Page 100 - 1962-12

PROLBIARI BIS IOATS 7 ARÎIB, t^TIti-VA J
Anul XIV. Np. 2494
SUCCES DEPLIN
ÎN NOUL AN!
r Tntret scoarţele calendarului, sprezeccles Se ía întemeierea
ilin mulţimea lllolor de început,
a mal rămas una singură, semn
că de-acum plnă la venirea nou­
lui an, timpul poate îl măsurat
pe cadranele ceasornicelor.
Sărbătorească şi emoţionantă
aşteptare a lntîlnlrll cu tlnărul
1963 1 In asemenea clipe, gln-
durile, pline de bucuria Inîăptul-
rllor unui an trecut şl Încredere
fermă In belşugul zilelor viitoa­ obţine, sub conducerea partidu­
re, nl le exprimăm In tradiţio­ lui, In viitor. Hunedoara anu­
nalele urări de bine : „La mulţi lui 1962 a adăugat la salba rea­
ani 1“, „Succese în noul an 1“,
„An nou fericit !“. Cu asemenea
urări, plini de speranţă, am în-
tîmpinat In noaptea revelionu­
lui, de cînd ne ştim, fiecare an.
Dar certitudinea înfăptuirii lor,
bucuria mersului ascendent din
bine spre mal bine, mîndrla În­
tineririi şl Înfloririi patriei şl
traiului nostru cu flecare an ce
trece, le-am căpătat abia după
ce poporul, sub conducerea
partidului, a Înlăturat clica ex­
ploatatorilor, devenind stăpln şl
gospodar în propria casă.
Anii regimului democrat-popu­
lar au fost ani rodnici, de mun­
că entuziastă şl de realizări mi­
nunate. Ţara a azvlrlit pentru
totdeauna zdrenţele de cenuşă­
reasă ale trecutului de tristă culturii. Acum. harnica noastră
amintire, punlndu-şi straiele şl
podoabele meritate, ţesute cu fir
de lumină şl bunăstare de fiii el
Iubiţi, oamenii muncii. Frumoa­
se straie poartă azi ţara ! Aurul tlnguioaselor doine de jale şi al
munţilor se îngeamănă cu cel al bocetelor, ce se rostogoleau du­
Întinselor şl mănoaselor holde
colectiviste j energia cărbunelui
şl petrolului cu cea a apelor nă­
răvaşe, strunite In turbinele hi­
drocentralelor Incandescenţa portul, obiceiurile au căpătat o
flăcărilor cu cea a metalului plă­ nouă prospeţime, asemenea
mădit în cuptoarele Martin de
mare capacitate ; mireasma flo­
rilor din munţii străjuiţi de
brazi cu cea a semenelor lor, rodnic. Fiecare zi a lui, depă­
puse de oameni In pervazele gea­ nată pe firul vremii, ne va adu­
murilor şl In balcoanele zecilor
de mii de apartamente construi­
te pentru el. Şl încă, la fiecare
pas, alături de acestea, minuna­
tele flori ale succeselor grăitoa­
re obţinute de poporul nostru pe a patriei socialiste sîntem noi,
drumul desăvîrşlril construcţiei
socialiste: uzine şi fabrici noi,
cu agregate moderne, ramuri In­
dustriale noi, oraşe proaspăt
apărute pe harta ţării, zeci şl
zeci de cartiere de blocuri ridi­
cate pentru cel ce muncesc,
şcoli, cluburi, teatre, săli de con­
certe, cămine culturale... Şi alte
asemenea flori, mereu altele,
mal proaspete, mal frumoase.
. Anul ce se Încheie, al clnci- La mulţi ani, tovarăşi 1
ţâuwu i h jo-nmsfie
TOMA PARAOAN
p rim -J u rn a list la u zin a
„ V i c to r i a '1- C ă la n . E c h ip a sa
a rea liza t in fiecare lu nă
plan ul.
[¦ " - ¦-fm
t-, liyi
.l i p
j-r’' ,fvtX':;t:k'V - i.
i ¦-'•«x .\ :î •: . CV .«!
