Page 13 - 1962-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Anul XIV. Nr. 2472
Noţiunile teoretice învăţate la clasă sint verificate prin probe practice exe­
cutate în ateliere. Satisfacţia lui Tache Gheorghe şi Alexe Radu, elevi în anul I raionului Sebeş,
la Şcoala proferională de ucenici Deva, este pe deplin întemeiată: piesa exe­
cutată de ei se încadrează exact la dimensiunile cerute. Şublerul nu în­
şeală...
Productivitatea muncii
factor determinan
în sporirea producţiei
Există la E. M. Barza multe
echipe de mineri fruntaşe. Ele
îş. depăşesc planul cu regulari­
tate, obţinînd randamente spo­
rite în abataje. Există la E. Al. varăşi. Doar dinşii au la înde­ zontul +30 m. de la secţia Mu-
Barza şi multe utilaje, de mare mână toate posibilităţile şi pen­ sariu arăta că lucrul în abataj
productivitate, unele dintre ele tru a crea condiţii tehnice în a început practic la'ora 8 şi 20 Din iniţiativa Comitetului U.T.M. ştie, cîştigă“ pe tema „Drepturile şi
intrare numai de curind în pro­ vederea folosirii maşinilor de minute şi s-a încheiat la ora 14 de la Combinatul siderurgic Hune­ îndatoririle tinerilor din R. P. Romî-
ducţie. Există şi maiştri mineri încărcat şi pentru calificarea oa­ şi 20 minute. De fapt la ora 8 şi doara, zilele trecute a avut loo în nă“. Pentru buna lor pregătire, ti­
pricepuţi, ingineri capabili. menilor necesari.
Există aşadar toate condiţiile In ultimul timp au fost In­ prin organizarea muncii. Deci rurgistui" sărbătorirea tinerilor care şel şi Constantin Nistorescu le-au
pentru obţinerea unor realizări
frumoase în îndeplinirea pla­
nului la toţi indicii. Şi totuşi,
anul acesta, unii indici n-au fost niere. Nu e lipsit de interes, cre­ tuează cele 8 ore ale zilei de
reali' ţi. Intre aceştia se nu­ dem, să arătăm şi faptul că nu muncă, dar nu în abataje. Cre­ După tradiţionalele felicitări şi u-
mără şi productivitatea muncii, mai puţin de 49 de maşini au dem că printr-o organizare mai rări, a urmat un concurs gen „Cine
un indice important, hotărîtor
în sporirea producţiei şi cu mare
influenţă în întreaga activitate
a întreprinderii.
Dar de ce nu s-a indeplinit
planul productivităţii muncii ?
Răspunzînd la această între­
bare, tovarăşul Marin Mihalache,
şeful serviciului organizarea
muncii de la E.M. Barza, ne
spunea că planul e prea mare.
Drept argument dînsul aducea
faptul că faţă de anul 1961 pro­
ductivitatea a crescut şi că s-ar
fi demonstrat prin calcule „im­
posibilitatea realizării sarcinii
de creştere a productivităţii“.
Nu ştim cit de temeinice au
fost aceste demonstraţii, dar ne
exprimăm părerea că era mai
bine să se fi studiat temeinic,
cu simţ de răspundere, posibi­
lităţile de realizare a planului
la toţi indicii. Atunci s-ar fi
văzut că o seamă de rezerve im­
portante stau nefolosite. Şi o da­
tă cu aceasta s-ar fi demon­
strat că „imposibilul““ poate
deveni posibil. Acest lucru însă
nu s-a făcut şi urmarea se cu­
noaşte. Care sînt totuşi rezer­
vele nefolosite ?
I. înzestrarea tehnică
Cum spuneam mai sus, la E.
M. Barza sînt multe utilaje. Mul­
te maşini de încărcat, multe per­
foratoare, ventilatoare, vagone-
te, locomotive..; Numai în ulti­
mii doi ani exploatarea a fost
dotată cu 88 maşini de încărcat,
ca să nu mai vorbim de perfo­
ratoare, vagonete, armături me­
talice. E de la sine înţeles că o
asemenea înzestrare tehnică
aduce după sine o simţitoare
creştere a productivităţii muncii.
