Page 10 - 1962-12
P. 10
PAG. 2 taaaaDaRagUuMsgUBgLs^-- SO CIA LISs?MsaUianLsU23IT«' Nr. 2471
!K32Z33
In perioada de iarnă fji> IE
O activitate cuHuraîă bogată j <Hadi& 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
23,00 (programul II).
în rîndiil femeilor 6 DECEMBRIE 1962 Sistem a
! PROGRAMUL I : 5,07 Muzică in
terpretată la fanfară; 5,40 Cînte- 6 DECEMBRIE 1962
In regiunea Hunedoara miscării de femei, o con In raioane ca Orăştle, c e ; 6,07 Potpuriuri din valsuri DEVA: Casa de la răscruce —
lucrează mii de femei care stituie combaterea vederi Brad, rAllba şi în oraşele re le lui Lanner; 6,20 Emisiunea pen cinematograful „Patria“ , HUNE
participă direct ia îndepli lor înapoiate, a supersti gionale Deva şi Hunedoara tru sate ,• 6,30 Drag mi-e la gos DOARA : Flăcări şi flori — cine
nirea sarcinilor de plan. ţiilor şi misticismului. In numărul femeilor înscrise podărie — program de oînLece şi matograful „Victoria"; SEBEŞ: 49
Paralel cu munca produc colaborare cu Comisia pen la cursuri depăşeşte 40 la jocuri populare romîneşti; 6,45 de zile în Pacific — cinematograful
tivă ele desfăşoară o vie tru răspindirea cunoştin sută din totalul cursanţi Salut voios de pionier; 7,30 Sfa Progresul“; Balada soldatului —ci
activitate politică şi cul ţelor cultural-ştiinţifice de lor. Nu aceeaşi situaţie se tul medicului: îmbrăcămintea de nematograful „M. Sadovcanu“; PE
tural educativă. Mobiliza pe lingă Comitetul regional manifestă în raioanele sezon la copii; 8,00 Sumarul pre- TROŞANI; Planeta furtunilor —
rea maselor de femei în pentru cultură şi artă vom Sebeş şi Haţeg unde nu cinematograful „Al.Saliia"; Priete
acţiunile cultural-educati organiza expuneri pe a- mărul femeilor înscrise a- I sei centrale; 8,08 Melodii popu nul nostru comun — cinematogra- .
ve este. de altfel, o sarci ceastă temă in faţa femei tinge abia 20-25 la sută lare romîneşti; 9,00 Vreau să ştiut ful „7 Noiembrie“ ; ALBA IULIA .
nă permanentă a comite lor de la oraşe şi sate. din totalul cursanţilor. Aici 12,00 Muzică populară romînească Celebrul 702 — cinematograful
„Victoria“; Palatul de cleştar —
telor şi comisiilor de fe Ne-am propus ca lunar n-a existat o colaborare şi a minorităţilor naţionale; 13,10 cinematograful „23 August“; 0-
70-80 de conferenţiari de strînsă între comitetele de Fragmente din operete; 14,00 Pro RĂŞTIE: Oameni şi fiare (seria
mei. la centrul de regiune şi de femei şi consiliile agricole. gram emis de studioul de radio l-ll) — cinematograful „V. Roai-
la raioane să se deplaseze
Pe baz.a experienţei acu in satele regiunii pentru a De asemenea, în colabo ţji Timişoara ; 14,30 Concert de mu tă“; Alarmă pe insulă — cinema
mulate in munca de cultu susţine expuneri cu carac rare cu consiliile agricole zică uşoară romînească; 15,00 Din tograful „Flacăra“; SIMERIA ;
ralizare, a realizărilor ob ter ştiinţific. raionale, vom organiza în
ţinute şi a deficienţelor 86 de gospodării colective cinlecele şi dansurile popoarelor ; Vîrsla de aur a comediei — cine
constatate, Comitetul re 15,45 Muzică do balet; 16,15 Vor matograful „/. Pinlilie“; ILATEG :
gional al femeilor, ca ur O formă de activitate cicluri de lecţii cu femeile beşte Moscova; 16,45 Trei valsuri Apartamentul — cinematograful
mare a indicaţiunilor pri culturală care se bucură de pe teme de iegumicultură „Popular“; BRAD: Agrafa albă
mite din partea Comitetu aprecierea femeilor din şi avicultură.
