Page 15 - 1962-12

Nr. ?472 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. S

Mynea polilico-adlueafiYă în sprijinul 3 (l likm .fU : Veşti din R. S. Cehoslovacă

realizării sarcinilor de plan f f g g j !p O întreprindere Teatre ale tinerilor spectatori
.11ţa/«;

Practica a confirmat că acolo plul său personal, el a mobili­ cadrul secţiei. Din brigadă fac 'Vv¦/.*'-¦, -¦*w¦.¦-¦¦\ • , 'j îl modernă a industriei In R. S. Cehoslovacă exis­ tor teatre colaborează strîns
unde organizaţiile de partid au zat şi pe ceilalţi muncitori de la parte artişti amatori ca Budiu . -• tă 16 teatre permanente de cei mai de seamă oameni de
desfăşurat o muncă politică în sortimentul piese mecanice să Gavrila, Hodnagy Agneta, Vin- ' .. ' morărifului marionete şi 4 teatre profe­ artă, pedagogi şi psihologi.
strinsă concordanţă cu sarci­ reducă rebutul sub procentul turici Florica, Stănescu Ioan şi :: sionale de dramă pentru ti­
nile economice, unde aceasta a alţii. In ultimul timp în activi­ In localitatea Netolice iunc(ionea- neret, în oraşele Praga, Brno, De o deosebită popularitate
fost bine organizată, rezultate­ admis. In repetate rînduri el a tatea brigăzii s-a statornicit un FAPTE >j ză o moară complet automatizată, — se bucură şi spectacolele Tea­
le slnt din ce în ce mai bune. vorbit' tovarăşilor săi din jur obicei. Periodic cu prilejul con­ cea mai mare întreprindere a in­ Bratislava şi Ostrava. trului pentru tineret „Jiri
despre felul cum lucrează şi re­ sfătuirilor de producţie îşi spu­ SI ¦ dustriei morărilului din Cehia de sud. In repertoriul acestor tea­ Wolker“ din Praga — după
Avind ca obiectiv îndeplini­ ne cuvîntul şi brigada artistică Aici se macină într-o săptămină cî- numele primului poet prole­
rea în mod neabătut a sarci­ zultatele ce Ie obţine. de agitaţie, in unele spectacole TEORII teva zeci de vagoane de grîu. tre figurează piese ale dra­ tar Cehoslovac care a trăit
nilor de plan şi îmbunătăţirea De asemenea agitatorii Sirbu prezentate cum a fost şi acela ECONOMICE maturgiei cehe clasice şi con­ doar 24 de a.ni (1900-1924). De
calităţii produselor, organizaţia cu tema „Calitatea muncii e lo­ Recent moara din Netolice a fost temporane, precum şi lucrări la înfiinţarea sa, teatrul a
de partid de Ia turnătoria I a Iulian, Slmbovan Teodor, Nico- zinca noastră“, sînt popularizaţi h t* ...... ¦ ' • înzestrată cu o conductă de sticlă ale unor scriitori străini. Se dat peste 1.000 de spectaco­
Uzinei „Victoria“ Călan a mobi­ lae Mihălţan, Andrei Gheţ, oare fruntaşii în producţie, metode­ pentru transportul cerealelor şi făi­ bucură, de pildă, de o largă le, atit la Praga cit şi in alte
lizat toate forţele în această di­ sînt fruntaşi în producţie, îm­ le lor de muncă, satirizlndu-se iiíá SImSÎÎt/ aîî* :'í. nii — prima conductă de acest iei apreciere adaptările după ro­ localităţi din ţară. In căuta­
recţie, In desfăşurarea acestei părtăşesc diin experienţa lor, a- în acelaşi timp cei rămaşi în din Cehoslovacia. Conductele de sti­ manele „Tom Sawyer“ de rea de forme mereu noi dc
acţiuni, biroul organizaţiei de jută pe ceilalţi muncitori să-şi Sărbătorirea unei familii clă, care au înlocuit pe cele de lemn Marlc Twuin, „Oliver Twist“ educare a tineretului, Teatrul
îmbunătăţească felul lor de a urmă. de miner fruntaş folosite în trecut, prezintă avantajul de Charles Dicleens şi altele. „Jiri Wolker“ organizează şi
partid a acordat o mare aten­ munci şi de a organiza lucrul. că silit foarte rezistente, se montează diferite programe artistice,
ţie îmbunătăţirii neîncetate a Pentru ca în cadrul întrecerii so­ Ga urmare a măsurilor orga­ şi se repară mult mai uşor. Spectacolele pentru copii şi
activităţii agitatorilor, instruin- cialiste să se obţină rezultate cit nizatorice luate, măsuri însoţite tineret, care au loc diminea­ concerte, la care îşi dau con­
mai bune, lunar în cadrul con­ de o susţinută muncă politico- ţa, după-amiaza şi seara, au cursul cei mai de seamă ar­
du-i şi mobilizîndu-i la lupta sfătuirilor de producţie se evi­ educativă, s-a reuşit ca în ul­ devenit un mijloc eficient de tişti ai ţării.
pentru îndeplinirea planului în denţiază echipele fruntaşe şi timele luni rebutul pe secţie să educaţie estetică a tinerei ge­
med ritmic şi la toţi indicii. In metodele folosite de elé, aceste fie redus sub cel admis, iar neraţii. Cu colectivele aces­ Enciclopedia
centrul atenţiei au stat de ase­ consfătuiri constituind un pre­ planul pe sortimente să fie rea­
menea probleme privind calita­ ţios schimb de experienţă.
tea produselor. lizat şi depăşit.
Uneori munca de agitaţie este

