Page 11 - 1962-12
P. 11
Nr. 7471 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. S
a^MssMamssisami
ggaipa^aravPBa^ ^ ¦i?
V IA Ţ A DE P A R TID NOTE ---- - ^
O permanentă preocupare pentru ŞI C O M EN TAR II
C ă ru cio ru l n-a g re şif
educarea candidaţilor de partid Pe linia Snbcetate—Bou-
ţari circulă puţine trenuri.
Acest fapt dă posibi
Sarcinile grandioase pe care Crăciun, Dumitru Stoicescu au se pot vedea in realizările fru litatea executării lucrărilor
le-a trasat Congresul al III-lea primit sarcini concrete din par moase obţinute de muncitorii
de întreţinere la timp şi
al P.M.R. privind desăvîrşirea tea organizaţiei de partid. La schimbului A în fruntea căro
de calitate corespunzătoa
construcţiei socialiste în patria înfăptuirea acestor sarcini, ei ra se află comuniştii. Pină în
noastră, impun sporirea conti sînt ajutaţi de comunişti cu mul luna trecută s-au laminat peste re. Cu toate acestea linia
nuă a rolului de luptător politic tă experienţă, care se interesea sarcina de plan mai mult de este slab întreţinută. Pi
al fiecărui comunist, intensifica ză îndeaproape cum muncesc, 11.000 tone laminate de bună cherul Ion Toltiş, un om
rea educaţiei comuniste a mem ce studiază, dacă iau parte ac calitate, realizîndu-se şi econo
brilor şi candidaţilor de partid. tivă la viaţa de organizaţie. Ca mii în valoare de aproape 3 mi cu miultă experienţă de
Sub îndrumarea comitetului de urmare a preocupării pentru e- lioane lei. altfel, şi-a neglijat în ul
timul timp sarcinile de
serviciu. Ce şi.a zis el ?
partid organizaţia de bază din ducarea candidaţilor de partid, Invăţămîntul de partid, propa Asta-i o linie secundară,
schimbul A de la laminorul de contribuţia ce aceştia şi-o aduc ganda prin conferinţe, partici aşa că probabil n-o să fiu
650 mm. din cadrul C.S.H. şl-a la întreaga muncă a organi parea la adunările generale ale controlat. Iar dacă va veni
întărit rîndurile sale cu cei mai zaţiei este mai mare. Ei sînt a- organizaţiei de partid, încredin şi la mine comisia, le voi
buni muncitori. Paralel cu mun traşi la pregătirea adunărilor ţarea de sarcini fiecărui candi spune că mai greşeşte şi
ca de primire, organizaţia de generale, participă la dezbateri, dat şi membru de partid, criti căruciorul...
partid are o permanentă preo fac propuneri valoroase. ca şi autocritica, sînt metode <•> In cadrul măsurilor pri- $ Sînt posibilităţi pentru Numai că lucrurile nu
cupare pentru educarea şi creş încercate de educare partinică, ^ vind introducerea tehnicii s-au petrecut aşa. Comisia
terea candidaţilor. Aici s-a sta Aşa de pildă, într-o adunare metode pe care le foloseşte cu $ noi, la secţia chimică a o a venit şi a constatat ne
tornicit practica bună ca încă generală lărgită în care s-au dis succes organizaţia de bază din o Uzinei metalurgico-chimi- <> regulile. şi aceasta din
din prima zi după primirea în cutat probleme privind calitatea schimbul A a laminorului de 650 0 ce din ZIatna s-a trecut la p cauza căruciorului de con
rîndurile candidaţilor de partid, laminatelor, alături de comuniş mm. Pentru ca aceste metode să p înlocuirea conductelor de trol, care n-a fost de a-
organizaţia de bază să traseze o tii Emil Petrică, Constantin Şte fie folosite de toate organizaţiile ^ plumb cu conducte din ma- $ cord cu ideile lui Toltiş !
sa’cină concretă fiecăruia dintre fan, Traian Popa au luat cuvân de bază este necesar ca periodic, El nu greşeşte ! Greşeşte tn
aceştia, stabilind totodată şi ci tul şi candidaţii de partid Cor comitetul de partid să organize schimb picherul!