lui regional al P.M.R. şi-a oraşele regiunii, sînt lec Educaţia patriotică şi Pentru copii oamenilor muncii din Petroşani, s-a deschis o şcoală ele romantice; 17,10 Formaţii artisti — cinematograful „St. roşie“; 1.0-
alcătuit, pentru perioada de toratele de cultură genera cetăţenească a femeilor con mentară de muzică şi arte plastice. ce ale minerilor din Valea Jiu N E A ; Scrisoare de la o necunos
In foto: eleva Biro Edith din clasa a II-a şi elevul Ovidiu Ghinea din cla cută — cinematograful „Minerul“;
iarnă, un plan de muncă lă, organizate in colabora stituie de asemenea o preo lui ; 19,00 Jurnal de întrecere,- TEIUŞ: Valea mîndră — cinema
privind activitatea culfcu- re cu Comisia pentru răs cupare de seamă. In regiu sa I-a exersînd la pian. 19,15 Program muzieal pentru frun tograful „V. Roaită“; ZLATNA :
taşii în producţie din industrie; Comedianţii — cinematograful
ral-educativă ce se va des pândirea cunoştinţelor cul nea Hunedoara construc
făşura în rîndul femeilor tural-ştiinţifice. In iar ţiile de locuinţe au luat
de la oraşe şi sate. Astfel, na aceasta vor funcţio un mare avlnt. Pentru ri 22,55 Muzică de dans. „Muncitorul“; ILIA ; Expresul de
ne-am propus ca in cadrul na 55 de lectorate, la care dicarea bloctirilor de lo PROGRAMUL II: 12,15 Duete seară — cinematograful „Gli. Do-
programelor pentru femei au fost înscrise peste 3.700 cuinţe statul a investit su din opere In interpretarea solişli- ja“; APOLDUL DE SUS: Profe
le de la sate, la căminele de femei. me importante. Datoria Festivalul filmului pentru sate s-a tural au fost expuse planşe şi grafice I lor noştri ; 12,45 Melodii nemuri sorul Mamlok — cinematograful
deschis duminică şi in regiunea noastră privind dezvoltarea gospodăriei colective toare 13,15 Note de leclor ,- 14.10 „23 August“.
culturale, iar la oraşe, în La sate, activitatea noas noastră este de a păstra la 98 unităţi cinematografice săteşti din
adunările pe cartiere, să tră este îndreptată înspre acest bun al poporului. raioanele 'Aida, Sebeş, Orăştie şi oraşul din localitate.
se prezinte lunar informări dezvoltarea conştiinţei so Pentru păstrarea în bune regional Deva. încă din prima zi a fes In faţa numeroşilor participanţi, tov. Cinlă ansamblul instrumental diri
tivalului, la filmele rulate cu acest pri jat de Viaceslav Mescerin; 15,30 Oiifleiiii
asupra evenimentelor de cialiste a colectivistelor, a condiţiuni a apartamente lej, in cadrul localităţilor amintite au Creangă Ion, directorul căminului cul
participat circa 25.000 de spectatori. Re tural, a vorbit despre realizările obţinute Muzică din operete ; 16,30 Muzică
politică internă şi externă. formării noii atitudini faţă lor un rol principal le dăm mai jos citeva aspecte de la des de oamenii muncii din patria noastră
Prin cercurile de citit vor de muncă şi faţă de avu revine gospodinelor. De a- chiderea Festivalului filmului pentru pe tărîmul muncii culturale, despre ro
fi popularizate documente tul obştesc, a participării ceea considerăm necesar sate. lul important ce revine filmului în mun populară romînească; 19,00 „Pa mete&Pâlogle
ca de educare în spirit nou a celor ce li tria socialistă în creaţia romîneas-
de partid şi de stat, con lor cit mai activ la mun să desfăşurăm o intensă BLANDIANA : Pentru locuitorii comu muncesc.