La E.M. Barza însă acest lu­
cru se vede puţin. Vitezele de
avansare cresc puţin cu toate că
în locul trocului şi a sapei a
venit maşina de încărcat cu
cupă. De ce ? Pentru că maşina
nu-i folosită. Cu alte cuvinte, se tîndu-se repede şi deci ieşind
observă o rezervă condamnabilă
a unor cadre tehnice şi ingine­
reşti pentru folosirea mecanis­
melor noi. Un fapt doveditor.
Cu toate că au venit de la fur­
nizor, unele maşini de încărcat
au intrat în magazie in loc să
ia drumul lucrărilor de înain­
tare din mină. Şi în magazie
n-au stat cîteva zile, ci cîteva
luni în unele cazuri.
Tovarăşii Aurel Lăpuşcă, şeful
exploatării şi Ştefan Almăşan,
inginerul şef, găsesc şi aici „ex­ pul de lucru, cele 480 minute ale
plicaţii“. Cică „n-au fost con­
Joi 6 decembrie 1962
Foto : L TEREK
diţii tehnice create, nu-s oame­
ni care să le ştie minul...“ A-
ceste „explicaţii“ cad însă avînd
în vedere funcţiile celor doi to­
troduse în mină toate maşinile
de încărcat (care n-au fost
transferate în alte unităţi mi­
fost transferate în ultimii doi
a n i!). Dar cu aceasta nu s-a
făcut prea mult dacă nu se iau
măsuri hotărlte pentru utiliza­
rea deplină a lor. Un studiu e-
fectuat la exploatare demon­
strează că se pot încărca într-o
lună, cu o maşină, 300 m.c. ma­
terial excavat. Din păcate aceas­
tă cifră nu e realizată la toate
maşinile. Sînt unele maşini care
realizează abia a treia sau a
patra parte ! Şi aceasta în vre­
me ce cu unele maşini se încar­
că 500 m.c. material excavat în-
tr-o lună. Dar acestea din urmă
sint folosite, în mai multe lo­
curi de muncă, pe trei schim­
buri, adică în condiţiile unei or­
ganizări superioare a muncii.
Rău este că deşi asemenea con­
diţii pot fi create sau chiar exis­
tă, lipseşte interesul pentru fo­
losirea lor.
Am analizat felul cum sînt
folosite maşinile de încărcat, dar
puteam analiza şi felul cum sînt
folosite utilajele de transport şi
constatările n-ar fi avut clarul
să bucure prea mult. Un fapt
doar. Mergînd în mină găseşti
echipe care nu lucrează. De ce ?
Pentru că rostogolurile de mi­
nereu sînt p lin e; lipsesc în
schimb vagonetele. Cu toate a-
cestea parcul de vagonete al ex­
ploatării e suficient pentru ca­
pacitatea de producţie. Acest
parc nu e raţional folosit însă;
în vreme ce în unele locuri se
duce lipsă de vagonete goale, în
alte locuri se găsesc vagonete
fără utilizare imediată, „în re­
zervă“ pentru unii maiştri, şefi
de echipe, sau chiar ingineri
„mai grijulii“.
Se manifestă deficienţe şi în
ce priveşte utilizarea perfora­
toarelor, cu toate că presiunea
aerului comprimat e destul de
ridicată acum. Datorită lipsei
de control, perforatoarele nu se
curăţă la timp, nu se ung, defec-
parţial din folosinţă sau Iucrînd
cu randament scăzut.
Aşa dar cu toate că exploata­
rea are în dotare utilaje bune,
de productivitate ridicată, nu le
foloseşte cu pricepere, şi deci nu
poate obţine realizări pe mă­
sura cerinţelor.
1?. Timpul efectiv de lucru
Productivitatea muncii depin­
de şi de felul cum e folosit tim­
zilei de muncă. Din păcate nici
aoeastă rezervă nu e folosită cu
\Ţ )r e o e ttş tă r i I n iim ş
S-au încheiat opt ore de muncă. Paraschiva şi Marin au intrai in lung asupra problemelor mai grele.
