Page 1 - 1962-12

mulsocialismuluiPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-tX! €«k p la n u l a n u a l În d e p lin ii La cea de-a dona

Colectivul districtului Ii din Teiuş, îndrumat de organizaţi» şcoală a satului
de partid, a raportat recent că planul pe anul 1962 a fost rea­
lizat la toţi indicii, în medie, în proporţie de 115 la sută. De IIP
asemenea calitatea muncii a fost bună. La măsurătoarea făcută f ...o.n.....L..u.d..o..ş.a..n....î.ş..i...r.i.d.ic..ă....p..ri- .}
cu căruciorul de măsurat calea, s-a constatat q reducere a ’H “ virea de pe filele caietului, v
punctajului cu 5 la sută, faţă de anul trecut, iar Ia măsură­ v Fetiţa lui. Cornelia, îşi făcea Vj>
V|* temele pentru a doua zi. Ionul w
toarea făcută cu vagonul de măsurat calea, o reducere de 10 Ia

sută. ţ) se juca. ÎS
In plus, în afara orelor de serviciu, muncitorii districtului
îS — Tu ţi-ai terminat lecţiile? A
au strîns şi expediat oţelăriilor aproape 200 tone fier vechi, au
prestat peste 400 ore muncă patriotică la amenajarea unui te­ yj întrebă cu o seriozitate prefă- y

ren de handbal redus. nj cută Ludoşan tatăl, pe Ludoşan K.
In mod deosebit s-au evidenţiat muncitorii V,asile Cordoş,
| fiul. |
Vasiíe Vanea, Iosif Palko, loan Radu, Silviu Frîncu şi alţii, din
echipele tov. Alexandru Homonă şi Traían Cobliş. k — Da. le-am terminat,

Anul XIV. Nr. 2468 Slmbătă 1 decembrie 1962 4 pagini 20 bani VAjSILE STREMŢAN ţi Cornelia confirmă şi ea că
corespondent
¦ft lonuţ este pregătit pentru a
!)' doua zi şi adăugă: „In clasa v,*

a 11-a nu au atîtea de învăţat W

Sprlpia şl îndrum are ca noi „cei dintr-a VUI-a". Şi ¦!(

j pentru că lot te-am întrerupt

permanenta gospodăriilor ,!' din citit, fii bun spune-mi ce y
1. soiuri de griu de mare produc- !(1
W tivitale s-au semănat la noi în jjj

agricole colective Vdorificînd rezervele interne  gospodărie ? Avem mâine oră de x J|-
,lj agricultură...".

In ultimii ani GRIGORE MUREŞAN O altă problemă ţi, Brigadierul de cîmp Ion Lu-

gospodăriile agri­ preşedintele Comitetului executiv căreia sfaturile Problema sporirii capacităţii tul că se asigură o creştere me­ y doşan i-a explicat Corneliei ce S
de prelucrare a minereului şi die a greutăţii săgeţilor la sfă-
cole colective din al Sfatului popular raional Alba populare i-au acor- randamentelor de extracţie a rîmarea minereului se realizează w soiuri de griu au fost semă-
metalului din minereu, a consti­ o mare economie de material
raionul Alba, au — dat atenţie a fost tuit de mai multe ori obiectul lemnos. Pe această cale capaci­ -Jf nate la G.A.C. din Miercurea ij.
discuţiilor în adunările de partid tatea de prelucrare sporeşte cu
obţinut rezultate tot mal bune în aceea a întocmirii planurilor de pro­ şi consfătuirile de producţie de 2 la sută şi se realizează o îm­ !); şi ce rezultate s-au obţinut. I-a
ia uzina de preparare din Gu-
creşterea producţiei vegetale şi ani­ ducţie în G.A.C. Aceasta cu atît mai rabarza. bunătăţire a randamentului de y explicat ş* cum s-a muncit pen-
extracţie cu 1 la sută.
male, în întărirea lor economico-or- mult cu cît nu întotdeauna s-a ţinut tril ca pămîntul să fie mai ro- ,jî

ganizatorică. Aceasta ca urmare a seama de condiţiile specifice fiecărei jţi ditor, cum pe ogoare sînt apli- y

faptului că s-au aplicat cele mai co­ gospodării şi de posibilităţile ei de •|j cale metodele înaintate do (S

respunzătoare măsuri agrotehnice, dezvoltare. De aceea au fost luate V muncă, recomandate de agro- 1/1