tribuind astfel la educaţia ca de întărire economico- activitate pentru întărirea nei, ziua de duminică a marcat eveni | că de cînlece" ; 19,30 Tinereţea ne PENTRU 24 ORE
mente deosebite. Sărbătoarea deschide Au urcat apoi pe scenă elevii şcolii
patriotică a femeilor. organizatorică a G.A.C. Ca educaţiei patriotice şi ce rii Festivalului filmului pentru sate a din localitate care cm prezentat un reu | e dragă; 19,50 Muzică de dans; Vremea se menţine nestabilă
coincis cu cea a inaugurării noului local şit program artistic. In continuare a
Un obiectiv propus pen urmare vom organiza în tăţeneşti, pentru cunoaş al şcolii de 8 am şi al căminului cultu rulat filmul ,,Agrafa albă“. | 20,30 Noaple bună copii: „Cinci cu cerul variabil mai mult noros
ral. După ce directorul şcolii, tov. Mi-
tru iarna acestui an este colaborare cu Consiliul a- terea şi respectarea norme ţaru, a vorbit celor prezenţi despre dez STREMŢ : La deschiderea sărbătoreas j fraţi" poveste birmană; 20,40 ziua. Izolat vor cădea ninsori sla
cunoaşterea regiunii noas gricol regional, schimburi lor de convieţuire socia voltarea fără precedent a culturii în anii că a Festivalului filmului pentru sate be. Temperatura staţionară va fi
tre. Pentru aceasta se vor de experienţă pe teme de listă. regimului democrat-popular, despre în din această localitate au participat 280 | Muzică populară din ţări socialis cuprinsă ziua între 2 şi —2 grade, 1
organiza o serie de excursii iegumicultură şi avicultu semnătatea muncii cu filmul la sate, de oameni ai muncii. După ce directo
ra, vizite in G.A.C. frunta Acestea sînt numai cîte- formaţiile artistice ale amatorilor local rul căminului cultural, tov. Mihai Rusu, te; 21,15 Muzică uşoară de eom- iar noaptea între —2 şi —8 grade. ||
la Hunedoara. Brad, în va aspecte ale activităţii pe nici au prezentat pe scena noului cămin a făcut o expunere privitoare la munca pozitori romîni; 21,45 Părinţi şi Vîntul va sufla potrivit din est şi I
Valea Jiului pentru ca fe cultural un bogat program artistic. In cultural-educativă ce se desfăşoară în
care ne-am propus să o continuare a rulat filmul sovietic ,,Cer prezent la sate, tov. Ovidiu Taru, direc copii; 22,00 Ascultaţi interpretul sud-est.
torul şcolii din localitate, a vorbit des
meile să cunoască atit fru şe. La căminele culturale se desfăşurăm pe tărîm poli senin'1. FA a fost vizionat de 240 de spec pre filmul „Intre două iubiri“. După un şi melodia preferată ; PENTRU URMĂTOARELE
museţile naturale ale re vor prezenta expuneri pe tatori. bogat program artistic, cei prezenţi au Buletine de ştiri şi radiojurnale : 3 ZILE
giunii, cit şi dezvoltarea ei teme ca „Avutul obştesc“, tic şi cultural-educativ, în vizionat filmul amintit.
economică. In cadrul ac „Fondul de bază al G.A.C.“, perioada de iarnă, în rîn SASCIORI: Circa 470 de cetăţeni au 5,00; 6,00; 7.00; 11,00; 13,00; Vreme schimbătoare cu cerul no
dul femeilor. Planul pe * 17,00; 22,30; 23,50 (programul I) ; ros şi temperatura în uşoară creş-
ţiunii amintite, comisia „Organizarea muncii în care ’.-am întocmit este ţinut să participe la deschiderea Festi tere.