ne se va ocupa de candidat şi nel Todea, Viorel Păcurar şi ze schimburi de experienţă între
Ioan Duca. El au arătat că de birourile organizaţiilor de bază (dup3 o scrisoare a tovarăşului
în ce direcţie i se va acorda aju păşirea procentului de rebut se privind munca de educare a can
tor. datoreşte şi slabei organizări a IOAN CRIŞAN, impiegat de
didaţilor de partid, să ceară or
Bunăoară, la primirea în rîn muncii la unele locuri cheie ale mişcare la R. C. Petroşani
ganizaţiilor de bază să recoman
durile candidaţilor de partid a procesului de producţie, că în recuperarea rămînerii în urmă Filme şi înainte de masă
tov. Gheorghe Marian, mulţi co timpul laminării cajele se dere de candidaţilor de partid citirea
munişti au arătat că este unul glează şi acest lucru nu este con ^ să plastică. b In articolul „Să fie recuperate rinţă şi ea trebuie respectată. La clubul „11 Iunie“ din
dintre cei mai buni cuptorari. Bi trolat etc. Propunerile lor de a unor cărţi pe marginea cărora pierderile“, publicat în ziarul Cu toate că în 10 luni planul Călan se desfăşoară multe
roul organizaţiei de partid, a- „Drumul socialismului“ nr. 2.405 la sortimentul buşteni pentru activităţi cultural-educati
preciind posibilităţile lui, i-a în se efectua un control riguros a- să se poarte discuţii, să se facă g IN FOTOGRAFIE: Ing. g din 19 septembrie a.c., au fost gater din fag nu s-a realizat, ve pentru muncitorii u-
credinţat sarcina de a se ocupa g Ştefan Puşcaş, şeful secţiei, g analizate cauzele care au dus la măsurile luate au dovedit că e- zinei „Victoria“. Există insă
de aprovizionarea ritmică a supra cajelor în timpul lamină recenzii, să se organizeze întîl- şi următoarea deficienţă.
cuptorului cu materiale şi în rii, fixarea atribuţiilor maistru g explică unor muncitori a- g neîndeplinirea planului de pro xistă posibilităţi ca pină la sîir- La club rulează filme nu
cantităţi suficiente. Cînd i s-a lui, a laminatoruiui principal niri între candidaţii de partid mai după-masa, astfel că
încredinţat această sarcină, % vantajele folosirii conduc- o ducţie în primele 7 luni ale a- şitul anului întreprinderea să o parte dintre muncitorii
membrii biroului i-au arătat că precum şi altele, au făcut ca şi comuniştii mai vârstnici care nului la I. F. Orăştie. Printre al raporteze recuperarea întregului care lucrează în acest timp
prin îndeplinirea ei, îşi va adu 1 telor din PVC. g tele, în articol se arăta că uti minus de producţie. De altfel, în nu pot viziona in decursul
ce contribuţia la reducerea pro procentul de rebut să scadă. au vechime în partid şi în uzi *> o săptămînii nici un film.
centului de rebut, la eliminarea o<xxxxx>oc^<> OOOOOOOOOOOOO lajele n-au fost folosite judicios, luna noiembrie a şi fost recu
golurilor în alimentarea lamino Organizaţia de bază are în nă, să se organizeze vizionarea Este bine ca comitetul
rului. Cu Gheorghe Marian a centrul atenţiei sale continua ri sindicatului şi conducerea
discutat şi comunistul Constan dicare a conştiinţei politice a unor spectacole în colectiv etc. clubului să studieze posi
tin Cristea care a primit sarci candidaţilor de partid, educarea S. CERBU bilitatea de a programa fil
na de a-1 ajuta. lor marxist-leninistă. In cursul me şi înainte de masă, in-
aosstui an de învăţământ, candi -m=. la întreaga lor capacitate de perat circa 45 la sută din acest cepînă de la orele 11. în
Pătruns de răspunderea ce i-o daţii de partid au fost înscrişi lucru, ceea ce a dus la înregis minus. Bine se prezintă situaţia felul acesta toţi muncito
atribuie calitatea de candidat după gradul de cunoştinţe şi do trarea unui randament scăzut şi la sortimentul buşteni de fag rii uzinei vor putea vizio
de partid, de importanţa sarci rinţă, la unul din cercurile în Din activitatea, pentru derulaj, unde s-a reali na tn fiecare zi filmele pe
nii primite, iov. Gheorghe Ma văţământului de partid. Frecven. ©rgaisisafii!®!0 U.T.M. a unui preţ de cost ridicat. care le doresc.