s-a extins procesul de mecanizare a măsuri în vederea sprijinirii gospo­ Soluţiile propuse In această Tot pe linia reducerii consu­ :ri tehnică y
direcţie au fost cuprinse într-un mului specific de lemn şi îmbu­
lucrărilor, au fost folosite seminţe de dăriilor colective, prin specialiştii plan de măsuri. O dată cu. aceas­ nătăţirii procesului tehnologic — Ai văzut fata talii — a .X
ta, în cadrul uzinei a luat fiinţă de preparare, se înscriu măsuri y adăugat el —• că deşi nu am y
soiuri superioare, iar în sectorul zoo­ sfatului popular, la întocmirea planu­ y vîrsta ta, învăţ şi eu. Ca mine y
ţ} învaţă încă 119 colectivişti din
tehnic a crescut simţitor numărul ani­ rilor de producţie. S-a urmărit ca un colectiv de muncitori frun­ c a : înlocuirea opritorilor din |U Miercurea. La cursul agroteh-
taşi, tehnicieni şi ingineri, în ­ lemn pentru săgeţi cu opritori .1' nic sîntem 61 dc colectivişti.
malelor de rasă. planurile să fie reale, să reflecte po­
y După ce absolvim cursurile de
La aceste rezultate o contribuţie sibilităţile de care dispune gospodă­ sărcinaţi să studieze posibili­ metalici şl schimbarea parţială y 3 ani, primim certificat de ab­
importantă şi-au adus-o şi sfaturile ria, să se asigure o repartizare cît tatea înfăptuirii propunerilor a jgheaburilor de îemn cu jghea­
populare. Astfel, sub îndrumarea mai judicioasă a culturilor, urmă- solvire ca de la orice şcoală.
permanentă a Comitetului raional de rlndu-se dezvoltarea armonioasă a făcute. In scurt timp munca a- buri de metal. La mesele vibra­ oi Noi învăţăm cum să smulgem
partid, Comitetul executiv al sfatu­ tuturor ramurilor de producţie. Aşa
lui popular raional Alba a avut o de exemplu Ia G.A.C. Miceşti s-a cestora şi-a dovedit eficacitatea. torii cutiile colectoare de pirită pămîntului rod bogat.
La fiotaţia II, în circuitul au fost înlocuite cu cutii meta­

preocupare susţinută pentru' întări­ prevăzut extinderea suprafeţei culti­ moară-cSasor. au fost introduse lice. ce au o durabilitate mai

rea economică a G.A.C. Au fost sta­ vate cu legume la 130 ha., ţinîndu- două celule de flotare care au mare şi preţ de cost mal scăzut. ?

bilite măsuri care să contribuie di­ se cont de condiţiile care există în dus la colectarea unui concen­ Apa industrială a ridicat pro­ !n sala dc cursuri colecti­
rect la lichidarea lipsurilor ce se ma­ gospodărie şl de faptul că membrii trat cu conţinut mai mare de bleme dificile în faţa colectivu­ viştii din Miercurea urmă-
colectivişti dispun de o bogată ex­ metal de circa 2 la sută. Prin lui. In timpul verii şi iernii de­ ii) reau răspunsul pe care Ion Lu-
nifestau în unele unităţi. montarea, în acest an a încă bitul natural de apă al Crişului
perienţă în domeniul cultivării legu­ patru celule în fiecare circuit, Alb este nesatisfăcător procesu­
In folosirea terenului agricol se melor. La G.A.C Bucerdea s-a acor­ capacitatea de prelucrare şi lui tehnologic al uzinei. Prin a- vj doşan îl da la întrebarea ingi-
manifestau o serie de deficienţe. E- dat atenţie dezvoltării sectorului po- randamentul de extracţie a me­ menajarea unui decantor „Rovi­
xistau mari suprafeţe de teren ne­ miviticol, prevâzlndu-se plantarea în talului din minereu vor spori na“ apa este recircultată“, asi- !jj ncrului agronom: „Care sînt
lucrate, precum şi multe drumuri acest an a unei suprafeţe de 100 hec­ foarte mult.
inutile pe tarlale. In urma măsurilor tare. gurîndu-se astfel debitul nece­ y principalele căi şi mijloace de y
luate, suprafaţa arabilă a gospodării­
sporire a producţiei agricole în !jjj

jjl ramura culturilor de cîmp ?". y

O altă măsură luată este re­ sar tot timpul anului. Fiecare colectivist încuviinţa din vi

lor agricole colective din raion a cres­ Dezvoltarea sectorului zootehnic în ducerea pragurilor de evacuare y cap răspunsurile clare, precise