IOAN DĂIAN
şef de echipă p e şa n tie­
rul L ivezevi-P etroşan i. Cu
echipa sa a execu tat num ai
lu crări de calitate.
Luni 31 decembrie 1962
Republicii, a Înscris în Istorie
dimensiuni şi semnificaţi! noi
Minerii, slderurgiştll, construc­
torii, oamenii muncii de pe
ogoarele regiunii noastre, ală­
turi de întregul popor, păşesc
in noul an cu fruntea sus, mln-
drl de succesele remarcabile
repurtate, încrezători şl entu­
ziaşti pentru succesele ce le vor
lizărilor din anii anteriori, al­
tele noi. La Combinatul side­
rurgic din oraşul flăcărilor au
Intrat In funcţiune furnalul de
1.000 m.c., cuptorul nr. 6 şi li­
nia de slrmă. Pentru cel ce mun­
cesc au fost construite şi date
In folosinţă peste 3.500 aparta­
mente. Printr-o muncă avlnta-
tă, minerii Văii Jiului, slderur-
giştil din Călan, muncitorii de
Ia Fabrica chimică din Orăş-
tie. metalurglştil de la U.M. Cu-
gir, colectivele tuturor între­
prinderilor de Industrie locală,
ale S.M.T. urilor ca şi multe al­
tele, şi-au Îndeplinit înainte de
termen sarcinile planului anual
de producţie.
Oamenii muncii din regiunea
noastră, întregul nostru popor,
au trăit în acest an un eveni­
ment de însemnătate istorică:
încheierea colectivizării agri­
ţărănime trăieşte şi munceşte
In chip nou, viaţa satelor fiind
plină de belşug, bunăstare şl
fericire.
Şi mi întîmpilător, In locul
reroase pe văi ca lacrimile pe
obrajii supţi de foame al robilor
de ieri, izbucnesc astăzi pretu­
tindeni, ca ciocirliile spre soare,
clnt'ece de bucurie. Cântecele,
traiului de acum, plin de lumi-
' nă şl îndestulare.
Anul pe care-1 Intlmpinăm se
vesteşte a fi şl mai bun şl mal
ce răsplata bine meritată a
muncii însufleţite pe care o vom
depune: ţara ne va fi mai bo­
gată, mai Înfloritoare, noi şl
noi bucurii ne vor lumina pri­
virile. Tinereţea fără bătrîneţe
cel ce muncim cu braţele şi cu
mintea, entuziast, pentru con­
tinua el prosperitate.
Trecînd pragul unul nou an
urăm tuturor oamenilor muncii
din regiunea noastră noi succe­
se In muncă, noi şl minunate
realizări pe drumul desăvîrşlril
construcţiei socialiste, făuririi
unei vieţi mal luminoase, mal
îmbelşugate.
aJ iiy fp
ts m m S S m
N ICO LAS ION
¦ m in e r la E. NI. U ric a n i.
E chipa sa a extras p este
p la n u l a n u a l 5.000 to n e
cărbune.
tm jm m a m m m m s m m
I-,I' l l i r É W ii'ii
-m \M
4 'i
ONICA G LIG fâ
şe fă d e eeM .pt3 la G .A .C .
GaTda de Jos. E chipa co n ­
du să de ea, a o b ţin u t recol­
te bogate.
4 pagini 20 bani
© i n. r e a - l e g & f f l i
a n u lu i 1962
Minerii dinUricani
M ina U ricani i ftnfîrâ. P rim ei»
tone de cărbune din abatajele el
au fost date cu tm deceniu fi lică. D espre t i te spune eă Iţi or­
ceva in urm ă. M area m ajoritate a ganizează In afa fe l m unca incit
u tila jele sint folosit» la Întreaga
capacitate, iar tim p ii m orţi sint
oam enilor au crescut o dată cu m i­ red u fi la zero.
na, cu orajul. D ar in hărnicie sint V estită este fi brigada Iul
n eîntrecv(i. De m ai m u lţi ani ei G heorghe U liu, c a rt a n u l acesta
sin t fr un lafi in întrecerea cu ce­ a realizat randam ente de 9 tone
lelalte colective de m ineri din V a ­ pe post.