G.A.C.“ etc. Un număr mare de spectatori au par
culturală de pe lingă Co valului filmului pentru sate, ce a avut ticipat la filmele ce au marcat deschi
mitetul regional al femei In cadrul activităţii de mult mai cuprinzător. Toa derea festivalului şi in localităţile Vin-
loc duminică şi in comuna lor. In ve ţul de Jos, Cristur, Vinerea, Turdaş, Pri- JOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOPOOoOOOO^ XX
caz şi altele.
lor, pregăteşte un simpo răspindire a cunoştinţelor tă strădania noastră se derea acestui eveniment, la căminul cul- \? Numeroase premii în bani şi obiecte puteţi obţine .lucind la <
zion pe tema „Dezvoltarea agrozootehnice în rîndul îndreaptă acum spre gă
regiunii Hunedoara in a colectivistelor, comiteteie sirea celor mai potrivite ' concursul special SPORTEXPRES. *<
căi, pentru a-1 duce Ia în 'î Mai sînt numai 3 zile pentru procurarea biletelor de la agen-<
deplinire. ( ţiile Loto Pronosport. <
nil puterii populare“. şi comisiile de femei se vor
O sarcină importantă pe preocupa de mobilizarea co MARIA CRLŢU c>ooooo<x>ooooooooooooooooooog>ooooooo<x>ooooooooooo <X
cars Conferinţa naţionaia a lectivistelor la cursurile a- vicepreşedintă a Comitetului
femeilor u încredinţat o grozootehnice de trei ani. regional al femeilor Hunedoara
Concurs de şah an gajează im ed ia t:
(Urmare din pag. l-a) pe care l-a acordat gospodăriilor co anii trecuţi. Suprafaţa cultivată cu rizăm toţi preşedinţii şi brigadierii Cu cîteva zile în urmă, a luat 5 SUDORI CALIFICAŢI, de
lective, acestea şi-au organizai mai grîu din soiuri de mare productivi din gospodăriile colective. sfîrşit întrecerea celor mal buni absolvenţi ai şcolilor profesionale
factor de seamă în întărirea econo- bine munca în campania de recoltare, tate a fost extinsă cu peste 2.600 ha. şahişti din oraşul Hunedoara.
mică-organizaloricâ a gospodăriilor reuşind ca în nici un alt an înain fată de anul trecut. In această perioadă atenţia noas a n g a jea ză d e urgenţă
colective, consiliul agricol raional a te, să siringă recolta în numai 8 tră va fi îndreptată spre întocmi Titlul de cel mai bun şahist pe
indicat contabililor din gospodăriile zile, înlăturînd astfel în mare mă Pe timpul iernii ne propunem să rea cu grijă a dărilor de seamă de acest an a revenit jucătorului In fo rm a ţii s u p lim e n fa re se p rim e s c de ia a d m i
mai vechi să ajute permanent pe cei sură pierderile. De asemenea, pe continuăm răspindirea experienţei sfîrşit de an şi a planurilor de pro Emil Mende (Siderurgistul), care n is tr a ţia s p ita lu lu i, z iln ic î n tr e o r e le 11 şi 14.
din gospodăriile colective noi în pu baza experienţei bune dobîndite de pozitive acumulată de către gospodă ducţie pentru anul 1963. La întocmi a totalizat 13,5 puncte din 15
nerea la punct a evidentei primare. către unităţile fruntaşe şi' trăgînd în riile colective fruntaşe în ţoale do rea planurilor vom urmări ca fie posibile, urmat de Anton Sper.
Prin aceasta s-a asigurat o cheltu văţămintele necesare din lipsurile meniile de activitate, prin organiza care gospodărie să folosească din dea (Constructorul) 11,5 p., Vic
ire mai economicoasă a zilelor-inun- cere au existat pînă acum, comi'e- rea de schimburi de experienţă, vi plin posibilităţile pe care le are pen tor Eşanu (Siderurgistul) 11,5
că, păstrarea cu grijă a avutului ob tul executiv al consiliului agricol cu zite şi cursuri de scurtă durată la tru sporirea continuă a producţiei
ştesc etc. care vor participa preşedinţii de gos la ha. şi pentru dezvoltarea creşterii p. şi Cornel Igreţ (Siderurgis
sprijinul direct al specialiştilor din podării, brigadieri, colectivişti frun animalelor. tul) 11,5 p.