cut cu peste 200 ha. numai prin cadrul G.A.C. a stat de asemenea în a tulburelii ieşite din piuă. A- Instalaţia de antezdrobire a y ale brigadierului: €
ceasta a dus pe de o parte la minereului producea multe ne­
desfiinţarea de drumuri şi curăţirea atenţia comitetului executiv. Acor­ creşterea capacităţii de prelu­ ajunsuri în aprovizionarea rit­ — In primul rînd extinderea ',li
crare a bateriilor de stampare, mică a uzinei cu minereu. Stu-
de raărăcinişuri. darea de credite pe termen lung iar pe de altă parte, prin îmbu­ diindu-se cauza, în locul gră­ suprafeţelor cultivate cu cereale Sj
nătăţirea granulaţiei de măcina­ tarelor fixe de metal au fost in­
Acţiunea continuă şi în prezent, de către stat pentru procurări de ani­ re se evită pierderile de metal. troduse site vibratorii tip „Ko- şi plante tehnice. Apoi, ridica- y
Tot în scopul recuperării meta­ loş“, care funcţionează mai bine,
astfel că pînâ la sfîrşitul anului vor male şi construcţii, a făcut posibil lului din tulbureală, după omol- asigură o granulaţie corespun­ rea producţiei la hectar joacă y
gomare pe jgheaburi au fost zătoare a minereului şi înlătură
mai fi redate producţiei încă 160 ha. ca în anul 1962 numărul de animale aglomeraţia minereului în insta­ un mare rol în sporirea pro- y
montate mal multe şicane şi
Cele mai bune rezultate în această proprietate obştească să fie mai mare cutii metalice care reţin o parte laţie. Merită amintit aici si fap­ ducţiei agricole. Pentru asta oj
din metalul luat de apă. tul că în partea inferioară a si­
direcţie eu fost obţinute de gospodă­ cu peste 3.500 capete faţă de anul lozului s-a introdus minereu con- este nevoie să se aplice musti-

riile colective din Alba Iulia, Teiuş, 1961. In prezent, în toate cele 22 *. In secţiile Uzinei de reparat rile agrotehnice ca: arături de y
( utilaj minier din Petroşani, lu- ]
Vinţul de Jos şi Oarda. Pentru înlă­ G.A.C., din raion sînt create ferme de Seminar cu activiştii t crează mulţi tineri care îmboga- ^ vară, arături adinei de toamnă, j-ţ

