Page 102 - 1962-12

Mr; 2404
W1Tlf^lfflwMfffMlil^Raffigg38CT
r4JrLa? soră bună
In anul care a scurs, am ob- parametrilor de
ţinut succese seamă m rea-
Uzarea sarcini - de plan. Mun-
ca a fost spo ică. Privind eu
încredere şi ftimism în anul
1963, grîîîdiil nii are contururi
precise. In priul rînd voi con­
ti nua şcoala ti nică de maiştri,
curs seral, pe ,re am început-o
anul acesta. Iniroducţie, la cup-
tor, vei căuta i aplic cunoştin-
ţele acumulat, n şcoală. Frin
Însuşirea teh ogiei de elabo-
rare a oţeluli voi conduce şi
elabora singu şarja, nemai-
avînd nevoie ajutorul unui
maistru.
Acest lucru resupune o neîn-
cetată perfectnare a califică-
rii şi o stăpîn e deplină a com-
plicatului pro tehnologic de
elaborare a o lului.
Imbunătătirk calităţii oţelu-
lul, reducerea la minimum a
pierderilor denetal şi ridicarea
calificării oaninilor din echipă,
vot fi alte pibleme ce vor sta
In centrul ate;;iei mele.
Din experieţa practică de
pînă acum mam convins că
buna calitate a oţelului începe
o dată cu pfegătirea materiei
prime ce se Introduce în cup­
tor. De aceea voi căuta să res­
pect Intru teul reţeta de pre­
gătire şi încă'caro a cuptorului.
O altă protlemă tot aiît de
Importantă ti elaborarea oţelu­ fruntea senină că am adus şi
lui este urmăijrga şi respectarea eu un aport la desăvîrşirea
A p e n tr u e x a m e n u l d© a d m ite r e
M vom sprijini pe jurnalişti
Brigada pp care o conduci in­ acasă, tn sinul
tră în noul m hotărltă să dea
peste sarcinii') de plan 300 de
tone minereu extras, să reducă
consumurile !peelîlce la lemnul
de mină şl exploziv, obţin!n-d
pe această cile 10.000 lei eco­
nomii la preţul de cost.
Kjlte glmdur] de viitor ale bri­ do ce îmi pro­
găzii pot fl exprimate astfel:
nici - absenţă, nemotivată, eli­
mina '«clientelor şl lmbu-
nătă' "'ll/tăţil minereului
prin i sterilului vizibil.
Tn_a tu.vita® vrem să au­
zim dfirî . parte furnallştilor nu­ letristică.
mai ouvh lite i laudă.
In acest sep mă vofl ocupa
!personal dte \ ilcaTea calificării
oamenilor r. to veniţi în briga­
dă. Vreau la sfîrşltul a-
nulul 1963 toţi oamenii din
brigadă să ie calificaţi, să-
şi ' ridice recontenit cunoş­
tinţele profesionale. In felul a-
cesta solecţlorsrea sterilului vi­ toria nobilă să
zibil din mliereu se va face fim col dinţii
mai calificat, uu mai mult simţ care asigură În­
Ştie răspurfdert
SLntem botirlţl să creăm o inţelor şl visuri­
adevărată oţpljle de masă îm­ lor de viitor ale
potriva tendinţelor de chiul şl copiilor. Cel mai maro copil aii
a celor caro nu înţeleg să-şi
facă datoria.
Se ştie Ins? că î <5 oro <3 n 24,
& noi în ţar, omul la petrece
să m uncesc m al n il®
r împreună î colectivistele din
techipa leguncolă pe care o
conduc, tn nul 1962 ne-ăm
străduit să r ilizăm recolte mari
din grădina de legume. Prin
munca noari l am făcut ca va­
loarea produ !lor obţinute depe
cele 5 hectffi de grădină să
se ridice la este 60.000 lei. In
planul de prîucţle pentru 1963,
gospodăria i-astră colectivă a
hotărît să ărească suprafaţa
de grădină 1 30 de hectare, pe
care le vom riga In întregime.
^;
&•L%’L
raseceas par. s
¦n^ Tyf ^ Trr^TrrTgţţ'J f ^ ^ k i w g a ng fflg ~ fg t?tr/V ^!gT O y^S5a^?Ji!lL3&23LSL5iA !i'3 !lî V-KLgC4?3?LfílfctJgJ!5V»ir.*L.uKLIIlîX1jtfA '. ri~^1jg4.T7g«<Ilyl ^ t ^ * ‘gaTuM iH S3Iilü>M ^
"•*>, V> w
J
& m h W 63
la 1
%
1%J
cu învăţătura P<e b ă n c ile IX o o
;io .
