc.
ţ tîm plar la I.I.L. „1 Mai“ 1 nărilor au fost alese comitete de cetăţeni care vor răspunde tr-o echipă fruntaşă: pe Brea-
mînă cu planul neîndepllnlt. Orga metode descendente pentru filoanele ăe executarea lucrărilor şi care voi' antrena masele de cetă zu Paraschiva, pe Nicula Tov. Man, dirijorul corului,
[ din Deva. Pentru calitatea > ţeni la realizarea acestor obiective. Victoria, pe Pasat María şi ne-a spus că în formaţia de
nizaţiile de partid al căror secre cu înclinare mică, sînt alte măsuri pe m ulţi alţii care au ajuns cor activează şi soţul Oni-
ţ bună a lucrărilor prestate, ^ căi, Iulian, ceferist la Coşla-
tari sînt tovarăşii Gheorghe Ruda, care vor duce Ia îmbunătăţirea ac riu, şi fata lor, Elena — ’în
[ el şi-a cucerit stim a şi in- j treaga familie.
Viorel Boldura şi Romulus Groza, tivităţii colectivului nostru de
{ crederea tovarăşilor de -j In eurînd va lua fiinţă la
nu au tras la răspundere şefii sec muncă. cămin o echipă de dansuri.
l muncă- -î Cînd a auzit, tovarăşa Oni
toarelor, ş! pe ceilalţi tovarăşi din Participanţii Ia această şedinţă au ca a ţinut neapărat să-i spu
C Foto: V. ONOIU ] la 1 noiembrie să aibă pînă nă directorului de cămin:
conducerea sectoarelor, mulţumindu- apreciat că există posibilităţi să îie •PbJbJhJuf --- -W-J--- wJ « „să nu mă lăsaţi pe dinafa
ră, vreau să intru şi eu in
se doar cu măsuri pe hirtie, fără recuperată rămînerea în urmă. Este la 250 zile-muncă. echipa ăe dansuri.
să treacă la traducerea lor în via nevoie doar să se acţioneze cu mai Pentru continua ...Din casa dinainte, cum ...La colectiv şi la cămin
înfrumuseţare a satelor — tovarăşa Onica este de
tă. Nici comitetul de partid nu a multă fermitate, fiecare membru al se spune, tovarăşa Gliga ne-u două ori fruntaşă.
controlat şi tras Ia răspundere birou colectivului nostru de muncă să lupte Pînă la data de 26 noiembrie ® Construirea de noi şcoli în însă ca satul lor să se dezvolte adus o cutie. A deschis-o cu I. CIOBOTA
a.c. au avut loc în satele regiu căpătoare, moderne, stă mereu şi mas mult. Pentru acest motiv
rile acestor organizaţii şi nu Ie-a dat cu mai mult elan pentru ca la locul nii noastre 287 adunări populare în atenţia cetăţenilor şi a depu la adunarea populară ţinută de grijă şi ne-a spus: „Medalia
pentru votarea contribuţiei vo taţilor. Iată de ce la adunările eurînd ei au hotărît să constru
un sprijin concret în rezolvarea pro său de muncă întreaga capacitate de luntare pe anul 1963. La aceste populare se fac multe propuneri iască un local de cămin cultu in cinstea încheierii colecti
adunări au luat parte 31.328 de de construire a unor asemenea ral. Suma de 9.039 lei votată va
blemelor de producţie. Toate aces producţie să fie valorificată. cetăţeni, care au ales 279 comi edificii. I,n satul Rişca din ra fi folosită la procurarea de ma vizării a g r ic u ltu r iiN u vă
tet; de cetăţeni pentru condu ionul Brad s-a începui construc
tea au făcui ca planul de metal să MILITON BOTICI cerea lucrărilor votate. teriale precum şi la construc închipuiţi cît de fericită
secretarul comitetului de partid ţia unui local de şcoală de patru
nu fie îndeplinit. In marea majoritate a adună ani. Pentru ca localul să fie ter- ţia unei cabine de proiecţie. Oaspeţi al m inerilor
ŞTEFAN ALMĂŞAN
Văzîudu-se starea de fapt in care inginer şef rilor participanţii au hotărît minat în anul ce urmează, cetă ° Aproape 100 de cetăţeni din Zilele trecute, căminul cultu clubului amintit, au prezentat pe
ţenii din Risca au votat suma de satul Uroi au ţinut să participe ral din Musariu a cunoscut o a. scena căminului cultural din Mu
se găseşte Exploatarea minieră Bar Exploatarea minieră Barza construirea de noi obiective so- 13.100 Iei. nimaţie deosebită. Aproape două sariu un reuşit spectacol. Stră
ia adunarea populară pentru vo sute de mineri, însoţiţi de fam i daniile lor au fost răsplătite cu
za cu realizarea planului şi ţinînd cial-culturale. Tot pentru terminarea unui lo liile lor, au primit în ospeţie un vii aplauze. Minerii prezenţi la
tarea contribuţiei voluntare pe grup de artişti amatori ai clu spectacol şi-au exprimat dorinţa
cont că nu ne mai desparte mult cal de şcoală cetăţenii din şa de a avea ca oaspeţi şî alte for
anul 1963. Fiecare participant a bului sindicatelor din Gurabarza. maţii artistice ale clubului din
Gurabarza.