turarea pericolului de erodare a so­ animale care aduc unităţilor respec­ culturali ţindu-şi continuu cunoştinţele ‘j îngrăşarea terenului cu gunoi de
lului, pe unele suprafeţe ale gospo­ tive venituri însemnate. Sprijin con­ profesionale devin fruntaşi în j
La Căminul cultural din Brănişca producţie. Printre aceştia se nu- J grajd şi îngrăşăminte chimice,
a avut loc seminarul cu activiştii cul­ mără şi strungarul loan Preduţ 1
dăriilor colective, comitetul exe­ cret a fost acordat G.A.C. şi în dez­ turali din raionul llia. Tematica semi­ din secţia mecanică. El reali- 1 folosirea de seminţe de înaltă y
narului a cuprins probleme privind îm­ zează mimai piese de bună ca- 1
cutiv al sfatului popular raio­ voltarea fermelor de păsări, prin pro- bunătăţirea activităţii cultural-educa­ lítate, depăşindu-şi zilnic sarci- ţ productivitate şi tratate...
nal, a luat măsuri pentru exe­ curarea puilor şi creşterii acestora în tive de masă in perioada lunilor de nile de plan cu S0—35 la sută. 1
cutarea arăturilor pe curbe de ni­ . condiţiuni bune. Ca urmare, în acest iarnă. Lecţiile profesionale şi refera­ L Dc curînd, loan Preduţ a pri- Avînd în vedere că sarcinile casat, uscat, ceea ce a înlesnit — Cine vrea să ne spună cum {(¦
tele prezentate au scos în evidenţă for­ r mit sarcina să execute o cóman­ de producţie pentru anul viitor lunecarea minereului umed din am aplicat noi în gospodărie !fi
vel. Pe raion aceste suprafeţe se an numărul păsărilor a ajuns la pes­ me şi metode de muncă folosite de la dă de roţi pentru funicular. sînt mult sporite faţă de anul siloz în vagonetele funicularu- aceste reguli ? — întrebă ingt¦
ridică Ia peste 3.500 ha. In gospo­ te 17.000 capete fată de 1.000 capete activiştii culturali din raion. \I nerul. Au ridicat mina toţi »
dăriile colective din Cistei, Mihalţ, cîte erau Ia sfîrşitul anului 1961. Con­ Í. După ce şi-a pregătit — aşa în curs, conducerea uzinei de lui. w cursanţii. Pe rînd au răspuns la ţi
Henig şi Berghin, în urma măsurilor strucţiile zootehnice au stat de ase­ In cadrul seminarului, din partea că­ cum a învăţat de la muncitorii 1/ţ întrebări Gheorghe Fleşer, Ion ţţ
minului cultural şi a bibliotecii din mai vîrstnici — cuţitele şi tot preparare s-a orientat şi spre In afară de cele amintite, Jj Ludoşan, Ion Roşian, loan Mo- .ii
luate au fost astfel recuperate su­ menea, în atenţia organelor noastre Brănişca au fost prezentate două apli­ materialul la îndemână, a în­ alte rezerve interne. Aşa bună­ multe alte rezerve interne au V" rar şi alţii. Cit toţii dovedeau y
prafeţe între 400 şl 500 ha. In pre­ locale. Gospodăriile au fost ajutate în ceput lucrul. oară, prin sporirea turaţiei la fost descoperite şi puse în va­ c& aceste cunoştinţe sînt temei- y
zent se lucrează în toate G.A.C. la amplasarea şi executarea lucrărilor de In fotografie: loan Preduţ moara de la fiotaţia nr. 1 ca­ loare contribuind astfel la creş­
întocmirea schiţelor de organizare a către specialiştii sfatului popular. Ei strunjind cu atenţie prima roa­ pacitatea de prelucrare a morii
teritoriului în vederea folosirii lui împreună cu consiliile de conducere tă pentru funicular din. noua co­ terea randamentelor de extrac­
cît mai raţional. Pe terenurile im­ ale G.A.C. stabilesc terenul cel mai mandă.
a crescut cu circa 12 la sută. ţie şi a capacităţii de prelucra­ ftţ nic însuşite. La cele palm lecţii

îmbunătăţiri substanţiale au fost re a minereului. Faptele dove­ 21 ţinute, ei au venit de fiecare jjţ

proprii culturii cerealiere, s-au luat potrivit care să fie în apropierea aduse bateriilor de stampare desc că atunci cînd problemele if dată bine pregătiţi. Cea de-a

măsuri de pregătire a acestora în surselor de apă şi a păşunilor, finind prin înlocuirea ghidaîelor din de producţie sînt privite cu simţ doua şcoală a satului îşi me- ţţ

vederea plantării lor cu pomi şi viţă cont totodată să nu fie pe teren a- lemn cu ghidaje metalice. Efec­ de răspundere de întregul co­ ţţ rilă pe deplin numele. ţţ