lea JtifluL
Brigada Ivi C onstantin Sorescu
A n u i acesta m inerii din U ricani lucrează la sectorul de investiţii.
au d e p ă fit p la n u l de producţie in Ea a realizat un randam ent de
fiecare lună. Ia tă de ce, cu 20 de 3,14 m .c. pe post. C îftig u l, vorba
iile înainte de term en, ei au ra­ ceea: „După m uncă fi răsplatăl“
portat p rim ii din V alea Jiu lu i în ­ Sorescu a p rim it aproape 5000 lei
deplinirea plănuitei anual la e x ­ pe lună.
tracţia de cărbune. Ş i o dată cu
aceasta, un bogat buchet de suc­ P entru anul care vine m inerii
cese: randam ente m ari, econom ii
Ia praful de cost, vite ze sporite 'din U rica n i au p la n u ri în d ră zn e ţe .
de avansare, calitate bună. — I n 1962 ani f o s t lu n i c în d
Cea m ai m are contribuţie la ob­ toate brigăzile fi-a u în d ep lin it pla­
ţinerea acestor succese a adus-o
colectivul sectorului l, care a în ­ n u l d e p r o d u c ţie . V r e m ca în ri­
dep lin it planul anual încă din
ziua d e 8 decem brie. A ici lucrea­ n u l care vin e să generalizăm acest
ză m ineri pricepuţi ca acei din
brigăzile conduse de N icolae Şte­ succes — ne spunea fefu l exploa­
fan fi G heorghe U liu. M inerul N i­
colae Ş tefa n a fo st p rim u l care tă r ii.
a folosit cu succes arm area m eta­
R ealizările ob[inute, hărnicia oa- j
m enilor, sint factori care ne în ­
deam nă să ' credem că in tre acea­
stă dorinfă fi fa p tă e cale scurtă,
ufor de- străbătut pentru m inerii
din U ricani.
Bilanţ şi perspectivă
In anul care s-a scurs, lam lnatorii hunedorenf au produs cu 80.000
tone laminate mai mult decît în anul trecui, iar rebutul a fost redus cu
Î0 la sută sub cel admis. Economiile so cifrează la 4.575.000 lei.
Indicii de utilizare ai utilajelor au crescut anul acesta cu circa 3
la sută faţă de cei planificaţi. Prin laminarea la toleranţe negative şi
aprecierea corectă a şutajelor, oţelul a fost gospodărit cu mal multă
grijă.
M etal Issfliei s t a f ii de ii onia a s *©
Colectivul laminorului de 650 mm. păşeşte cu forţe sporite, opti­
mism şi cu încredere in anul care vine. Hărnicia şi voinţa colectivului e c o n o m is it Furnaliştil din Călan au p or.nIt în acest an o valoroasă
se reflectă In cîteva c lire : „Ne angajăm să dăm In anul viitor 15.000 Iniţiativă: *„Să depăşim în 19 62 indicii de utilizară prevă-
tone laminate peste sarcinile de plan, să îmbunătăţim calitatea lamina­ La începutul anului 1.962,4a- zuţi pentru 19ft‘5'‘. Pentru rea lizarea acestui obiectiv, echipele
telor prin reducerea rebutului sub cel admis şl pe această cale sif rea­ minatoril de la laminorul de 800 de îulnallţii, între care cea con dusă de Toma Paraoan şi cele
lizăm 2 milioane Iei economii la preţul de cost. Vom extinde metoda la­ mm. al C.S. Hunedoara au îm­ de la întreţinere, conduse de co munistul Anton Răceanu, şi-au
minării simultane (suprapuse) a pro filelor“. brăţişat Iniţiativa de a lamina organizat în aşa fel munca în cît timpul de staţionare sau
cit mai multe profile la tole­ mers redus al agregatelor să fie cît mai scăzut,
Intr-un cuvînt, gîndul de viitor al luminătorilor este să dea patriei ranţe negative. In acest scop ei
cantităţi sporite de laminate, Ia un preţ de cost scăzut şi de calitate au luat măsuri privind Imbună- j Drept urmare indicii de utili zare realizaţi sînt cu 44,9 la sută
din ce fn ce mai bună. tăţirea proceselor de Încălzire mai mari decît cei înregistraţi în 1959 şi cu 4,9 la sută mai
şi laminare. Cel mai mare Interes mari deşît cei prevăzuţi să se rea lizeze în 1965. Pe această bază
In laminarea !a toleranţe nega­
s-au dat peste pianul de produ eţie al anului 1932 mai mult de
9.000 tone fontă.