La universHrafea hii Cut, raionul Sebeş, au votat fost de acord ca în anul ce ur Aceştia, membri ai formaţiei de
suma de 23.650 lei. mează să împrejniuiască şcoala
muncitorească din localitate. Cu suma de 7438 muzică populară şî uşoară ce-şi
0 Cine trece prin satul Mes lei votată şi cu participarea ce
Printre alte activităţi cultu teacăn, aparţinător oraşului tăţenilor Ia munca patriotică, desfăşoară activitatea în cadrul
ral-educative, la mina Petrila Brad, îşi poate da seama de 3a Uroi se va putea realiza lu
NOTA REDACŢIEI funcţionează şi o universitate schimbările care s-au petrecut crarea respectivă. :-EÎ3=
muncitorească frecventată de 52 aici în ultimii ani. Cetăţenii vor
O cauză pentru care la E.M. Barza planul de metal n-a fost muncitori mineri. In cadrul uni 160 ha. păşune curăţată
realizat o constituie şi insuficienta linie de front de lucru. Aces versităţii se predau cunoştinţe
tui fapt nu i s-a acordat nici anul acesta atenţia cuvenită. de socialism ştiinţific, matema Economii de combustibil In scopul ridicării fertilizării cel, 60 ha. la Dobra şi 30 ha. !a’
Lucrările de investiţii şi pregătiri s-au desfăşurat la un nivel tici, geologie minieră şi tehnică păşunilor comunale, Consiliul Hărău.
necorespunzător. Maşinile de încărcat şi alte utilaje sînt slab nouă. Cursurile sînt frecventate agricol raional Ilia a întreprins
folosite, ceea ce încetineşte ritmul lucrărilor de deschideri şi cu regularitate de muncitorii Folosind în mod chibzuit com realizat în luna octombrie a.c. o largă acţiune de defrişare a Potrivit planului de măsuri în
pregătiri, adică tocmai acele lucrări care duc la asigurarea unui mineri. Amintim ca exemple po bustibilul, remorcând trenuri cu o economie de 30 tone com tocmit în anul acesta vor mai fî
larg front de lucru. zitive pe Catut Vasile, Bieu Ilie, supratonaj, mecanicii Nicolae bustibil convenţional. arborilor, arboretului şi mărăcî-
Mateş Nicolae, Brezan Constan Muntean, Aurel Grupaciuc, îm nişului de pe unele păşuni. curăţate încă circa 150 ha. de
De asemenea, la E.M. Barza raportul dintre numărul de tin, Olaru Aurel şi alţii care se preună cu fochiştii loan Pe tras DUMITRU ATANAS1U
muncitori calificaţi şi cei necalificaţi este nesatisfăcător. Prin străduiesc să-şi însuşească te eu şi Simion Negruţ de Ia depoul Pînă în prezent au fost cură păşune la Muncel. ,
aceasta se explică parţial şi slaba folosire a utilajelor şi trie meinice cunoştinţe. corespondent
rea necorespunzătoare a minereurilor. ţate 70 ha. de păşune la Mun- Construcţii de interes
gospodăresc in G.A.C.