De remarcat este faptul că Ia însoţită de demonstraţii practi­ In cadrul secţiei turnătorie La căminul cultural din Valea i mstade de tratament aplicate la Piestany Cehoslovaciei socialiste
instruirea agitatorilor au parti­ ce. in mai multe rînduri agita­ nr. 1 de la Uzinele „Victoria“
cipat cadre cu înaltă calificare. torilor li s-a arătat la faţa locu­ Călan, sînt încă posibilităţi de a Brad, se obişnuieşte să se orga­ Ia staţiunea balneară Pieslany, de In staţiunea balneară Piestany sini C>OOOOOO*
Aşa de exemplu, ing. Dumitru lui anumite procedee de turna­ obţine noi şi importante succe­ nizeze din cînd în cînd festivi­ pe malul rîului Vah, din Slovacia, io curs de construcţie noi pavilioa­
Abrudan, şeful secţiei a expus re, dîndu-se exemple de unele se în îndeplinirea şi depăşirea tăţi consacrate fruntaşilor în cunoscută în întreaga lume prin tra­ ne cu 3.000 de paturi, precum şi două O Peste 350 oameni de ştiinţă
în faţa agitatorilor un material echipe fruntaşe ca cea a tov. prevederilor planului de produc­ producţie. De curînd a avut loc tamentul diferitelor forme do reuma­ centre de balneoterapie, se restau­
cu privire la cauzele rebutului Ludovic Cojan de la sortimente ţie pe acest an şi crearea con­ tism, se aplică metode terapeutice rează vila rezervată oaspeţilor din X lucrează în prezent Ja clabora-
apărut la radiatoare şi vane-băi. sanitare care a redus rebutul la diţiilor pentru a se realiza încă
El a relatat aspecte concrete cu zero, fiind declarată pentru a din prima zi a anului 1963 o Y rea Enciclopediei Republicii So-
privire la amestecul de forma­ patra oară echipă fruntaşă în ca­ producţie sporită de piese tur­
re la piesele mecanice, unele de­ drul întrecerii socialiste pe sec­ nate. In acest scop organizaţia sărbătorirea familiei minerului no), la care se foloseşte aurul şi un străinătate, un sector administrativ X cialiste Cehoslovace. Lucrarea,
ficienţe în executarea reţetelor ţie. Tov. Şipoşi Alexandru este de partid trebuie ca şi pe viitor
de turnare, a vorbit despre mun­ şi el fruntaş in producţie. Pe să ajute în mod concret colecti­ fruntaş Teodor Morda. Cu acest preparat antimalaric. S-o putut re­ al 1 iilor, iar în parcul reamenajat 9 care va apare între anii
lingă faptul că este un bun or­ vul de agitatori pentru a cu­ prilej, au prezentat spectacole nunţa astfel la tratamentul sleroid cos­ au fost plantaţi 10.000 arbori şi bos­
ca oamenilor etc. ganizator, ca agitator, el duce o noaşte sarcinile ce trebuie reali­ reuşite, formaţiile artistice ale tisitor, uneori dăunător sau caro chete decorative. X 1963-1968, în 15 volume, va cu-
Semnificativ este şi faptul că susţinută muncă politico-educa- zate, să mobilizeze toate forţele artiştilor amatori localnici. este însoţit de reacţii neplăcute.
tivă in rîndul turnătorilor. El pentru a se înfăptui în mod Clubul staţiunii pune la dispoziţia Y prinde 10 p ărţi: Natura, Isto-