infreprindsriie ds indusfrie locală
Pentru colectivele de munci­ lective care şl-au realizat pla­ tive l-au depus luminătorii Cos-
tori, tehnicieni şi ingineri din nul se numără „I. C. Friinu"
Întreprinderile de industrie lo­ Orăştie şi „1 Mai“ Deva. Pînă la
cală din regiunea noastră., anul
1962 s-a încheiat cu un bilanţ 1 decembrie se realizaseră eco­
bogat. Planul producţiei globa­ nomii suplimentare la preţul de
le a fost realizat cu o lună mal cost, faţă de sarcina anuală, de ma Geza şl Ilea Iordan, mane-
devreme. Printre primele co­ 480.000 lei, iar beneficii de vrantul principal ioan Topli-
74.000 lei. ceanu şi maistrul lamlnator Ni­ Angajamentul a fost depăşii
5 0 .0 0 0 lone cărbune peste p!an colae Nedelou. Bine au muncit In cadrul unei con­ h rănirea ra ţio n a lă a podăriei să livreze
sfă tu iri ţin u tă în lu ­ an im alelor, p ricep e­ statu lu i, p este obli­
şi echipele de la Întreţinere, care na feb ru a rie, la care rea şl con ştiin ciozi­ gaţiile con tractu ale,
au executat lucrări de reparaţii au participat repre­ ta tea celor pe seam a în sem n ate ca n tită ţi
zen ta n ţi al tu tu ror cărora au fo st date de' lapte.
de bună calitate, contribuind an im alele go sp o d ă ­
Sectorul III al Exploatării miniere C e le m a t m a r i p r o -¦
Lupenl este unul dintre cele mal tare, au desfăşurat anul acesta o astfel la ridicarea preciziei in
mari din Valea Jiului. Minerii U!n însufleţită Întrecere pentru sporirea lucru a fiecărui agregat.
producţiei de cărbune. In frunte s-au
acest sector, care folosesc cu price­ situat brigăzile conduse de petre Prin laminarea la toleranţe gospodăriilor agri­ riei şi-au a ră ta t din du ctil le-au o b ţin u t
pere metode moderne de exploa- negative s-au economisit In a- cole colective din p l i n r o a d e le . rA c u m , de la lo tu rile p e care
Spfnu şl Ioan Ghloancă, care şi-au cest an 240 tone oţel, din care raionul Sebeş, colec­ la s f lr ş it d e an, c o ­ le au In în g rijire co-,
se pot face mai mult de 10.000 tiv iş tii din A polclul lectiviştii din A polăul lectîviştii W an ăsch h
m.l. conducte cu diametrul de de Sus s-au an gajat de Sus raportează că n e ld e r A n d re i, Ilie.
că vor obţin e anul p ro d u cţia m edie de B eju, B o tesch M ar-i
depăşit în flecare lună planul de 100 mm. pentru Industria pe­ a cesta , In m ed ie, citc lapte pe cap de vacă tiu şi G la tz D avid. f
3.000 l it r i la p te p e fu r a ja tă a a ju n s la
producţie şi au redus mult procen­ troliferă, sau aproape 80-strun­ cap de vacă fu rajată, p e s te 3.200 litr i. A - IOAN KIftR ^
tul de şist vizibil. preşedintele G.A.C.
guri „Iosif Rangheţ“, sau aproa­
Pe întregul sector, s-au extras,
pe 100 autocamioane.