Aceste probleme sînt de cea mai mare importanţă. Rezol- MARIANA PUŞCAREU de locomotive C.F.R. de cale în-
varea lor impune măsuri hotărîte din partea comitetului de Din fondurile gospodăriei şi
partid şi a conducerii E.M. Barza, mai ales că sarcinile de plan corespondentă f gustă Alba lulia — Ziatna, au prin muncă patriotică, colecti
pe anul viitor sînt sporite.
viştii din Sălişte, raionul Ilia, au
realizat anul acesta numeroase
fp fin noni construcţii de interes gospodă
resc. Printre altele ei au con
struit un pătul în lungime de
Uzinele de la Călan au luat cest fel din ţară, proiectate viaţa locuitorilor Călanului. renurile de sport. Condiţiile 22 m„ două silozuri cu o capa
fiinţă cu aproape 110 ard în create, de care în trecut nici citate de 70 tone şi au am ena
şi construite ăe specialişti ro- Ei trăiesc într-un mod demn măcar nu se putea vorbi, au jat o fîntînă pentru adăpatul
urmă. Cu toate acestea, într- făcut ca numeroşi fruntaşi ai animalelor.
mîni. ăe noua eră a socialismului. muncii ăe făurire a metalului
să fie şi fruntaşi ai cintecu- In prezent Ia G.A.C. din Să
!(} un veac şi ceva Călanul nu s-a Acestea nu sînt singurele Pe malul drept al Streiului, Lui şi dansului. Tehnicianul lişte se munceşte cu însufleţire
construcţii industriale care departe de fumul furnalelor şi mcolae Pilly, cunoscut şi apre la construcţia unui saivan pen
« ridicat mai sus de viaţa orcă- marchează, dezvoltarea Cola al uzinei de semicocs, s-a înăl ciat pentru promovarea teh tru ol.
rui sat din anii regimului bur- nului în anii regimului demo ţat oraşul siderurgiştilor de la nicii noi la furnale, este în ;(i
crat-popular. Călan, cel mai tlnăr oraş mun acelaşi tim p şi un talentat in Printre colectiviştii fruntaşi la
ghezo-moşieresc. Nici cel puţin terpret in orchestra semisim - V. executarea lucrărilor amintite
fonică a clubului. De aseme- iţ se numără Militon Duma, Aron
ti! reşedinţa da comună nu apar- nea, fruntaşii in producţie ;h Topor, Iosif Nicşa, Anghel Duma,
maistrul jurnalist Marcel Sem- * Alexe Sav şi alţii.
iţi ţinea Călanului propriu-zis, ci In ultimii ani s-a ridicat aci citoresc din regiunea Hunedoa duc este şi un bun artist a- ^
mator membru al brigăzii ar- W ELENA COSTEA
¦tj unui alt sat din apropiere. A- un furnal nou de mare capa ra. Noul oraş, in plină dezvol tistice de agitaţie ăe la secţia iu corespondenta
şezarea siderurgiştilor, o adu- furnale, şi muncitorul Teodor
citate. S-a reconstruit, mărit tare, numără în prezent 40 ăe Haiduc de la secţia turnătorie % Cy sprijinul cefăîenit’or
tî nătură de cocioabe mizere, în- este un vestit dansator în e- ţi,
şi modernizat vechiul furnal. blocuri cu peste 800 ăe apar chipa ăe dansuri a clubului. M Păstrlnd o legătură strînsă şi
ij* fundate în noroi, oferea spec- permanentă cu alegătorii din cir
L tacolul dezolant al vieţii lipsite A fost constru tamente. Toate Siăerurgiştii din Călan mun- cumscripţii, deputaţii sfatului popu
;l- ăe bucurii pe care o duceau cesc cu însufleţire pentru a lar al oraşului Cugir au obţinut re
ită şi dată în locuinţele sînt du patriei produse mat multe zultate bune pe linia gospodăririi
oamenii de aici. Muncitorii şi de calitate superioară. şi înfrum useţării oraşului. De ia
Călanului lucrau în ateliere Reportajul zileiexploatare o încălzite cen începutul acestui an şi pînă in
‘ţi rudimentare, 10—12 ore pe zi tral prin termo- De la începutul anului, ju r prezent au fost efectuate 198.681
.!j fără măswri de prevenire a turnătorie mo naliştii de la Călan au produs ore muncă patriotică de către
!]• îmbolnăvirilor profesionale sau ¦şi livrat întreprinderilor con 48.516 cetăţeni, reallzîndu-se eco
!V de protecţie a muncii. Mulţi dernă de mare __________ ficare. Pe stră structoare :'te maşini din ţară nomii în valoare de aproape
peste prevederile planului, 500.000 lei.