Pe poarta fabricii „Sebeşul“, sala unde au loc de obicei repetiţiile. Ia în mină apoi manualul şi se afun­
din oraşul cu acelaşi nume, ies tex- Au venit şi ceilalţi dansatori. N-a dă în studiu...
tilistele din schimbul de dimineaţă. intîrziat nimeni. Astăzi formaţia de Ce fel de elevă este textilista Ma­
Un şuvoi viu. plin de tumult ca re­ dansuri populare a fabricii învaţă rina Guju ne-o spun notele obţinute
vărsarea energică a urnii izvor. Dis­ un dans nou... pînă în prezen': 9 la romtnă, 9 la
cuţii purtate cu glas tare, glume, ve­ AJu aşa Aurelie, intervine regi­ matematică, 9 la fizică. Ce materii
selie. Majoritatea muncitoarelor de zorul. Cu suflet, insă firesc. îi plac mai mult ? — ne spune ea:
aici sint tinere. Cînd intră dimineaţa Te rog, mai dă replica aceasta odată, — Toate materiile, dar cel mai
în fabrică, cu aceeaşi energie şi bună Şi Ghiura Aurelia, „veterana“ echi- mult şi mai mult matematica şi fi­
clispoziţie, ştii că preocuparea lor de pei de teatru din fabrică, reia rc- zica.
4 pagini 20 bani căpetenie este producţia. Dar acum. plică. De data aceasta regizorul e De ca tocmai acestea ? Am aflat {
după o zi de muncă, cu ce se vor mulţumit, nu mai întrerupe, tot de la tovarăşa Guju. Doreşte să î
îndeletnici aceste tinere texliliste? Tînăra Cextilistă, interpretă a ro- devină inginer t.exlilist. • î
Care sint preocupările lor în timpul lului muncitoarei ilegaliste din piem. vrălul nopţii a acoperit de mult >
Şedinţa plenară a Consiliului liber ? „Soarele a răsărit la miezul nopţii . ' casele oraşului. La fereastra ),
ferele 15,30. Similie Paraschiva la care se fac acum ultimele „retu- uncia însă stăruie încă lumina. Aici i
Superior al Agriculturii se rcîntorcea grăbită la fabri­
locuieşte muncitoarea Virginia Pîrvu. ?
că. Din urmă o strigă prietena ei,
De ce nu s-a culcat deşi c ora tir- î
Miercuri dimineaţa la Palatul Marii Adunări Naţio­ Maria Muntiu, Paraschiva se opreşte. D in c a r n e t u l
nale a început şedinţa Plenară a Consiliului Superior O clipă docr, pînă o ajunge Maria. zic. ? Citeşte. Iubeşte nespus cărţile. *
— Straşnic mergi. De la colţ. în­
al Agriculturii. :DE REPORTER In ele găseşte întotdeauna sfaturi î
La şedinţă iau parte membrii Consiliului Superior al preţioase privind munca ci, răspun- )
cerc să te ajung şi...
Agriculturii, precum şi secretarii cu problemele agra suri la problemele pe care i le ri- l
re ai comitetelor regionale ale P.M.R. şi un mare nu — Nu vreau să întîrzii tocmai as­
măr de activişti iii consiliilor agricole regionale. tăzi. Nu ştii că învăţăm un dans şuri“ în vederea apropiatului spec­ dică viaţa. îşi deranjează citind în ş
nou ? tacol, are şi ca o pasiune: teatrul.
La şedinţa de deschidere au participat tovarăşii Chi Cînd a luat fiinţă formaţia teatra­ licoare scară pînă după-miezul nop- ş
vu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C Maria nu mai zice nimic. îşi ia lă a fabricii a fost printre primii
al P.M.R., Alexandru Moghioroş, membru al Biroulu prietena de braţ şi, împreună, trec care şi-au exprimat dorinţa să urce (ii colega de cameră ? Nicidecum, i
Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliulu poarta fabricii îndreptîndu-sc spre
de Miniştri, miniştri, conducători ai unor instituţii cen sala unde repetă formaţia de dan- scena, in calitate de artişti ama- Colega ei, Tita Anişoara, este... res- f.