Un rol însemnat în dezvollarca
gospodăriilor colective îl are spori gospodării, a asigurat punerea unei taşi şi îngrijitori de animale. Avînd sprijinul şi îndrumarea per Cu ocazia acestui concurs a re
rea producţiei de cereale la ha. Fiind manentă din partea Comitetului ra
constituit în luna mai, consiliul a- baze trainice recoltei din anul viitor. Prin cadrele de specialişti din ional de partid Sebeş, consiliul agri ieşit faptul că în oraşul Hune
gricol raional n-a mai putut lua mă col raional îşi va îmbunătăţi per
Datorită faptului că s-a urmărit în G.A.C., consiliul agricol raional se doara există un mare număr ds
suri care să ducă la sporirea recoltei manent munca acordînd un ajutor
de grîu. Totuşi, prin sprijinul eficient deaproape felul cum a fost pregătit va preocupa îndeaproape de îmbo tot mai substanţial gospodăriilor a- iubitori ai şahului, dar şi că este
gricole colective în vederea întăririi
terenul şi săminta, s-a reuşit ca în găţirea cunoştinţelor colectiviştilor în lor economico-organizatorice. necesar să se acorde mai multă
acest an griul să se însămînţeze în cadrul invătămîntului agrozootehnic. atenţie din partea asociaţiilor
condiţii cu mult mai bune decît în De asemenea ne propunem să şcola sportive pentru organizarea de
cit mai multe întreceri.
S. ANTON
corespondent
tf
Desfăşurarea în bune condiţii a autobuzul, nu i s-ar fi dat voie să
conducă în stare de ebrietate, riscind
circulaţiei pe drumurile publice este viaţa călătorilor.
determinată de cunoaşterea şi res Aceste exemple ilustrează convin
gător necesitatea întăririi muncii e-
pectarea de către toţi cetăţenii, atit
ducative, pentru ridicarea continuă a
de către conducătorii de autovehi conştiinţei şi răspunderii profesiona
le a conducătorilor de autovehicule.
cule cit mai ales do către pietoni, Marea majoritate a şoferilor sînt
a instrucţiunilor privind circulaţia pe conştienţi de răspunderea ce o in
cumbă profesia lor şi respectă in
drumurile publice. Pentru ca toţi oa strucţiunile privind circulaţia pe dru
murile publice, luptă activ pentru
menii muncii din întreprinderi, insti realizarea planului de transporturi,
tuţii, G.A.S., S.M.T., G.A.C. şi alte care să se arate rolul important pe o fac în timpul cît ar trebui să se o- triva acelora care pleacă în cursă cu pentru prelungirea duratei de funcţio
dihnească. Oboseala le provoacă în- au lovehicule defecte, dar mai ales nare a autovehiculelor. Şoferi ca Au
unităţi să cunoască şi să respecte care îl au şoferii în buna desfăşu tirzierea reflexelor, ceea ce favori împotriva acelora care exercită pre rel Pop, Gheorghe Greu, Gheorghe
zează accidentele de circulaţie. siuni asupra şoferilor sau le permite Groza (autobaza I.R.T.A. Petroşani),
aceste instrucţiuni, este necesar să rare a transporturilor auto etc., ar să plece la drum fără ca maşina să
Aşa s-a întîmplat cu şoferul Gheor- corespundă din punct de vedere teh Vladimir Bîscă, Iancu Avram (auto
se desfăşoare o susţinută muncă de ajuta mult munca de ridicare a ni glie Ungureanu, de la autobaza Alba nic. Acest lucru este necesar deoare baza I.R.T.A. Bradt, Vasile Dănilă
lulia, care nu a garat la sediul co ce defecţiunile autovehiculelor favo (autobaza I.R.T.A. Sebeş), Gheorghe
educare. Conducerile tuturor unităţi velului de conştiinţă a conducăto loanei I.R.T.A. Călan şi a executai rizează accidentele de circulaţie. Aşa Popa, Dumitru Giurgiu, Petru David
noaptea transporturi clandestine. Di s-a întîmplat cu maşina aparţinînd (autobaza I.R.T.A. Hunedoara1, Kouba