rian şi-a făcut conştiincios da ţa bună, conştiinciozitatea cu ca In urma publicării acestui ar zat un plus de 140 m.c. numai
toria. îndrumat şi ajutat de co re se pregătesc candidaţii de ticol, organizaţia de partid, îm în luna noiembrie. F. MARINESCU
munistul Constantin Cristea, el partid Ioan Duca, Dumitru Da preună cu conducerea adminis Mai rău stau lucrurile la lem corespondent
şi-a format aptitudini de bun bija, Viorel Păcurar şi mulţi al nul de fag pen-
organizator. Prin perseverenţa ţii, arată că ei sînt preocupaţi trativă a între-
— =— tru construcţii şi
cu care a muncit el a reuşit să pentru a-şi lărgi orizontul poli La o adunare de alegeri prinderii, au stu- -
asigure o aprovizionare ritmică tic, de a-şi însuşi învăţătura diat cauzele sesi Peurinele celuloză. Este a-
a cuptorului precum şi încălzi marxist-leninistă, politica şi In cadrul adunării de dare de sea ei şi-au însuşit trăsăturile morale ca zate şi alte lip matericilelorpublicate clevarat că in e?"
mă şi alegere a noului comitet U.T.M. racteristice tînărului înaintat. Traian suri interne şi _____________________ _ ploatari se gă
principiile organizatorice ale ce a avut loo în organizaţia U.T.M. Comşa, Liviu Beica, Leliţa Izidor sînt
din G.A.C. Vâlcelele Rele, utemiştii cîtiva dintre tinerii colectivişti frun şi-au însuşit cri seşte puţin lemn I» Editura politică
partidului, prevederile Statutului au dezbătut pe larg teiul in care or taşi. tica adusă. După aceasta s-a care să se încadreze la dimen
P.M.R. ganizaţia U.T.M. s-a preocupat de e- întocmit un plan de măsuri me siunile cerute. Totuşi, dacă con
ducarea tinerilor în spiritul dragos Analizînd munca comitetului or
tei faţă de muncă în gospodăria co nit să ducă la îmbunătăţirea ac ducerea I. F. Orăştie dovedea
lectivă. Darea de seamă şi mai ales ganizaţiei U.T.M. multi participanţi tivităţii economice. Treptat, ac mai mult interes şi preocupare,
discuţiile purtate au arătat că orga la discuţii au arătat că, noul organ planul putea fi realizat şi la
nizaţia U.T.M. sub conducerea orga ales va trebui să acorde o atenţie şi tivitatea în parchete a început aceste sortimente.
mai mare mobilizării tuturor tinerilor să se îmbunătăţească. Golurile
nizatei de partid s-a ocupat în acest la muncă în gospodăria colectivă. Ei
rea uniformă şi în timpul cerut O altă metodă de educare fo au cerut ca comitetul organizaţiei de producţie la rămpile de în Pentru asigurarea producţiei în
an cu mai multă răspundere de or U.T.M. să se preocupe mai mult de cărcare au fost lichidate, iar
a lingourilor. Comuniştii i-au a- losită de organizaţia de bază utilajele au fost folosite mai anul care vine au fost făcute a apărut:
ganizarea adunărilor generale unde organizarea acţiunilor cultural-educa bine. Pierderile de producţie ce intense pregătiri. S-au întocmit
preciat cum se cuvine activitatea este ţinerea în faţa candida tive, -să se ocupe cu multă grijă de s-au înregistrat în prima parte devizele de exploatare pentru, y . !• LENIN : Opere complete i
s-au pus în discuţie teme educative buna desfăşurare a anului de învă- a anului au început astfel a fi toate parchetele, iar 12 parchete voi. 12.
rodnică ce a depus-o. De curînd, ţilor a unor expuneri pe teme ca: tămînt politic, să asigure o bună recuperate. pregătesc deja stocurile de pro
inieresante care au trezit un larg freGventâ a tinerilor la invătâmîntul ducţie necesare anului viitor. La
întruniţi în adunarea generală a „Rolul şi însemnătatea stagiului agrozootehnic. Pentru ca fiecare lînăr 584 pag. 12 lei.