capacitate care zile frumos ali fontă din care se pot obţine ^
piesele necesare pentru fabri- Jî Printre cele mai importante lu
asigură lingotiere pentru oţe- niate, mărginite de zone verzi, carea a aproape 6.000 de trac- ;)• crări pot fi evidenţiate am enajarea
toare. Brigăzile ăe jurnalişti v! de parcuri şi întreţinerea spaţiilor
lăriile de la Hunedoara şi Re copiii siderurgiştilor se în conduse de Ioan Stăniloiu, i(| vc-rzi pe o suprafaţă de 17.000
Toma. Părăoan şi Ioan Blaj, w ro.p., amenajarea de drumuri şi în
;’t dintre ei se stingeau cu zile şiţa. Vechea turnătorie a fost dreaptă spre noua lor şcoală au realizat anul acesta indici !); treţinerea străzilor pe o suprafaţă
de 3.700 m.p. şi allele.
•jj din cauza intoxicaţiilor cu bi- înzestrată cu tehnica cea mai medie cu 16 săli de clasă, r i
La aceste realizări o contribuţie
*)• oxid ăe carbon de la furnale, modernă: cubilouri noi, poduri dicată anul trecut in centrul deosebită au adus deputaţii Ana
Şandru. Auguslln Nislor şi preşe
% a tuberculozei, a altor boli pro rulante şi alte utilaje m o oraşului. Printre alte obiective dinţii comitetelor de cetăţeni Ion
Găldău, Maria Mafcu şi Ion Rusu;
vocate de lipsa măsurilor de derne. , ridicate în ultim ii arii în a-
protecţie a muncii, de mizerie,
Î de şoinaj. A crescut uzina, a crescut proprierea uzinelor, se află şi
i! oraşul, au crescut şi oamenii. un staţionar medical cu mai
Ei stăpînesc acum cu pricepe m ulte secţii, dotate cu apara
t ..Călanul zilelor noastre se re utilajele moderne care au tură şi personal de speciali
înlocuit munca manuală isto tate.
* anunţă încă de departe în vitoare ăe altădată a jurnaliş
tilor şi turnătorilor. Preocu In cadrul uzinelor a luat fi
deplina frumuseţe a noii sale paţi de îmbogăţirea cunoştin inţă un club muncitoresc unde
îşi desfăşoară activitatea sute
tinereţi Lumina roşiatică a
flăcărilor care ard zi şi noapte
deasupra bateriilor de seini- ţelor profesionale, peste 2.600 ăe siderurgişti încadraţi în
ăe muncitori frecventeză cele formaţiile artistice corale, de
cocs de la Călan se vede de 6 lectorate organizate pe sec dansuri, in orchestre, în
departe... Aici este prelucrat ţii şi schimburi. Muncitorii ti cercurile de arte plastice, in
şi transformat în materie pri- brigăzi artistice ăe agitaţie.
mă, pentru industria cocsochi- neri se bucură de sprijinul Multe din orele libere munci de utilizare a furnalelor la ni
:i- mică, cărbunele extras în mi-
;!¦ nele Văii Jiului. Sînt baterii tovărăşesc al celor vlrstmci, torii le petrec acum în mod velul celor prevăzuţi pentru
iii care funcţionează pe prinei-
care au multă experienţă. plăcut şî instructiv la biblio 1965.
piui fabricării semicocsului
prin fluidizare, prim ele de a- A. ZAHARIE ţ Teodor Morar lucrează în secţia tras-terminat a fabricii
de încălţăminte „Ardeleana“ din Alba lulia. El dă lună de lună
Cu totul alta este astăzi şi tecă, cinematograf sau pe te Corespondent al Agerpres produse de calitate şi îşi depăşeşte planul de producţie.
P—~.Ps P e îPAPîL7ZArZj’P J-P zr