{ A nul care s-a în ch eia t a fo s t u n an rodn ic, b o g a t In rea - d e cnnssfeaacfll
{ ™ U zări, ro d a l a c tiv ită ţii c r e a to a re a p o p o ru lu i co n d u s şl
] că lă u zit de că tre p a rtid pe d ru m u l fă u ririi v ie ţii noi. M in e rii,
temperatură şi t siăeru rgiştil, m etalu rgiştii, con stru cto rii, co lectiviştii, to ţi oa-
presiune precum
şi a conţinutu­ t m e n ii m u n c ii d i n r e g iu n e a n o a s t r ă , ¦î n s u f le ţiţi , d e a c e l a ş i id e a l lucrez pe şan.
tlerul din Deva
lu m in os făurirea unui tra i feric it şi îm belşu gat au
lui de siliciu şi ) în ch eia t a n u l 1962 cu m u lte şi fru m o a se vic to rii p e fro n tu l de mal mulţi
carbon în şarje. ani. După ce am
i1m u n c i i p a ş n ic e , c r e a to a r e . î n f ă p t u i n d n e a b ă t u t s a r c i n i l e In - absolvit şcoala
Stricta respec­ profesională, sin­
tare a procesu­ ^ credtn ţate de p a rtid şi guvern ei au d a t p a triei p este plan cah- gurul gînd care
lui tehnologic de mă frămînta era
elaborare a şar­ ţ tită ţi sp o rite de cărbune, cocs, a g lo m era t fier os, m in ereu ri acela să mun­
cesc bine, lucră­
jei duce după ^ ş i la m in a te . C o n s tr u c to r ii a u în ă lţa t noi. o b ie c tiv e in d u - rile executate să
sine la scurtarea fie de bună cali­
duratei acesteia. . \ strta le şi edificii so cial-cu ltu rale. C o lectiviştii au m u n cit m ai tate, în aşa fel
t b in e p ă m in tu l Şi a u c u le s ro d b o g a t. ca oamenii mun­
De aceea şi aces­ cii să primească
t D idicln d pa h a ru l In cin stea n oulu i an, oam en ii m u n cit se locuinţe bune şl
te probleme vor la timp. Acest
sta permanent ff oe ilti.c i t ă r e c i p r o c p e n t r u s u c c e s e le o b ţ i n u t e ş t î ş i u r e a z ă s ă lucru l-am reuşit
într-o oarecare
In centrul aten­ i obţin ă in anul ce vin e rea liză ri şi m ai m u lte şi m ai fru - măsură. AH-am
dat însă seama
ţiei mele. jj m o a ş e . S i ă e r u r g i ş t i l se g i n d c s c ş i î ş i f a c p la n u r i, c u m s ă m u n - că pentru a lu­
împreună cu cra bine trebuie
) ceaşcă m ai bine p en tru a p ro d u ce m a i m u lt m eta l, cu m să -l
echipa pe care o să înveţi mereu.
conduc, înă an­ jj g o s p o d ă r e a s c ă m a l b in e . M in e r ii îş i p r o p u n s ă s c o a t ă la z iu ă
Aşa că m-am în­
gajez să reduc la \ m ai m u lt cărbun e şi m in ereu cu m ai p u ţin ste ril şi m ai ief-
zero rebuturile scris la şcoala
provenite din t tin . M etalu rg iştii îşi m obilizează fo rţele p en tru în su şirea şi
medie serală din
dozarea inco­ j producerea de noi tip u ri de m aşin i u n elte care să se ridice
rectă a şarjelor Deva. Ziua pfl
! la n ivelu l teh n icii m o n d ia le. C o n stru c to rii d a u b ă tă lia p e n tru şantier, iar sea­
ş! să elaborez
sc u rta rea te rm e n e lo r d e dare In fo lo sin ţă a n o ilo r o b ie c tiv e în - ra la cursuri. Un
cît mai multe
( d u stria le şi edificii social-cu ltu rale, p en tru îm b u n ă tă ţirea ca li­ lucru nu prea
şarje rapi'de.
In anul 1962 colectivul nostru tăţii. lu c ră rilo r şi g o sp o d ă rire a m a i b u n ă a m a te ria le lo r. C o ­ uşor, dar atunci
cînd vrei să rezolvi
de muncă a înregistrat multe le ctiviştii fac p reg ă tiri in ten se pen tru a spori rodn icia păm ln -
pierderi de metal, iată de ce
i tu lu i, p en tru a obţin e reco lte to t m ai bogate. A cestea sîn t
{ plan u ri fireşti, realizabile. S
} M in ări d e su ccesele o b ţin u te, oam enii m u n cii d in regiun ea *
construcţiei socialiste în scumpa ^n o a stră p ă şe sc In n ou l an cu h o tâ rlre a fe rm ă d e a m u n c i m a i L
noastră patrie.