biroul organizaţiei de partid a îşi depăşeşte planul aproape lu­ neabătut sarcinile trasate de La această frumoasă manifes­ Paralel cu aplicarea noii metode pacienţilor o bibliotecă, o sală de
avut în vedere instruirea agita­ nă de lună. In primele două de­ partid. terapeutice, colectivul institutului de O ria, Poporul, Limba, Orînduirea
torilor în mod diferenţiat, în cade ale lunii noiembrie şi-a
funcţie de sectoarele de pro­ realizat planul în proporţie de Unele metode de Instruire a x socială, Stajtul şi dreptul, Eco-
ducţie în care lucrează (radia­ 120 la sută, iar rebutul l-a re­ agitatorilor c a : „Discuţii în
toare, vane-băi, piese mecanice dus sub cel admis. faţa hărţii“, „Ora de informare O nornia, Tehnica, Ştiinţa, Arta.
politică“, schimburi de experien­
etc.). Pentru a ajuta agitatorii La turnătoria I de la uzina ţă etc., ar trebui mult mai des tare au participat circa 150 de cercetări reumnlologice din Piestany lectură, o sală de spectacole. Pe ma­ X Grija faţă dc om. Enciclopedia
să înţeleagă mai bine, mai te­ „Victoria“ Călan munca politică folosite, ele dovedindu-se a fi
meinic importanţa sarcinilor de de la om la om este îmbinată şi eficace. Este de asemenea nece­ tovarăşi. j face o serie de studii asupra unor lul rîului Vah se amenajează o nouă y va număra 600-700 dc pagini,
producţie ce revin colectivului de cu agitaţia vizuală. Lozincile, sar ca organizaţia de partid să
muncitori, din iniţiativa orga­ chemările, graficele, gazeta de îndrume mai mult' comitetul RODICA LEUCEAN maladii ale aparatului locomotor. prome adă. fiecare volum va fi editat în-
nizaţiei de bază au fost organi­ perete etc sînt folosite pentru sindicatului din secţie pentru a
zate convorbiri în faţa hărţii. Cu mobilizarea colectivului de mun­ organiza în cele mai bune condi- corespondentă tr-un tiraj de 20.000 exemplare.
acest prilej agitatorilor li s-a citori în vederea îndeplinirii sar­ ţiuni întrecerea socialistă, pen­
arătat pe hartă unde merg pro­ cinilor de producţie. tru a ţine operativ evidenţa re­ Redactarea Enciclopediei a
dusele uzinei, şantierele de con­ zultatelor şi a face o largă popu­
strucţie din întreaga ţară care Biroul organizaţiei de partid larizare a fruntaşilor în produc­ Arheologii la lucrările de restaurare fost încredinţată unui colectiv
folosesc piesele sanitare, radia­ se îngrijeşte ca fiecare din a-
toarele etc. fabricate la Călan. ceste forme de agitaţie vizuală ţie. Luarea unor asemenea mă­ în fruntea căruia se află aca­
să aibă un conţinut concret şi
Agitatorii fiind bine pregătiţi, mobilizator. Iată una din lozin­ suri va contribui desigur ’a ob­ A cţiu n e p atriotică a Hraduiui din Bratislava demicianul Josef Mncek. Lucra­
ounoseîind tot timpul sarcinile şi cile mobilizatoare : „Reducînd re­