lor socialiste de la oraşe şi sate, pre rilor de autovehicule. mineaţa a accidentat grav un bici C.L.D.C. Deva, al cărui şofer, Ion Ioan (Sfatul popular orăşenesc Deva),
clist. Lipsit de conştiinţă profesiona Drăgoi, a plecat în cursă fără să veri Irimie Nistor, Ştefan Takacs (autoba
cum şi a instituţiilor de toate gra Sub nivelul aşteptărilor se desfă lă, el a lăsat victima la locul acciden fice sistemul de direcţie, ceea ce a za I.R.T.A. Deva) sînt numai cîţiva
tului şi a fugit. Ajuns la sediul co prilejuit un accident în care au fost dintre fruntaşii cu care se mîndresc
dele sînt obligate să organizeze ac şoară activitatea chiar şi la şcoala loanei, Ungureanu a căutat să-şi fa rănite patru persoane. La Petroşani pe bună dreptate unităţile respective. ’
că urma pierdută înlocuind farul şeful autobazei I.R.T.A., tov. Cape- Aceşti tovarăşi, şi alţii, tot atît de
ţiuni largi de popularizare in rîndul personalului în unele autobaze spart în timpul accidentului. $eful de lar Aladar, încălcîndu-şi obligaţiile conştiincioşi, trebuie să fie atraşi în
coloană, Pavel Onichie, în loc să-şi prevăzute în instrucţiunile privind munca de educare ce se desfăşoară
salariaţilor a regulilor de circulaţie. I.R.T.A. Astfel, prezenţa la aceste circulaţia pe drumurile publice, a dat cu conducătorii de autovehicule. Ei
facă datoria, să anunţe organele de dispoziţie şoferului Teodor Muşa să
Această sarcină are o importanţă deo cursuri este doar de 65 la sută la miliţie despre cele întimplate, la a- plece în cursă cu autocamionul nr. trebuie solicitaţi să le vorbească şo
jutat pe Ungureanu permiţîndu-i înlo 25.689 HD. cu toate că maşina avea ferilor tineri în cadrul manifestărilor
sebită pentru instituţiile şi întreprin autobaza Hunedoara, iar celelalte au cuirea farului. Bineînţeles că toate un joc de 110 grade la direcţie, îi educative, variate, ce se vor orga
acestea au fost descoperite la timp lipsea claxonul, filtrul de aer, cutia niza la cluburi şi case de cultură,
derile deţinătoare de vehicule. Aces tobaze au în medie o frecvenţă de de eălre organele de miliţie şi s-au de viteză era defectă, iar starea es despre mîndria de a fi şofer, despre
luat măsurile corespunzătoare. Acest tetică a camionului era necorespun răspunderea şi conştiinciozitatea cu
tea, pe lingă educarea masei de sa peste 75 la sută. Acest lucru do lucru demonstrează unde poate duce zătoare. Deoarece starea tehnică a care trebuie să muncească fiecare
lipsa de exigenţă a şefilor de uni- maşinii prezenta nn vădit pericol pen conducător de autovehicul. Conduce
lariaţi, trebuie să desfăşoare o sus vedeşte că unii tovarăşi, cum sînt lăti în privinţa garării autovehicule tru securitatea circulaţiei, organele rile întreprinderilor şi instituţiilor,
lor. Dar abaterea are şi aii aspect de miliţie au întors maşina ia sediul ajutate de comitetele sindicatelor, vor
ţinută muncă de ridicare a nivelului ing. Besoiu Simion, ing. I-Iristea A- Prin folosirea în scopuri personale a autobazei, nepermitîndu-i plecarea în trebui să se sprijine pe ajutorul ma
autovehiculelor, gradul lor de uzură cursă. Si la coloana Orăştie a auto selor de conducători auto cu o înaltă
de pregătire profesională — practi lexandru, Magda Lazăr, ing. Stricata creşte iar consumul de benzină va fi bazei Sebeş, se mai întîmplă ca ma conştiinţă cetăţenească şi profesio
depăşit. Aşa se explică depăşirea cu şinile să plece în cursă fără a fi con- nală pentru educarea acelora care mai