ecou în rîndul- utomiştilor. In fata ti să devină fruntaş în munca din gos
organizaţiei de bază, ei au vo.tat de candidat de partid“. „Statu- podărie, în planul de măsuri s-a pre Volumul cuprinde lucrările
nerilor au avut loa periodic confe văzut ca cei mai buni utemişti să scrise de V. I. Lenin in perioa
;tR^pai"fifnitate reducerea-stagiu v tul — lege de bază'îfTviâţa par primească. sarcina de a se ocupa de La sfîrşitul a zece luni de ac operaţiunea scos-apropiat lucrul
rinţe pe teme educative, s-au orga educarea a 1-2 tineri. tivitate bilanţul făcut de fores e în toi. In parchetele Valea da octombrie 1905 — aprilie
lui de candidat a tov. Gheorghe tidului“ şi multe altele, care con tieri era mult mai bogat. Pla Mică, sectorul Grădişte, la Dea 1906. In articolul „Greva poli
nizat vizionări de filme ?n colectiv MARÍA BARA nul producţiei globale a fost în lul Gră-dişte şi Boia, au fost in tică generală din Rusia“, şi alte
Marian cu 6 luni. tribuie la dezvoltarea spiritului corespondentă materiale, Lenin analizează pro
ele. O mare atenţie s-a acordat culti blema din perioada de a-
Asemenea tov. Gh. Marian şi partinic al candidaţilor şi mem deplinit în proporţie de 100,37 stalate funiculare ce aşteaptă să vînt a primei revoluţii bur-
vării simţului de răspundere al fie ghezo-democratice din Rusia.
candidaţii de partid Dumitru brilor de partid. la sută. E drept că planul de intre în producţie. Pină la sfâr Articolele „Despre reorgani
cărui utemist, al exemplului care tre zarea partidului“, „Revoluţia ru
Dabija, Ioan Duca, Gheorghe Rezultatele muncii de educare producţie pe sortimente n-a fost şitul anului se va monta un nou să şi sarcinile proletariatului“
buie să-l constituie pentru ceilalţi ti realizat în întregime, şi aceas funicular „Mineciu“ pe Valea şi altele, sînt consacrate proble
EOE ta pentru că forţele âu fost Saşilor din sectorul Cugir. De melor legate de adoptarea unor
neri. concentrate mai mult spre acele asemenea, în alte 7 parchete au forme ale muncii de partid po
Prin blocurile sortimente care se realizează
Marea majoritate a tinerilor — a-
mai uşor. In această direcţie în fost amenajate drumuri de ac
răta tov. Aurel Anca — dovedesc că
oraşului nou Caían treprinderea a rămas încă da ces pentru tractoarele rutiere.
toare. Toate punctele for&tiere de
Cu cîţiva ani în urmă la Că- familiile lui Soos Arpad şi Van- In mijlocul tinerilor Luat în ansamblu, planul la lucru au fost completate cu în trivite cu posibilităţile legale
lan a început construirea ora ghelis Seretis. răşinoase, pe zece luni, a fost treg necesarul braţelor de mun create în acea perioadă şi de pre
şului nou. Pină acum aici s-au Intr-urm din zilele trecute tinerii dului. Tinerii Stoica Gh. Nicolae, îndeplinit şi depăşit. Dar, de că pentru anul 1963.