peste planul anual, 50.000 tone căr­
T. SIMION
bune cocsiiicabll. corespondent în g rijirea a ten tă, ceasta a p erm is gos­ Apoldul de Sus i
Iii o r a ş a l copi l o r
An de an oraşul copiilor pu nător, se în a lţă p lin de
devin e to t m al frum os, m ai podoabe p o m u l de iarn ă. Cu
b o g a t. su te de lu m in i m u lticolore,
parcă n -a fo st în cărcat cu
IO AN NIMU / n fieca re zi, şi m ai ales a tîtea daru ri n iciodată ca a-
m ecan ic p e o m aşină de cu m . in c e p in d d e la b a lo a n ele
ş a r ja r e la U .C.C. d in H u n e ­ ău pă-m asa, m ajoritatea p e care le v e zi in m âinile co­
doara. A c o n trib u it la îm b u ­ co p iilo r se găsesc aici, in o- p iilo r in fiecare zi, şi m ai a-
n ă tă ţirea c a lită ţii cocsului. raşu i lor. A leile zu m zăe ca un le s la 1 M al, şi te r m in ln d cu
stu p de glasu rile lor c rista li­ tobele sau com plicatele ju ­
!!Ig K ne. G erul şi zăpada n u -s ob­ c ă r ii d,e t o t f e lu l, c u c io c o ­
stacole de n etrecu t. la te şi bom boan e, cu globuri
'' ia şi tro m p ete, pom u l pare un
...La in tra re , u n M o ş G eri- uriaş brilian t.
lă cu barba albă de ani, cu
tradiţion alu l său sac cu da­ ...T otu l e fru m o s şi in te re ­
ru ri, sp rijin it in n elip sita -i sa n t in oraşu l copiilor. Inge­
clrjă, ii in tim p in ă pe copii nioasele m agazine cu ju cării
vesel şi plin de bu n ătate. Aşa şi bom boan e de to t felu l, pe
i-a in tim p in a t el in fiecare ca re le in tîln e ş tt la fieca re
an. pas, sîn t adevărate peisaje
de basm . Ceea ce atrage Insă
OCT AVIAN C R IŞAN C opiii s-au strln s în ju ru l cel m ai m u lt a ten ţia şi in te­
m e o a m m lv r la S.M .T. lu i, II p r i v e s c a t e n t ş t s e m ir ă resu l copiilor este în tttn trea
D obra. El şi-a realizat p la ­ cum de. fiin d aşa bătrîn , lor cu M oş G erilă. In fiecare
n ul an ual în p ro p o rţie de poate to tu şi aduce atîtea da­ du pă-am iază el vine aici să
180 la su tă . ru ri... le spu n ă c o p iilo r p o ve şti, g lu ­
m e şi să le îm p a rtă daru ri#
In oraş n-a ven it num ai
M oş G erilă. O d a tă cu el au ia r coţÂil, d r e p t ră sp la tă , sp u n
so sit to ţi locu itorii p ă d u r ii:
poezii, cîntece... fieca re ce a Ojito !Safurl a adus Moş Gerilă
M oş M artin , V u lpea cea is ­
în v ă ţa t la şcoală şi tn fa m i­
te a ţă , C a p ra cu ie zii ei, Ie­ lie.
p u raşu l cel iu te de picior, şi
m u lţi alţii. A ceştia au fo st In oraşul lor copiii' d in
în totdeau n a ' şi sin t p rieten ii
copiilor; n e lip siţi din p o ve ş­ D eva vizion ează film e, a sistă
tile p e care le în v a ţă la şco a ­
la program e artistice, ascu ltă
lă sau le a u d de la p ă rin ţi
p o veşti -- se sim t m in u n at.
şl p e care le cunosc aşa de
I. BRADBANU
b in e .
„.Pe aleea p rin cip a lă , Im ­
r X + ***''*-¦'*• va. 'tv SA- «*. ^ •<*¦ ^ "St, **,¦<*». -tu, «a* s A.“*- ^ - V Vfc '-to L> Aa- 'Cv'fc 'S, N V 4 ^ *C»-“t t , -9^. ^