* bine, m ai sporn ic, de a o b ţin e rea liză ri şi m a i im p o rta n te. Ei L
Iar în familie, pe lîngă alte
'!vor ca p rin m u n ca lor, a lă tu ri d e în treg u l p o p o r, să fa că ca ^ ceva, reu. timp sm căutat ca atît la corn
pentru anul viitor îmi propun să bucurii, anul 1933 îmi va aduce ţ p a tria n oastră — R epublica P opu lară R om ină — care a im - L şeşti, înfrunţi totul. Şi aceasta, strucţia noilor blocuri, cît şi la
lucrez în aşa fel îneît să fie una nouă : soţia mea, Constan­ pentru că în fiecare zi am sim­ şcoală să fiu moreu în frunte,
bine gospodărit tot oţelul. ţa, bobinatoare la atelierul elec­ p l i n i t 15 a n i d e e x i s t e n ţ ă , s ă d evin ă to t m a i m ln dră şi m ai ţit îndemnul tovarăşilor mei do să reprezint cu cinste colectivul
tric al C.S.H., va deveni mamă. b o g a tă . muncă, sprijinul lor. In acelaşi de muncă din care fac par­
Vreau să muncesc şi să în­ te. Acum sînt în clasa Xl-a,
văţ în aşa fel, îneît la sfîrşitul DUMITRU STlNGU
anului 1963 să pot spune Cu
topitor şef la O.S.M. nr. II Mă pregătesc m inuţios (n vară mă voi prezenta
C. S. Hunedoara la maturitate. Ştiu că nu
va fi uşor. Sînt însă convins
că dacă mă voi pregăti cu toată
Sînt deosebit de fericit că mi in vederea c~ seriozitatea voi reuşi cu siguran­
ţă. Altă dorinţă a mea în anul
s-a oferit prilejul să împărtăşesc xamenelor am
prin mijlocirea ziarului gloduri­ început încă de care urmează este să mă înscriu
le mele pentru viitorul an. pe acum să mă Ia facultatea do construcţii şi bi­
familiei, între pregătesc cu se­ neînţeles să reuşesc. E o dorin­
prieteni şl cu­ Pentru fiecare dintre noi, mic riozitate pen­ ţă justificată. Munca pe şantier
noscuţi. Or, şl a- tru ca surprize­ mi-a dat întotdeauna satisfacţii.
sau mare, începutul unui nou an Privesc cu mîndrle blocurile din
cest timp tre­ constituie întotdeauna un motiv le plăcute pe noul centru al oraşului Deva şi
de bucurie. Cîte nu ne dorim să slut satisfăcut că şi eu mi-ajn
buie folosit cu realizăm în anul următor, cîte care ml le va o- adus contribuţia. Vreau şi în vii­
bucurii nu aşteptăm 1 tor să contribui la asemenea
chibzuinţă. Iată ferl anul 1963 construcţii. Pînă atunci voi lupta
In puţinii ani pe care-1 am, de pentru a executa lucrări
fiecare dată visurile mi-ati fost să fie rezultatul mal bună calitate Ia bldcurile
înfăptuite. Datorită condiţiilor din oraşul Deva.
pun eă studiez pe care partidul şi guvernul ni unei munci asi­
în mod sistema­ le-a creat, datorită grijii pe care due. Sînt gîndurl entuziaste pe care
tic literatură şi le propun mii do tineri din
tehnică de spe­ Tovarăşii pro­
cialitate şl be­ patria noastră. Şi este şi normal
ca să fia aşa deoarece statul
ne-o poartă nouă tineretului fesori ne ajută nostru democrat-popular ne-a
şcolar, eu, fiu de ceferist, mă în fiecare zi,
pot glndi azi la un viitor la care prin lecţii, prin creat nouă tinerilor condiţii
altădată, copiii oamenilor mun­ consultaţii. Do deosebite do muncă şi învăţă­
cii nu se puteau gîndi — să în­ ascxnenea, ală­ tură,
văţ la cea mal înaltă şcoală. turi de noi sini
Victor şl Io­ tovarăşii diri- PETRU GABOR
nel, cel doi copii Nu mă împiedică nimic să fac
pa ca.re-1 am, lustalator la şanllerul nr. 1
vor trebui să se Deva al T.R.C.H.