construit 36 de blocuri cu 690 Nici la blocurile garsonieră din cadrul Uzinei de preparare a mi Viorica Voner, Gheorghe Mondula şi păşirile mari la sortimentul buş gătirea Congresului al IV-lea (de
apartamente în care s-au mutat nu este o situaţie mai bună. nereurilor din Gurabarza s-au întîl toti ceilalţi ascultau cu mult interes. teni pentru gater din răşinoase Au fost construite şi amena unificare) al P.M.S.D.R. Lucrări
numeroşi oameni ai muncii. La unele din ele nici nu sînt nit în sala de festivităţi cu un vechi Ei şi-au manifestat dorinţa de a mun (în proporţie de 34 la sută), jate cabane noi şi puncte de le „Proletariatul şi ţărănimea“,
Noile apartamente oferă loca membru de partid. Tovarăşul Iosif ci cu tot elanul lor tineresc, de a s-au făcut în detrimentul rea alimentaţie. Toate acestea vor „Revizuirea programului agrar
tarilor condiţii bune de locuit, formate comitete de blocuri iar Popovici le-a vorbit despre activita urma exemplul comuniştilor care îi lizării planului la lemn de mină contribui efectiv la îndeplinirea al partidului muncitoresc“ şi al
confort. Zilele trecute am făcut cele existente sînt inactive. De tea comuniştilor, dînd numeroase însufleţeşte în activitatea lor. şi bile manele. Respectarea pla integrală a planului de produc te materiale cuprinse în acest
o vizită prin cîteva blocuri şi aceea, aici sînt şi cele mai mul nului pe sortimente este o ce- ţie in anul care vine. volum exprimă linia revoluţiona
apartamente pentru a vedea fe te abateri. La biocul garsonieră exemple din munca ce o depun pentru M. SUSAN ră marxistă în problema ţără
lul în care locatarii şi le nr. 1 de pildă, casa scărilor nu traducerea în viată a hotărîrilor parti . S. TRUT/I
este bine întreţinută, pereţii sînt corespondent nească şi combat greşelile teo
zgîriaţi şi murdari. Intre cori retice ale menşevicilor.
îngrijesc. Se observă că în doarele blocului şi casa scărilor
general oamenii îşi gospodăresc există un contrast izbitor. Fie
cu grijă apartamentele, că ma care locatar îşi îngrijeşte doar CE NE AŞTEAPTĂ PE ALTE PLANETE?
nifestă multă preocupare pentru spaţiul din faţa uşii. neglijînd
întreţinerea în bune condiţiuni partea comună de acces. Ace
a blocurilor. Astfel la blocul F laşi lucru se manifestă şi la blo
punct, unde responsabil al comi cul garsonieră nr. 2 unde eomi- Timp de secole spiritul ome In a doua etapă, aceste com de acad. dio. Unii astronomi sînt de situat la o altitudine de 20 km.
nesc a căutat fără încetare să binaţii s-au complicat: mole părere că temperatura plane Ultimele date indică că exis
tetului de bloc ¦ ======———— tetul de bloc es- pătrundă secretele Universului culele lor au crescut progresiv, A. O P A R I N tei propriu-zise este de circa
şi ale vieţii, legînd indisolubil cele mici s-au unit pentru a plus 300 de grade şi că acolo tă materii organice la supra
este tov. Ioan O- L ocuinţa e a ta, te inactiv. La aceste două probleme. Omul a forma molecule mari (polime- tut avea o atmosferă primiti nu există apă. Furtunile ridi faţa regiunilor întunecate ale
prea, pe casa blocul nr. 7 am nutrit totdeauna speranţa că rizarea materiilor organice). vă de regenerare şi chiar apă că de pe suprafaţa planetei planetei Marte. Majoritatea oa
nu este singur in spaţiul mon Acest proces s-a desfăşurat în în stare lichidă. La acea epocă nori gigantici de praf de o cu menilor de ştiinţă sînt de pă
scării şi în apar în grijeşte-o I întîlnit aspecte dial şi că în imensităţile infi apele mărilor şi oceanelor pri s-ar fi putut forma acolo poli loare gălbuie. In aceste con rere că în perioada iniţială a
tamente este o nite ale Universului, diversele mare. Fiinţele vii cele mai pri meri organici înalţi. Totodată, diţii nu există nici un fel de apariţiei sale, Marte avea mai
_____________ asemănătoare. corpuri cereşti sînt locuite de mitive nu şi-au făcut apariţia un mare număr din aceste ma viaţă. multă apă. Planeta poseda un
alte fiinţe, poate chiar capabile ăecît mult mai tirziu, in a treia terii ar fi putut fi aduse pe ocean şi evoluţia materiilor or
curăţenie desă- 1— ................ In ziua vizitei să gîndească şi cu care noi am etapă a evoluţiei, după ce po Lună de către meteoriţii care ’Alţi astronomi, dimpotrivă, ganice, apariţia vieţii s-au des
putea intra în contact. limerii organici înalţi ai „clo cad acolo. Unii oameni de ştiin sînt de părere că Venus sea făşurat la fel ca pe Pămint.