trale şi organizaţii obşteşti. suri populare a textilistelor. tori- Au urmat după-amieze întregi
ponsabila bibliotecii mobile din sec­
Lucrările şedinţei au fost deschise de tovarăşul Mi Pasiunea Paraschivei pentru dan- dc rePetit». de eforturi susţinute,
hai Dalea, secretar al C.C al P.M.R., preşedintele Con ţia în care lucrează. Ea o „aprowviizzio-­ |
siliului Superior al Agriculturii.
nează“ cu cărţi. Citesc împreunăă,. dis- J
Tovarăşul Eugen Aiexe, vicepreşedinte al Consiliu
Iui Superior al Agriculturii, a prezentat raportul prl cută împreună cele citite... a
vind analiza realizării planului în agricultură pe anul
1902 şi sarcinile planului pe anul 1963. sul popular e veche. înainte de a D(J r Attreh« n-a dat înapoi, ştiind pasiuni, preocupări diferite în I
veni la „Sebeşul“ a lucrat la Intre- aceste eforturi, depuse de ca şi 11 timpul liber, după fire, după
Tovarăşul Nicolae Giosan, vicepreşedinte al Consi­
liului Superior al Agriculturii a prezentat raportul cu prinderea forestieră din oraş. Acolo ™treZ’d colectw' de interpreţi, vor temperament: dansai popular, tea-
privire la principalele realizări ale cercetărilor ştiinţi­
fice în domeniul agriculturii în anul 1962 şi planul te­ activa o echipă de dansuri populara. fl urmaie dc satisfacţii. A avut drep- învăţătură, cititul. Despre toate *
matic de cercetare pe anul 1963.
Ii plăcea să meargă la repetiţiile late‘ spectacolele date de echipa de acestea, ca şi despre tcxtilistelc de ţ
Dezbaterile în legătură cu rapoartele prezentate au
continuat în cursul după-amiezii în secţiile de speciali­ acesteia, sa privească. Puia uitr-o teatru a fabricii au însemnat tot aii- ma* sus> poate vorbi ore în şir
tate ale Consiliului Superior al Agriculturii. bună zi. cînd instructorul formaţiei tea succese. tovarăşul Iosif Katapschi, şeful sec- •
(Agerpres). t-a spus: In această după-amiază Aurelia circulare din fabrică. Pentru că. ^
im-. — Paraschiva, văd că vii la repe­ sc află din n..o.iJi la repetiţii. Curind, m ace,a.sta sec(ie’ se Plinesc în fie- f
tiţii dar stai numa’ şi te uiţi. Ia talentata artistă amatoare va culege cnn\ dvm™caţa fetele despre care am ţ
roadele muticc...t. . e acum, o , vorbit. Aici le uneşte o preocupare, f
prinde-le şi tu aici, în horă... au cu g y,asiune comună şi cea mai puter- $
De atunci Paraschiva a devenit reprezentarea piesei: aplauzele calde
mea. munca. Despre roadele muncii ^
o dansatoare pasionată. Cînd a venit ale colegelor ei de muncă,
la fabrică s-a interesat, printre al- acestor tinere textilistc, tovarăşul i
n/!urina Guju n-a plecat în aceas-
te^e ‘ Katapschi nu vorbeşte. Arată doar ^
— Dar cchifiă de dansuri, avem * tă după-amiază de acasă. Şi-a
nişte cifre re consemnează realiză- ţ
WorMinHdVHu'Uit, !pJet, imn uaoswă /mICaUn/IuUaIUleVIlGe Şşil cccucmie-- .â
*7 7
aici ? tele. Trebuie să-şi pregătească te- 71 c 07 ^,c !,arcttrsi1* acestui an: nu- J
N-avem, dar... meinic lecţiile pentru a doua zi. Ea mal PToduse de calitatea I, planul *
Întîîniri între deputaţi şi alegători Să facem atunci, a propus Pa- csle dcvă -n dasa a x _a Ja ^coda dc producţie depăşit in fiecare lună
raschiva. medie serală. Inlîi şi întii — Ier.- in medle cu 125 la suta, economii
Pînă la aceas­ nali au pre2eri- luat parte peste In scurt timp, la „Sebeşul a luat !a ma?emai!c? Răsfoieşte atentă readzaic la ace şi materie primă în
tă dată, în satele tat dări de sea- 4.000 de alegă-
mă pe semestrul tori, dintre care fiinţă o formaţie de dansuri popu valoare de peste 1.800 lei
un număr de 322 doi în cadrul aproape 1.000 au lare. Bineînţeles, intre dansatorii tnaculaloi ul ip care şi-a notat cx
deputaţi comu- circumscripţiilor discutat pe mar-
acesteia se află şi Paraschiva. Şi-a plicaţiile din clasă, sc opreşte îrnlc-
electorale. La a- ginea dărilor de convins şi prietena, pe Maria, să PV. CHIŞ P
ceste întîlniri au seamă.