că şi teoretică — a conducătorilor de Pelru, Lâzăruţ Pavel şi Ciamburu 2.200 litri a normei de consum la ben Irolată cu exigentă starea lor tehnică manifestă acte de indisciplină. Comi
zină la sectorul I.M.T.F. Lupeni — tetele de partid şi birourile organiza
autovehicule şi o dată cu aceasta Gheorghe, nu acordă suficientă alen- Bani Mare. Şeful serloruliii. tov. Mi- Şi mai gravă este nesocotirea în ţiilor de bază din întreprinderi şi in
h-ri Vişlovski nu a stabilit un loc de datoririlor de către unii şefi de au
a ridicării continue a conştiinţei şi ţie cursurilor de ridicare a calificării gara-e ci a lăsat ca şoferii să mear tobaze, garaje sau coloane în privinţa stituţii, trebuie să îndrume şi să
gă cu camioanele acasă undo îşi tin controlului asupra conducătorilor au controleze mai activ munca de ridica
răspunderii profesionale. profesionale, deşi acest lucru ar aju şi butoiul cn benzină. Şoferii Gheor to. Ei trebuie să se convingă dacă re a conştiinţei conducătorilor de au
şoferul nu este obosit înainte de ple
Conducerile unor mari întreprin ta la evitarea accidentelor de circu ghe Holiş şi Titel Potrileanu din a- care în cursă sau dacă nu a consu tovehicule. In acest fel transporturi
mat băuturi alcoolice, fapte ce ar le pe drumurile publice se vor îm
deri deţinătoare de autovehicule cum laţie. cest sector, profitînd de lipsa de con favoriza accidentele de circulaţie, şi bunătăţi continuu iar accidentele vor
trol. au executat curse clandestine. să ia măsuri în consecinţă. Dacă şo
sînt I.R.T.A., I.M.T.F., I.C.S.H., şi al De asemenea, se constată o slabă ferul Tovică Crişan ar fi fost con fi evitate,
Ei an fost găsiţi la Tîrgu Jiu cu tran trolat de către organele I.R.T.A. De D CRICOVEANU
tele, se rezumă doar la instruirea aclivitate în ce priveşte organizarea sporturi ilegale. va înainte de a pleca in cursă cu
conducătorilor de aulovehiGule pri agitaţiei vizuale la autobazele şi co Trebuie întărit, de asemenea con
vind folosirea şi întreţinerea tehnică loanele I.R.T.A. în vederea cunoaş trolul asupra stării tehnice a autove
hiculelor şi să se ia măsuri împo
a maşinilor. terii şi respectării regulilor de circu
Se constată însă că pentru însuşirea laţie. Coloana din Orăştie a autoba
şi respectarea de către conducătorii zei Sebeş, nu are la sediu afişat nici
autovehiculelor a regulilor de circu cel puţin panoul cu semnele de cir
laţie, ceea ce face parte din cunoş culaţie. Nesatislăcătoare este agita
tinţele profesionale strict necesare, ţia vizuală şi la coloana din Simeria
majoritatea şefilor de unităţi nu fo a TM.T.F. Sebeş, care, de asemenea,
losesc toate mijloacele muncii educa nil are afişale la lor vizibil extrase
tivo. Aslfei, la nici una din auto din regulile de circulaţie.
bazele I.R.T.A., în afară de consfă In activitatea educativă pe care
tuirile de producţie, de analizele de conducerile întreprinderilor detină-
cídale privind activitatea profesiona toarn de autovehicule trebuie să o
lă, şi prelucrarea actelor de indisri-’ desfăşoare cu şoferii, un loc de sea
plină nu s-a făcut nimic altceva. Fo mă trebuie să-l ocupe problema res
losirea unor forme ale muncii edu pectării traseului prevăzut pe foaia
cative cum sînt serile şoferilor frun de parcurs, gararea la locurile sta
taşi. înlîlniri ale acestora cu ceilalţi bilite precum şi dezvoltarea grijii
şoleri în cadrul unor manifestări or fată de bunul obştesc — autovehi
ganizate la cluburi sau case de cul culul ce îl are în primire. Dacă şo
tură. concursuri „Cine ştie, cîştigă“ ferii se abat de la traseu, execută
pe teme de circulaţie, conferinţe în curse în interese personale, desigur