realizările au putut să desfăşoa­ butul cu 1 la sută vom putea ţinerea unor noi succese. In acţiunea patriotică de co­ rea va fi editată de Asociaţia
re în rîndul muncitorilor turnă­ da peste plan 650 baterii. Cu a- lectare a fierului vechi s-au mo­
tori o eficace muncă de agita­ cestea se pot încălzi în plus 70 IOAN ZAHARIE bilizat şi tinerii din cadrul I.I.L. De 7 ani continuă la Bratislava lu­ fie fior, monezi şi obiecte de ceramică cehoslovacă pentru răspîndirea
ţie. Kstfel agitatoarea Florica apartamente pentru munci­ activist al Comitetului regional „6 August“ clin Petroşani. Nu­ crările de restaurare a vechiului lăsate aici de triburile celtice.
Vînturici de la radiatoare a or­ tori !“. mai în cursul lunii noiembrie ei Hrad, construit între secolele al cunoştinţelor politice şi ştiinţi-
ganizat la locul de muncă con­ de partid Hunedoara au colectat din secţiile între­ XIII-lc şi al XV-lea şi distrus în In afară de aceasta', aici s-au mai
vorbiri despre posibilităţile de La gazeta de perete se scriu prinderii peste 6.000 kg. deşeuri 13)1 de un mare incendiu. La aceste descoperit urme ale culturii vechi X fice în colaborare cu Academia
reducere continuă a rebuturilor, articole în care sînt popularizate feroase, care au şi fost predate lucrări, menite să redea Hraduiui slave, cum sînt, dc exemplu, un fun­
despre calitatea miezurilor etc. rezultatele fruntaşilor în pro­ I.C.M.-ului din localitate. frumuseţea sa iniţială, participă ală­ dament de piatră din secolul al IX-lea O de ştiinţe a R. S. Cehoslovace
Aceasta a contribuit la îmbună­ ducţie, metodele lor de mun­ turi de constructori şi un mare nu­ un (!roiţii slav. In parcul Hraduiui
tăţirea calităţii pieselor, iar re­ că. De asemenea sînt criticate la Şi-au adus din plin contribu­ măr dn arheologi, care studiază mo­ s-au descoperit rămăşiţele unor zi­ X şi cu editura „Orbis“. Enciclo-
butul a scăzut continuu. Ea a timp lipsurile ivite în procesul ţia la această acţiune tovarăşii duri de tonificară, care înconjurau în
vofbit:;;'de asemenea muncitori­ de producţie. Gheorghe Popa, Simion Popa, numentele istorice. Corcclările aces­ seco'ul al IX-lea o aşezare slavă. Y peclia va cuprinde, de aseme­
lor de la moara „Homes“ des­ Leopold Ludovic şi alţii.
pre scurtarea reţetei de amestec, In munca politică de masă des­ tora au dus pînă acum la desco­ După terminarea lucrărilor de res­ nea, ilustraţii, hărţi, bibliogra-
ceea ce a dus la scăderea rebu­ făşurată în rîndul muncitorilor I. CHIRES’CU taurare a Hraduiui, aici se va des­
nu a lipsit nici contribuţia bri­ corespondent periri neaşteptat de preţioase. Săpătu­ cinde un muzeu regional, în care vor 0 fie etc.
tului. găzii artistice de agitaţie din fi expuse preţioasele descoperiri fă­
Un neobosit agitator este, şi rile au scos la iveală urme ale cul­ cuta de arheologi. <•> Enciclopedia se va ocupa de