vina la repetiţii, sa danseze. 9
le scriu corespondenţii voluntari
P e n t r u o ţe lă rli
Unităţile aparţinătoare Complexu­ fost cbiinute de districtele Coşlariu
destulă pricepere. Să concreti­ lui C.F.R. Teiuş — Coşlariu au co­ şi Teiuş, revizia de vagoane din Coş­
zăm. lectat şi expediat pînă acum aproape
400 tone dr fier vechi. Cele mai bu­ lariu şi depoul din Teiuş.
O cronometrare a unui şut în ne rezultate în această privinţă au V. STREMŢAN
ziua de 19 septembrie a.c. la ori­
tehnician
Au sărbătorit m ajoratul
20 de minute lucrul a început sala de festivităţi a clubului „Side- nerilor Nicolae Sîrbu, Mihai Burdu-
lucru efectiv intr-un şu t: 6 ore. au împlinit vîrsta de 18 ani. In faţa fost acordate premii în cărţi. Sărbă­
Nu-i prea puţin ? Trebuie ţinut lor a fost prezentată o interesantă toarea s-a încheiat cu o reuniune
seama de faptul că minerii efec­ expuueie despre drepturile şi înda- tovărăşească.
toiiiiie tinerilor din R.P.R.
S. FILIP
electrician
judicioasă a muncii (în special C u d o u ă luni m a i d e v r e m e
in fazele de începere şi termi­
nare şi chiar în transport) se De curînd în statia C.F.R. Subce- vreme, obtinîndu-se în acelaşi timp PRIMA LECŢIE DE PIAN Foto; V. ONOIU
poate folosi mai raţional timpul. tate a fost terminată construcţia unui şi economii de 145.640 lei.
nou local pentru districtul L. Noul
Dar se intîmpiă ca nici cele local cuprinde birouri, magazie, ate­ N. ClNDEA
6 ore să nu fie folosite din plin. lier, dormitor, bucătărie, club şi un impiegat de mişcare
Nu rareori se întâlnesc mineri garaj pentru drezine. Prin folosirea
umblînd pe galerii după te miri din plin a resurselor locale şi prin ST LE Z I L E I —
ce treburi, în legătură cu apro­ prestarea unui număr de peste 4.500
vizionarea cu materiale, vago­ ore muncă patriotică, construcţia a Noi blocuri de locuinţe Consfrucpe zooîehnică
nete goale, sau chiar după mai­ fost terminată cu două luni mai de-
ştri şi artificieri. Se întâlnesc Cu cîtva timp în urmă colectivul şantierului de construc­ dafă în lolosinfă
echipe întregi de mineri care Işi în fr u m u s e ţ e a z ă ţii nr. 9 al T.R.C.H. din Petroşani a terminat de executat
stau din lipsă de vagonete. In com una lucrările la blocul B, de 32 apartamente, prevăzut cu insta­ Folosind resursele locale de
aceste cazuri nu mai poate fi laţie de încălzire centrală. care dispuneau — piatra scoa­
vorba de condiţii dificile de lu­ înfăţişarea comunei Petreşti, raionul să din albia rîurilor, varul ars
cru. E vorba de neglijenţa unor Sebeş, se schimbă de la un an la al­ In acelaşi timp muncitorii şantierului de construcţii din în cuptoare proprii, lemnul din
oameni cu munci de răspundere tul devenind tot mai frumoasă. Din păşuni şi fineţe ele., — colec­
ca maiştri sau şefi de sectoare, iniţiativa sfatului popular comunal, Vulcan au terminat lucrările la blocul R, de 36 aparta­ tiviştii din Clopotiva, raionul
care nu depun suficient interes zilele acestea au fost plantaţi 528 de Haţeg, au început construcţia
pentru buna organizare a muncii. trandafiri din cele mai frumoase spe­ mente prevăzut de asemenea cu instalaţie de încălzire cen­ unui grajd. De curind s-au fă­
cii şi 220 pomi ornamentali, In a- cut la clădirea acestuia ultime­
Se mai întllneşte un aspect. ceastă acţiune s-au evidenţiat în mod trală. Peste cîteva zile în apartamentele recepţionate vor le lucrări, (aşezatul uşilor, fe­
Unii oameni obişnuiesc să lip­ deosebit tov. Pericle Blaga, Gheor­ intra primii locatari.