bucure de o creş­
tere şl educaţie
sănătoasă. Ca
părinţi avem da­
acest lucru. Depinde doar de ginţi, care ne
mine, de străduinţa şî Interesul îndrumă paşii
meu. cu cea mai mare
Noul an mă aşteaptă cu mul­ grijă.
te satisfacţii, dar îmi cere, în POPESCU
schimb, şi eforturi, o !muncă SANDU
perseverentă, de zi cu zi. elev in clasa Xl-a
deplinirea năzu­
Cum e şl firesc, în atenţia Şcoala medie „De-
mea, ca elev în ultimul an, stă cebal“ — Deva
în primul rlnd examenul de !ma­
să-l ajut să-şi realizeze acest turitate. Dar aceasta nu este to­ SÄ FHU MEREU
vis minunat. tul, Deoarece m-am născut şi am
meu, Victor, elev în olasa I-a, copilărit lingă freamătul căli Pe m ecan izatoru l G ligor T o- ce le-am fă cu t
vrea să devină inginer miner.- IOAN BĂNUŢ ferate, lîngă fluieratul ascuţit ăică d e la S.M .T . d in A lba Iu lia p e ogoarele g o s­
E dorinţa tui şl eu îmi propun ţel de brigadă la sectoral II l-a m in tiln lt in a telieru l d e r e ­ podăriilor co ­
ol cantonierului şl aproape de
B. M. Telluc
respiraţia locomotivelor, am a- p a r a ţi i. E x e c u ta u lt i m e l e „ r e - l e c t i v e d in A lb a
Juns să îndrăgesc calea ferată tu şări" la tra cto ru l cu care tn Iu lia şi din Bă-
în aşa măsură îneît nu pot să anul ce vine va m unci p e ogoa­ răban ţ, ca lifica ­
Bineînţeles că s-a prevăzut ramuri existente în gospodăria mă despart de ea. rele co lectiviştilo r d in M iceşti, tivu l a fo st: „de
şl obţinerea de producţii sporite. noastră, vom putea ridica noi din O arda ori din altă gospodă­ bună calitate".
Pentru aceasta, datoria noastră oonstruoţli zootehnice, ne vom De aceea, de la noul an aştept D orese ca şi tn
a celor caro lucrăm la grădină dezvolta flecare sector în parte. cu emoţie şi cu bucurie şi exa­ rie co lectivă a raion u lu i A lba. viito ru l a n să
este să ne pregătim temeinic, Pe această cale, gospodăria noa­ menul de admitere la institutul obţin rezu ltate
să învăţăm cum să muncim mal stră colectivă îşi va mări con­ de Căi Ferate. Vreau ca Intrat La în trebarea ce i-a fo st pusă,
tinuu avuţia obştească, Iar veni­ Ia institut, mai tîrziu, să mă in terlocu toru l n ostru n e-a ră s­ asem ănătoare
bine. Iată de oe în perioada a- turile colectiviştilor, vor creşte pot alătura prin munca mea p u n s: sau ch iar m ai
an de am < - marii familii a ceferiştilor. bune, să fiu m e­
oeasfta de Iarnă caut să pătrund *— C e - m i d o r e s c p e n t r u n o u l reu fru n taş.
LADA CLARI Din clasa noastră mulţi co­
olt mal temeinic tainele legu- legi sa vor îndrepta spre facul­ an? A n u l 1962 m i-a a d u s n u -' ¦Pentru a n u l
ţiefă de echipă legumicolă tăţi. Unii vor să devină agro­ 1963 sarcin ile
micwlturît Pentru aceasta, pe din brigada n-a a G.A.C. nomi, alţii chlmiştl, alţii medici. m ai sa tisfa cţie. A m d e p ă şit pla- n oastre, ale m e ­
Cu toţii vrem să învăţăm pentru m il do hanti'i ce m i-a reven it, can izatorilor sln t
Lîngă ceea co se spune la cer­ Totcştl, raionul Haţog a aduce astfel o contribuţie cît cu p e s te 154 la su tă , a m r e a li­ m al m ari, m at
mal !mare în munca productivii za t în sem n a te econom ii la ca r­
cul de legumicultura organizat bu ran ţi şi m -a m stră d u it să s- m obilizatoare.
xecu t num ai lu crări de calitate. A m să depum.