de vie. Pînă acum s-a plantat o su­ rabil. In vederea realizării construc­ caţii practice: seara tematică „Cinstim tul obţinut în urma acestei în ­ lectiv se pot face lucruri bune. jfo D. CRICOVEANU |
prafaţă de 174 ha. cu pomi, urmînd ţiilor Ia un preţ de cost cît mai scă­ pe fruntaşii colectivei" şi seara lite­
ca pînă la sfîrşitul anului să se mai zut, comitetul executiv al sfatului rară „Viaţa nouă a ţărănimii oglin­ locuiri este dublu. Pe lingă fap­ S. TRUTA
planteze încă 39 hectare. popular raional a analizat posibili­ dită în literatură".
tăţile de folosire a resurselor locale Recondifionînd m a feria leşi p iese
O altă problemă căreia i s-a a- existente în comune. Astfel Ia G.A.C Seminarul a constituit pentru acti­
cordat o atenţie deosebită a fost creş­ viştii culturali un rodnic schimb da ex­
terea continuă a fertilităţii solului.
Muncitorii secţiei de locomotive a Atelierelor R.M.R.
Pentru aceasta s-au luat măsuri de Vinţul de Jos, Oarda şi Ciugud, în­ perienţă care va contribui la ridicarea Simeria obţin importante economii prin recondiţiona-
organizare a transportului îngrăşă­ treaga cantitate de cărămidă folo­ calităţii manifestărilor culturale de rea materialelor întrebuinţate la repararea locomoti­
mintelor organice şi anorganice la sită la executarea construcţiilor a masă. velor. Astfel, de la începutul anului şi pînă acum, grupa
cîmp şi încorporarea lor în sol. Fap­
tul că în acest an s-au administrat fost confecţionată pe plan local, iar M. VICTOR comunistului Zaharie Scrîndită a obţinut economii în
în afara îngrăşămintelor anorganice valoare de 29.120 lei, folosind la izolarea cazanelor de
de care dispuneau gospodăriile co­ pentru arderea ei au fost folosite corespondent locomotivă vată sliclată veche în loc de nouă. Grupa
lective şi cantităţi însemnate de în­
grăşăminte organice care se aflau ne­ materiale lemnoase cît mai ieftine. injectoare şi pompe, condusă de comunistul loan Florea,
folosite de membrii colectivişti, a făcut reconditionînd injectoarele de apă, pompele de aer şi
posibil să fie fertilizată o suprafaţă Terminarea la timp a construcţiilor
de peste 7.000 ha. iar pînă la sfîrşitul
anului ea va creşte la peste 9.500 ha. zootehnice în G.A.C. se datoreşte şi Întreţin păşunile de uns la locomotivele reparate, a obţinut o economie
Bine s-a organizat munca în această formării unor echipe speciale de con­ în valoare de 11.000 lei.
direcţie Ia gospodăriile colective din
Cricău, Mihalţ şi Cistei care au fo­ strucţii care au muncit în tot timpul Buna întreţinere a păşunilor De asemenea, grupa ţevărie, în fruntea căreia se află
losit la transportul îngrăşămintelor comunistul Aurel Timar, a realizat o economie de
şi mijloacele puse la dispoziţie de anului. Aşa s-a procedat la G.A.C. este olucrare importantă. De 14.400 lei prin recondiţionarea ţevilor vechi. Astfel, din
către S.M.T.
din Berghin, Teiuş, Alba Iulia şi Vinţ, acest lucru au ţinut cont colec­ norma de 22 kg. cît este prevăzut pentru o locomotivă,
el întrebuinţează doar 6-8 kg. ţeavă nouă, restul fiind
care au dat in folosinţă cu mult îna­ tiviştii din raionul Sebeş, care,

inte de termen construcţiile planifica­ prin muncă patriotică au cură­ veche.

te. Modul în care se desfăşoară exe­ ţat în acest an 6.384 hectare de La secţia cazane, grapa armătură-cazane, al cărei con­
ducător este comunistul Irimie Traian, a obţinut pînă
cutarea construcţiilor zootehnice păşune. Alături de cetăţenii mai în prezent o economie de circa 60.000 lei.

Îa constituit obiectivul unei ana- vîrstnici, la această acţiune au Aceasta s-a făcut prin înlocuirea bronzului de la ro-
(Continuare in pag. Z-a) participat şi tinerii. Fruntaşe în
această acţiu­ bineţi cu fontă, recondiţionarea prin sudare a diferitelor

EES!:: ne sînt comu­ subansamble cum sînt: corpuri de robineţi, capele de

nele : Apoldui alimentare, aparate de purjare etc., prin recondiţiona-

de Jos, Dra- rea prezoanelor vechi retăindu-se filetui la capete şi Deşi au absolvit da curînd şcoala profesională chimică, Llviu Kovalenco şl Nico-

şov, Daia şi altele. lae Domnaru, de Ia secţia chimică a Uzinei metalurgico-chimice din ZIatna reuşesc să facă
faţă cu succes sarcinilor de producţie. Aceasta datorită interesului pe care-1 depun în acumula­
altele. POP CAROL rea de cit mai multe cunoştinţe profesionale.
şeful secţiei I locomotive
R. MARIN
=corc3pondcnt