tov. Iosif Stronski. Prin exem- turii- roaieriale din epocile de piatră şi x ede mai noi descoperiri din

O toate domeniile vieţii din R. S.

^ Cehoslovacă în lumina învăţătu-

O rii marxist-leniniste.

X Primul volum, care va apare

O spre sfîrşitul anului 1963 se află >
X sub tipar.

ooooooo<>o<yy/-/>oooo<x>oeoo

:TH:

activitatea organizaţiei

U.T.M . de ia E. M. Cheiar

E xp u n eri în fa ţa tineretului

In aceste zile au loc in orga­ cialismului în ţara noastră“ ;
nizaţiile de bază U.T.M. adu­ „Construirea comunismului, cea
nări cu prilejul cărora se fac mai mare fericire a tineretului
expuneri în faţa tinerilor pe sovietic" şi altele. Expunerile
teme c a : „Creşterea rolului
conducător al partidului în eta­ sînt ţinute de către membri al
230.000 iei economii pa desăvîrşirii construcţiei so­ Comitetului organizaţiei U.T.M.

Prin buna organizare şi des­ O mare contribuţie la obţinerea C o n c u r s „D rum eţii v e s e li“
făşurare a înti-ecerii socialiste, acestor economii au adus comu­
niştii loan Breaz, Ioan Colliş, Si-
colectivul depoului C.F.R. Teiuş a mion Cristea, Ioan Chiorean, Din iniţiativa ., comitetului se organizează un concurs pe
reuşit să termine planul anual Ioan Frantz, Ioan Oniţă, utemiş- U.T.M., în cinstea zilei de 30 temele: „Drepturile şi ‘îndato­
de reparaţii R.R.D. cu o lună mai Decembrie — cea de-a 15 ani­ ririle cetăţenilor din R..P.R.“ şi
devreme. Prin transformarea a tii Virgil Bîrluţ, Nicolae Beţoa-

trei reparaţii la locomotive din gă si alţii. s. vas nr.EScu versare a proclamării R. P. R. „Frumoasă eşti patria mea“.
R.G. în R.R., au fost obţinute e-

conomii de peste 230.000 lei. corespondent Prim iri d e noi m em b ri

In ultima vreme organizaţiile şi alţii. O deosebită activitate

Bifry ocrotirea sănătăfii U.T.M. din cadrul Exploatării în vederea creşterii rîndurilor COMPRESOR MINIER PRODUS DE UZINELE CKD SOKOLOVO.
miniere Ghelar- a primit noi prin primirea celor mai buni
In anii regimului democrat- Dacă în anul 1938 în mediul membri. Printre aceştia se nu­ din cei mai buni tineri au do­ Productivitatea misraeii —
poyular au fost asigurate con­ rural un medic revenea la peste mără fruntaşi în producţie ca vedit-o organizaţiile U.T.M. din
diţii materiale tot mai bune pen­ 8.000 de locuitori, în prezent la Irimia Vasile, Olărescu Ion, Ră- orizonturile I, II, IV, VI, mina
tru octrotirea sănătăţii popu­ sate revine un medic la mai pu­ tău Constantin, Antohi Traian vest şi staţia de sortare.

laţiei de Ia sate. Numărul spi­ ţin de 2.000 de locuitori. Din P rop agan d işti fruntaşi factor determinant în sporirea producţiei
talelor săteşti este acum de pes­ acest punct de vedere, ţara noa­
te două ori mai mare decît în stră se situează înaintea a nu­ Noul an de studiu în Invăţă- evidenţiat în îndeplinirea sar­

anul 1944. in mediul rural func­ meroase ţări occidentale prin­ mîntul politic U.T.M. este în cinilor ce le au ca propagan­ (Urmare din pag. l-a) ţini minerii care au învăţat să Am arătat aici citeva rezerve
ţionează în prezent peste 2.700 tre care Franţa şi Belgia, unde plină desfăşurare. In perioada mînuiască aceste maşini. Aşa pentru creşterea productivităţii,
de circumscripţii medicale. As­ majoritatea medicilor sînt con­ dişti, tovarăşii Marin lotovici, Prin urmare din timpul de lu­ dar la E.M. Barza se stă rău şi care n-au fost folosite cu pri­
tăzi peste 1.900 de case de naş­ centraţi la oraşe. care s-a scurs de la începutul cru se foloseşte puţin — ceea ca cu calificarea. De fapt acest lu­ cepere. Parte din vină pentru a-
teri, inexistente în trecut, cu anului şi pînă în prezent s-au Ioan Jurj, Vasile Tenţ, Ioan Ra­
du şi alţii.

peste 8.S00 de paturi asigură fe­ Ca urmare a complexului de S trîn g fier v ec h i constituie încă un obstacol în cru rezultă şi din raportul din­ ceastă situaţie îi revine si comi­
meilor de la sate posibilitatea măsuri medico-sanitare apli­ creşterea productivităţii muncii. tre numărul muncitorilor cali­ tetului de partid al E.M.’ Barza,