vîrşită. La intrarea în bloc sînt era de serviciu la întreţinerea cotului primai “ au format gru ţă presupun că prin analogie mănă cu Pămîntul mai mult
De pe acum, în zorile erei pe de molecule care s-au dega cu Pămîntul, pe Lună, in pe ăecît se bănuieşte. Ei au emis Cu ¦timpul însă, Marte şi-a
afişate extrase din instrucţiuni curăţeniei chiar responsabilul călătoriilor interplanetare noi jat de soluţia ambiantă ca for rioadele foarte îndepărtate ale ipoteza că suprafaţa planetei ar pierdut repede apa din cauza
trebuie să pregătim studierea maţii individuale. existentei sale, ar fi putut exis fi acoperită de un ocean con disocierii sale şi a volatilizării
le Sfatului popular regional pri comitetului de bloc, tov. Dumi practică a vieţii extraterestre ta fiinţe primitive care ulterior tinuu şi că, prin urmare, oxi produselor degajate, in special
şi să încercăm, pe baza cunoş Am spus că etapele iniţiale s-au refugiat in adîncuri unde dul de carbon nu poate fi ab a oxigenului, care probabil nu
vind normele de convieţuire so tru Udriş. Pe scări însă era mur. tinţelor încă foarte modeste, să ale evoluţiei combinaţiilor pe salturile de temperatură sînt sorbit de stîncile de silicaţi a existat niciodată în cantităţi
ne imaginăm ce am putea în- .bază de carbon au fost foarte relativ slabe şi unde apa se perceptibile în atmosfera pla
cialistă în comun. La fiecare dăiie. tilni pe corpurile cereşti cele universale. In prezent, putem poate conserva sub o formă sau (aşa cum s-a întîmplat pe Pă- netei Marte. De aceea, organis
mai apropiate de noi. decela nu numai carbon, ci şi alta. In orice caz, această even
etaj în parte sînt afişate grafi La buna întreţinere a blocuri combinaţii cu hidrogen şi azot tualitate trebuie luată în con mînt cînd s-au format carbo mele ar fi evoluat acolo altfel
EVOLUŢIA VIEŢII pe toate corpurile cereşti pe sideraţie cu prilejul viitoarelor decit pe Pămint. Este mai mult
cele cu locatarii de serviciu care lor o contribuţie însemnată tre care sintem în măsură să le zboruri spre Lung. narii) şi că din această cauză decît probabil că viaţa pe Mar
Evoluţia vieţii a urmat o studiem : la suprafaţa stelelor, te este reprezentată prin mi
asigură curăţenia zilnică pe buie să-şi aducă şi I.G.O. Călan. cale proprie — calea evoluţiei în special a Soarelui, hi norii PE VENUS cantităţi enorme se acumulea crobi anaerobi primitivi, la
combinaţiilor de carbon. Sta reci ai materiei interplanetare care toate schimburile se pro
scări. Comitetul de bloc este Unele fapte dovedesc că între diile iniţiale ale acestor com formată din gaze şi pulbere, Despre eventualitatea exis ză în atmosferă. Este foarte di duc în absenţa oxigenului li
binaţii sînt foarte universale şi pe planetele sistemului nostru tenţei vieţii pe Venus se ştie ber.
activ, iar locatarii înţeleg să se prinderea de gospodărire orăşe pot fi observate pentru corpu solar, în părţile cele mai lumi foarte puţin. Suprafaţa aces ficil să se spună cum s-a pro
rile cereşti cele mai diferite, noase şi în cozile cometelor şi, tei planete este ascunsă de un Vaporii de apă care lipsesc
achite de sarcinile ce le revin. nească nu ia măsuri de înlătu însă ulterior evoluţia lor a îm in sfirşit. in meteoriţii care strat continuii de nori. Atmos dus în aceste condiţii evoluţia in atmosfera lui Marte pot to-
prumutat căi diferite, în func cad pe Pămint. fera ei conţine azot şi gaz car tuşi să se condenseze în timpul
Asemenea aspecte se întâlnesc şi rare a lipsurilor semnalate în ţie de condiţiile concrete ale bonic care se găseşte acolo in materiilor organice şi dacă ea nopţii intr-un lichid pe supra
fiecărui corp ceresc. EXISTA VIAŢA PE LUNA? tr-o cantitate de sute de ori faţa „solului marţian“ şi să
la blocul G (responsabil al co apartamente. De pildă, la blocul mai mare decît pe Pămint. Pe a putut duce la apariţia vieţii. creeze astfel un mediu favora
Pentru pămint putem schiţa Există toate temeiurile să se Venus s-au decelat şi vapori de bil pentru fiinţe vii primitive.