O e iq a d a lili Q iă ita it

Hala noului laminor de semifabricate ne întâmpină — Dar n-am ce povesti. A mers totul, cum să spun, lată insă că s-a ivit o nouă dificultate. La acoperişul
cu dimensiunile sale gigantice. Aproape 7.000 de tone normal, fără fapte interesante, deosebite... halei, metoda nu mai putea fi aplicată. Trebuia găsită
dc profite de diferite forme şi dimensiuni alcătuiesc o altă soluţie. Mintea omului plin de neastîmpur în cău­
uriaşa dantelărie metalică cu o arhitectură modernă. Sub După ce brigada lui Năstase îndeplinise exemplar o tarea noului, a rezolvat problema. Un „pieptăn" uriaş,
acoperişurile ei de cîteva hectare, muncesc oameni, Pri­ importantă sarcină la ridicarea halei laminorului de sîr- confecţionat de brigadă, i-a ajutat pe oameni să ridice
vind această uriaşă hală, ne revin în minte figurile mă, a fost adusă la „semifabricate". In afara fundaţii­ dintr-o dată mari porţiuni din dantelăria acoperişului.
lor turnate, nimic nu amintea că aici se va înălţa si­
constructorilor hunedoreni. lueta metalică a halei. Au fost aduse macaralele, pro­ Sînt numai două aspecte obişnuite, cum le spune Năs­
Am întrebat la organizaţia de partid cine sînt oa­ iectele. A început un studiu amănunţit al treburilor dc tase. Dispozitivele astea au dat însă brigăzii posibili­
viitor, ca înaintea unei mari bătălii. Oamenii au trecut tatea să se încadreze în graficele de lucru, ba mai mult,
menii care, cu mâinile şi cu mintea lor au dat formă
sutelor de vagoane cu construcţii metalice. Ni s-a răs­ la lucru. O zi, două. zece. Stîlpii metalici marcau deja să poată realiza planul fiecărei săptămîni în numai 5
jaloanele pe care urmau să fie ridicate vagoanele cu zile.
puns simplu: construcţii metalice care soseau în fiecare zi pe şantier
— Nicolae Năstase şi băieţii lui. Timpul, dacă vă Se muncea intens. Şeful brigăzii era însă nemulţumit. Dar nu numai dispozitivele de care am amintit au fost
factorii succesului. Nicolae Năstase, băiatul care a fugit
interesează: un an. Mai puţin de un an. Citea asta şi în ochii băieţilor lui. Cu tot ritmul intens, dc-acasă la Hunedoara acum 12 ani pentru a îmbrăca
...Omul care stătea în faţa noastră nu semăna nici macaralele nu lucrau la capacitatea lor. In loc să ridice salopeta albastră de brigadier, a formal din băieţi ca şi
dc fiecare dată 15—20 tone, ridicau doar 1—5 tone. cl — tineri, necalificaţi, nepricepuţi în ale montajului —
pe departe cu cel pe care-l aşteptam. Era un construc­ Se cheltuia multă muncă pentru lucruri mărunte. o brigadă cu înalte calităţi profesionale, un colectiv bine
tor ca oricare altul. îmbrăcat în haine de lucru. In hai­
nele obişnuite ale şantierelor noastre, la vremea citul Experienţa cîştigată la ridicarea furnalului nr. 5, a sudat, renumit pe şantierele marilor obiective industriale
bruma întinde mina îngheţidui: salopeta şi, pe deasu­ cocseriei şi noii oţelării, l-a ajutat pe Năstase să iasă
pra, o pufoiacă. Avea o faţă smeadă, nerasă, severă. din încurcătură. Intr-o zi le-a spus băieţilor: de la Hunedoara. Mihai Galoş, Ion Iliescu, Nicolae Ştefan
Soarele dogoritor, ploaia şi vinţul care-l bat de 12 ani
pe şantierele Hunedoarei, i-au dat lui Năstase înfăţi­ — Piesele astea mărunte, de cîteva sute de kilograme sînt doar cîţiva dintre băieţii lui Năstase care se înscriu
şarea unui om aspru, taciturn. Dar mimai aparent. Căci ne încurcă. Pînă le fixăm acolo sus, unde se care, pier­
îndată ce l-am cunoscut, Năstase şi-a dat în vileag dem o grămadă de vreme şi ne facem de ruşine cn în rîndul constructorilor fruntaşi.
calităţile şi trăsăturile sale de constructor înaintat, do- graficul. Să la asamblăm la sol şi apoi să le ridicăm
bîndite la şcoala Hunedoarei. ...l-am cunoscut în haine de lucru, în zilele cînd Năs­
Ideea n-a fost rea. A început formarea „pachetelor"
A rămas surprins cînd i-am cerut să povestească des­ de câte- 15—18 tone, atîta cit puteau ridica macaralele tase şi ai lui executau idtimele retuşuri la uriaşa hală
fără să fia nici suprasolicitate, nici nefolosite deplin.
pre munca lui şi a tovarăşilor săi la montajul uriaşei făcînd loc mentorilor care dau formă definitivă unui
hal*.
Brigada condusă de Kalath Oto lucrează la sectorul de investiţii al minei Pe- nou şi modern laminor.
trila. In luna noiembrie membrii brigăzii din fotografia de faţă şi-au depăşit
AL. VASIU
planul cu peste 20 la sută.