de a naşte sub o îngrijire me­ cate în ultimii ani, mortalitatea In cursul lunii noiembrie a.c. vechi. S-au evidenţiat organiza­ III. Calificarea ficaţi şi cel al muncitorilor ne­ al cărui secretar este tovară­
dicală calificată. De o deosebită generală în mediul rural a scă­ organizaţiile U.T.M. din cadrul ţiile U.T.M. de la staţia de sor­ calificaţi, care depăşeşte nu cu şul Militon Botici, care în loc să
grijă se bucură copiii. Pentru ei zut la 9,3 la mie, cu mai mult Exploatării miniere Ghelar au Aminteam la începutul acestui mult 50 la sută. Fireşte’şi aceas­ combată atitudinea de plîngă-
au fost create staţionare, iar în de jumătate faţă de anul 1938. strîns şi trimis oţelarilor de la tare şi atelierul mecanic. ta contribuie la înregistrarea reală a unor cadre din condu­
cadrul spitalelor săteşti secţii articol că maşinile de încărcat unei productivităţi scăzute. ce! ea administrativă, a împăr­
’ NICOLAE DUMITREANU

secretarul Comitetului U.T.M.- j Sînt Slab folosite. Faptul se ex-

speciale. (Agerpreş) Hunedoara peste 29.000 kg. fier Exploatarea minieră Ghelar | plică şi prin aceea că sînt pu- Putea fi oare altfel? Fireşte. La tăşit unele păreri greşite. Şi to­

E.M. Barza sint mineri foarte pri­ varăşul Botici îşi exprima pă­
cepuţi, specialişti pe genuri de lu­ rerea că planul productivităţii
crări. Cunoscutul miner Aurel muncii e prea mare.
Mirza — actualmente pe post de De altfel, aşa se şi explică
maistru e foarte priceput în
^ ö in e r i f l ü tf u m e i ô- s m ç i s i â . / a m i l i t mînuîrea maşinii de încărcat. faptul că nici comitetul de partid
Şl ca el mai sint şi alţii. Ei ar n-a acţionat cu suficientă hotă-
In discuţiile ce le avem zil­ soţiei sale Clara, salariată la şi preţuite aşa după cum se moasă — st adresă tovarăşa buie să fii la şcoală, ştii bine fi putut învăţa, să lucreze cu ma­ rîre. E adevărat că s-au ţinut
nic cu tovarăşii de muncă, cu aceeaşi întreprindere. Familia cuvine. Clara soţului ei. ce ţi-a spus Em ilia: se ţine şina şi pe alţi mineri. Dar nu multe şedinţe, că s-au întocmit
prietenii, cu cunoscuţii, tot mai numără cinci m em bri: cei doi şedinţa cu părinţii. Şi soacra le-a cerut nimeni. Conducerea planuri de măsuri. Dar de la
des vine vorba despre familie. soţi tineri, mama lui Petru, tre­ Privirea mi-alunecă prin ca­ — Ştiu, dar mă gindesc să a rostit cuvintele cu importan­ exploatării a aşteptat aprobări planuri pînă la fapte este mult.
Primele schimburi de cuvinte cută de 70 de ani, bunica aces­ meră de la maşina de cusut cumpărăm şi televizor. ţa şi aerul celei mai impor­ şi fonduri pentru a deschide o A trebuit mult timp pînă să fie
la revederea unui prieten se tuia, in vîrstă de 85 de ani şi „Ileana“ la aparatul de radio, tante şi serioase probleme. şcoală în acest sens. Tov. Mîr- introduse în mină toate maşinile
referă la sănătate şi familie. Emilia, fiica tinerilor. minuit cu pricepere şl înde- — Mobilă şi pe urmă televi­ za şi alţi comunişti de frunte de încărcat, plnă să se treacă la
Dialogul e firesc, reciproc şi mînare de veterana familei. Lu­ zor — glumeşte soţia. Ţi-am De la vîrstnice, am aflat mai ar fi acceptat însă să participe lucrul pe trei schimburi. Şi de
sincer. Nimic artificial sau — Casa parcă e pustie fără crurile sînt orînăuite cu gust, mai spus-o ! multe lucruri. Barajul de la la această acţiune fără nici o fapt nici acum aceste două pro­
Emilia, se plîng bunicile feti­ fiecare la locul lor. Prin uşa Cinciş, mi-au spus ele, este o plată. Şi cu siguranţă că acum bleme nu sînt puse Ia punct, aşa
silit. ţei. Cînd e acasă, toată ziua întredeschisă, ce dă în came­ ...Doi membri din familie dis­ lucrare tare faină. Prin adu­ numărul maşinilor s-ar dovedi cum s-a arătat mai sus. Comite­
Tuturor ne place să aflăm se joacă, rîde, ne înveseleşte. ra învecinată, zăresc o mobi­ cută contradictoriu. Vîrstnicele narea apei scăpăm şi noi de prea mic faţă de cerinţe. tul de partid exercită un slab
lă şi coloritul pictural al pe­ şi eu îi ascultăm şi zimbim cu un mare necaz, că multe stri­ control, nu urmăreşte sistema­
cit mai multe despre cei din Discuţiile alternează de la reţilor ce se armonizează şi se înţeles. Şi in această familie căciuni se mai făcea cînd ve­ Se manifestă oarecare super­ tic aplicarea măsurilor preco­
jur, să cunoaştem punctul lor un subiect la altul. Vorbim des­ completează reciproc, dină ’ în­ există „neînţelegeri“. neau ploile şi se topea zăpa­ ficialitate şi în calificarea mi­ nizate.
de vedere în anumite proble­ căperii o notă de optimism, de da. Ehe, alte vremi sînt as­ nerilor. Unele cursuri se desfă­
pre lucruri vechi şi despre al­ Timpul se scurge de parcă şoară formal, în locuri improvi­ E necesar deci ca în activita­
me. tele actuale. Vorbim despre zboară. Totuşi nu mă îndur
să plec. Aş zăbovi mai mult în