sească nemotivat de la lucru. ghe Radu, Nicolae Hăprian şi alţii. restrelor şi tavanului), iar zi­
Râu e faptul că împotriva unor D e p u n ă to ri la C.E.C. pe bază de c o n s im jă m în i s cris lele trecute el a fost dat. în fo­
asemenea manifestări nu iau po­ D. CRINTEA losinţă adăpostind la ora aceas­
ziţie hotărîtă nici organizaţiile muncitor Numărul depunătorilor la Simeria-călători, a crescut cu ta 127 capete vite.
C.E.C., pe bază de consimţă-
sindicale, şi nici cele de partid. mînt scris de la staţia C.F.R. incă 75. Sumele economisite de ANA GLIGOR
ei piuă în prezent sînt în va­ corespondentă
Ing. N. ANDRONACHE loare de peste 4.000 lei.
(Continuare in pag. 3-a) GH. CE !STEA
corespondent
Cu 17.000 tone brichete mai mult
Lupta pentru îndeplinirea planului de producţie şi îmbunătăţirea
continuă a calităţii brichetelor a devenit obiectivul principal ân între­
cerea socialistă la preparaţia din Pelrila.
Muncind cu mult elan, de Ia începutul anului şi pînă la 1 decem­
brie a.c., colectivul sectorului prelucrare — brichetaj, condus de tov.
ing. Cornel Breazu, a dat peste plan mai bine de 17.000 tone brichete.
Cele mai bune rezultate au fost obţinute de schimburile conduse de
tovarăşii Anlon Kovaci, Ilie Mo’.uai şi Iosif Maior de Ia sectorul briche­
taj.
IO'AN BERCEA
corespondent
Un prieten drag, cartea
Frumuseţe, eleganţă, fineţe şi mai cu seamă calitate superioară — iată atributele acor­ Numărul volume­ făcut ca 90 la sută Gross şl Anuţa
date exponatelor de la magazinul de mobilă deschis cu cîtva timp în urmă la parterul nou­ lor de cărţi de la Munteanu.
lui bloc de locuinţe din oraşul Alba lulia. biblioteca coopera­ din lucrătorii coo­
tivei „Jiul“ din Pe­ perativei să devină La dezvoltarea
IN FOTOGRAFIE: aspect din iîţteiiorul magazinului. troşani creşte de cititori permanenţi gustului pentru ci­
la un an la altul. ai bibliotecii. Cei tit, o contribuţie de
In perioada care 650 de cititori în­ seamă şi-au adus-o
s-a scurs din acest registraţi de la în­ şi cele 17 biblio­
an, aici au fost ceputul anului şi teci mobile exis­
cumpărate cărţi In pînă acum, au ci­ tente In secţiile
valoare de peste tit peste 6.000 vo­ cooperativei, pojm-
3.000 lei. lume. Printre cei larizarea cărţilor
mai activi şi pasio­ la locurile de mun­
Recenziile, serile naţi cititori sint că precum şi mun­
tinerii Marin Ma- ca plină de pa­
literare, concursu­ glaviceanu, Emi- siune a biblioteca­
lian Negrea, Mircea rei Irina Popa.
rile ghicitoare, pre­ Bărbuleseu, Ştefan
Ghergan, Viorica C. IOAN
zentările de cărţi
corespondent
nou apărute, au