mitetului de bloc tov. Ianis Ga- H, în apartamentul nr. 20, unde trei etape succesive ale evolu creadă că pe vecina noastră, apă. Datele spectoscopice arată PE MARTE
ţiei combinaţiilor de carbon, Luna, există materii organice că in norii vizibili ai planetei Era călătoriilor interplane
las), la blocul bară nr. 3 (res locuieşte Ioan Luţaş din cauza evoluţie care a dus la apariţia complexe. Actualele condiţii de Venus există hidrocarburi ga Şi pe această planetă condi tare deschide ştiinţei noi pers
vieţii. Este vorba în primul pe Lună sînt extrem de nefa zoase. ţiile de viaţă par foarte dure pective strălucite. Vom putea
ponsabil Helmuth Walter). blo slabei calităţi a izolaţiei aco rind despre naşterea compuşi vorabile vieţii, în special din pentru pămînteni. Atmosfera ei arunca o privire asupra viito
lor organici celor mai simpli, cauza marilor salturi de tem Condiţiile existente pe supra este foarte rarefiată şi se com rului şi trecutului nostru şi
cul bară nr. 4 (responsabil Iu- perişului executat de şantierul despre hidrocarburi (combina peratură de la suprafaţa ei, a pune, probabil, în mare parte chiar dacă spre marea noastră
nr. 3 din Călan al T.R.C.H. s-a ţiile dintre carbon şi hidrogen) absenţei apei şi a unei atmos faţa planetei Venus sînt stu din azot sau dintr-un gaz decepţie nu vom decela viaţa
liu Kulcerak) şi altele. şi cianogen (carbon şi azot) şi fere cît de cit importante. inert (argon), acid carbonic şi pe planetele învecinate, aceasta
despre derivaţii lor cei mai diate cu ajutorul undelor ra o mică cantitate de vapori de va fi de asemenea foarte im-
Dar vorbind despre locatari şi infiltrat apa şi a degradat un apropiaţi. In trecut însă, Luna ar fi pu- apă. Nu s-a decelat oxigen li portant pentru o mai bună cu
despre felul cum ei se compor perete. Deşi locatarul a făcut ber, dar este posibilă prezenţa noaştere a vieţii.
tă, cum înţeleg să îngrijească sesizări nenumărate atît la unor mici cantităţi de ozon.
blocurile, trebuie să arătăm că I. G.O. cît şi la sfatul popular Clima este extrem de aspră. (După „Aviaţia i Kosmonaulika“)
mai sînt unii care neglijează în orăşenesc Călan, nu s-a luat Comparată cu condiţiile teres
drumările primite din partea co nici o măsură. In garsoniera tov. tre, ea ar echivala cu clima
mitetului de bloc şi a I.G.O. Romulus Creţu prin tavanul băii. unui platou polar, care ar fi
La blocul nr. 8, al cărui respon din cauza sifonului de pardosea
sabil este tov. Iacob Groza, si lă defect, se scurge ana degra
tuaţia nu este tocmai îmbucură dând tencuiala. Nici aici n-au fost
toare. Geamurile de la intrarea luate măsuri de remediere.
ne casa scărilor sînt murdare Iată aşadar că nici I.G.O. Că
şi în narte sparte. Pervazul gea lan nu-şi face pe deplin datoria.
murilor de la apartamentul tov. Pentru ca fondul locativ de stat
Arpad Soos este neîngrijit. Chiar să fie cît mai bine întreţinut es
şi în apartamentul acestui lo te necesar ca I.G.O. Călan să
catar se manifestă dezordine şi remedieze cît mai urgent defec
slabă întreţinere. Aici se mai ţiunile ce se manifestă iar tov.
gS«esc locatari care sfidează Emil Iuga care este administra
chiar pe cetăţenii ce contribuie torul I.G.O. să ducă o muncă mai
prin muncă patriotică la înfru susţinută de activizare a comi
museţarea spaţiului din jurul tetelor de blocuri. A. OARGĂ
blocului. Printre ei se numără . ’!S. * > > * ¦ '* 1» •» « . " i. * . % . - q » «».
I