Aşa că nu de puţine ori sîn- timpurile de odinioară cu e- căldură, mijlocul unei asemenea fami­ tăzi... zate, fără material didactic, tea E.M. Barza să se facă o co­

tem sfetnicii sau confidenţii couri dureroase în inima celor (Jrmârindu-mi privirile, to­ lii, unde, după cîteva ore mă D a ! Alte vremi. Şi poate fără demonstraţii practice. Cele titură. Sarcinile nu depăşesc po­
unei probleme atit de majo­ două femei vîrstnice. împăcarea varăşul Dugaci intervine:
simt parcă cle-al casei. vîrstnicele familiei, rostind a- pentru ridicarea calificării — sibilităţile. A fost dovedit acest
re. Cînd aflăm că în familia sufletească că trăiesc o viaţă cu — Camera am zugră.vit-o în Meditaţia mea despre fami­ ceste cuvinte, se gîndeau la
unui tovarăş domneşte armo­ adevărat omenească le dă v i­ vară. Mobila am cumpărat-o a- lie, despre ceea ce înseamnă casa în care locuiesc, construi­ insuficiente faţă de cerinţe — fapt în mai multe rînduri, chiar
nia, buna înţelegere şi respec­ talitate şi puteri nebănuite, şi cum cîţiva ani. Poftiţi şi ve­ un cămin în care tinerii şi tă de curînd, la nepoţica lor au aceeaşi soartă. Şi atunci la această exploatare. Pentru a
tul reciproc, ne bucurăm. lucrul cel mai de seamă e că deţi. Acum, m-am înţeles cu virstnicii se respectă şi se a- Emilia, la Petru şi Clara, la merg în abataje mineri slab se obţine realizări la nivelul po­

...Deunăzi, aflîndu-mă la Ex­ in familie ele nu sînt o pova­ nevasta să cumpărăm alta. jută reciproc, e întreruptă întreaga familie ce duce o via­ pregătiţi, care nu se pot ridica sibilităţilor, e nevoie să se mun­

ploatarea minieră Teliuc, am ră pentru cei tineri. Dimpotri­ —E destul de frumoasă şi brusc. ţă îndestulată. lipsită de gri­ la nivelul cerut de sarcinile pro­ cească mai organizat, cu mai

fost oaspetele mecanicului ex- vă, ele sînt înconjurate cu modernă ; de ce s-o schimbaţi ? — C lara! Cit e ceasul ? Vezi jile zilei de mîine. ducţiei. Pentru ridicarea califi­ mult elan, e nevoie să se ac­
cavatorist Petru Dugaci şi a dragoste, respectate, îngrijite — "A apărut alta mai fru­ să nu întîrzii. La ora 12 tre­ cării maiştrilor nici nu există ţioneze mai ferm din partea tu­
s. truţă

cursuri. Şi ar trebui. turor factorilor interesaţi.