In gospodărie, eu am împru­ D e a ltfel, la recep ţia lu crărilor
mutat de la bi­ efo rtu ri sporite
p en tru a le d e­
bliotecă volumul
păşi cu cel p u ­
„îngrijirea gră­
De veghe !a săn ătatea oam enilor munciidinii de legume
şl zarzavaturi“,
pe care-1 stu- ţin 40 la su tă.
dlea cu multă Cu mai bine de patru ani în ale« cînd cetăţenii pe care i-am scripţia !medicală din Apoldul 'A cesta-i an ga­ p a rtiza t to t m ie. V reau să fa c
atenţie. Gele în­ urmă, sm terminat facultatea tratat s-au însănătoşit. din el un m ecan izator stă p ln
văţate în acea­ de Sus să fie şi mai rodnică ; ja m en tu l ce l-am p e ta in ele m eseriei, u n viitor,
stă perioadă, la de medicină din Cluj şi am fost Acum, cînd începe un nou an să menţin pe mai departe, prin lu a t in fa ţa c o ­
voi întregi cu repartizat să lucrez la circum­ organizarea asistenţei profilac­ m u n iştilo r din staţiu n e, în fa ţa
munca practică muncă, îmi propun să reali- tu tu ro r m ecan izatorilor. Voi face
scripţia !medicală din Păuca, ra­ tice, Indicele mortalităţii Infan­ to t ce-m i stă în p u tin ţă pen tru
ionul Sebeş. N-a fost prea uşor tile la zero, aşa cum a fost şî
la început. Dar în fiecare mo­ în anul trecut. Voi depune mal
ta grădina da ment îmi aduceam aminte că multe eforturi pentru educaţia a - l r e a liz a . fm n ta ş al staţiu n ii.
leguma a gos­ statul nostru mLa creat mie, ca sanitară a cetăţenilor prin con­ D atoria noastră, a m ecan iza­ F iresc e ca, in afara m u ncii,
podăriei, făclnd ferinţe, convorbiri, cursuri sa­ torilor cu m ai m u ltă experien ­
totul pentru a şi tuturor tinerilor din patria nitare etc. De asemenea, vom ţă este şi aceea d e a creşte noi om ul să -şi făurească şl a lte v i­
îndeplini pre­ noa-stră, condiţii optime de în­ amenaja localul In care lucrez, cadre, bin e p re g ă tite , care să
văţătură şi aceasta mă Îndem­ m in u iasca cu p ricep ere m aşinile suri, po sib ile ăe rea liza t In tru -
to tu l in orîn du lrea n oastră
nouă.
vederile planu­ na să lucrez cu şl mai multă astfel ca să fie cît mal frumos ş t t r a c to a r e le c u c a r e a g r ic u l­ C e-m i doresc tn această p r i­
lui de produc­ tragere de inimă. De la 1 noiem­ vin ţă? M -am sta b ilit îm p reu ­
şi mai primitor. tu ra n oastră socialistă este d o ­
ţie. brie a.c., am fost repartizat să Stlnd de veghe la sănătatea t a t ă a n d e a n . P in ă a c u m n ă c u f a m ili a tn o r a ş u l A lb a
Aceasta pen­ lucrez la circumscripţia medica­ oamenilor muncii, răspundem n e - a m o c u p a t d e p r e g ă tir e a p r o ­ I u lia . A m lo c u in ţă a s ig u r a tă ,
tru că sini con­ lă din Apoldul de Sus. Şi aici sarcinilor puse in faţa medici­ f e s io n a lă a tin ă r u lu i M a r tin d a r , m l - a m p r o p u s c a în n o u l
vinsă că reali- muncesc cu multă pasiune. Am lor de către partidul şi guvernul B o ta ă e la ş c o a la d e m e c a n iz a ­ a n s ă în c e p c o n s t r u c ţ i a u n e i
tilnd venituri la dispoziţie dispensar şi apa­ nostru, ne îndeplinim o datorie to r i, c a r 8 in p r a c tic ă a m u n c it c a s e n o i. C r e d c ă ş i a c e a s tă d o ­
ratură modernă, in timpul scur­
mari de la gră­ tei r»»tivliăţi la cela două cir­ de onoare. to t tim p u l a lă tu ri ăe m in e. E rin ţă a m ea va prin d e viaţă.
dina da Ltgujne cumscripţii medicale am avut
sez multé obiective. Mal Intîi IOAN SANDA un bătăi isteţ, p ricepu t. M u n c a i n ii este d o a r b in e r ă s ­
medic la circumscripţia
In viitoarele p e r io a d e 'de plătită, ca a tu tu ro r acelora ee
gi din oei.eMtşa ffiwlti moipento bucurie, mal vreau ea activitatea la circum­ »edlcală din Apoldul de Sus practică cm. şă cer. ş.ă-ml fie re­ muncesc din wtria nm ţr&