Page 16 - 1962-12

PAG. 4 DRUMUl SOCIALISMULUI Nr 2472

U L T IM E L E ST1PI » ULTIMELE * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI Â fost aprobai

Baroasl Coaísaliaslíias d e MS

Ml a l II. Fo B u l g a r i a

4% i SOFIA 5 (Agerpres). — Gheorghi Traikov, prim-vicepre-

g& g După cum anunţă agenţia şedinţl ai Consiliului de Miniş­
mm B.T.A., la 3 decembrie Consiliul tri, Stanko Todorov, Ivan Mi­
de Miniştri al Republicii Popu­ hailov, Tano Ţolov şi Pencio
lare Bulgaria a aprobat Biroul Kubadinski — vicepreşedinţi ai
Consiliului de Miniştri, Lîcezar
Consiliului de Miniştri.
Din birou fac parte Todor Jiv- Avramov, ministru, Apostol Pa-
eov — preşedintele Consiliului şev, preşedintele Comisiei de
r'* de Miniştri, Jivko Jivkov şi Stat a Planificării.

Lucrările Congresului Congresul Perfidului întrevederea copreşedinţilor Comitetului Presa americană despre angajarea
P artidului Comunist ComunSsf Italian îşi celor 18 state pentru dezarmare

confirmă lucrările

din Cehoslovacia ROMA 5. Corespondentul A- GENEVA 5 (Agerpres). — TASS probleme referitoare la lucrările co­ tratativelor sovieto-amerioane

gerpres transmite : transmite: mitetului. Au fost de fată consilieri

PRAGA 5 (Agerpres). — roului Politic al C.C. al P.C. din In marea sală a Palatului In a doua jumătate a zilei de 4 şi experţi ai celor două delegaţii. in problema situaţiei din Marea Caraibilor
în dimineaţa zilei de 5 decem­ Cehoslovacia, J. Nemec, secre­ Congreselor din Roma îşi con­ decembrie, la reşedinţa delegaţiei so­ In seara de 4 decembrie, S. K. Ţa-
brie, în Palatul Congreselor din tar al Comitetului regional de tinuă lucrările cel de-al X-lea vietice a avut loc o întrevedere a NEW YORK 5. — Trimisul special dent un act de acuzare la adresa
Praga, au continuat lucrările ce- partid din Cehia Centrală. Congres al Partidului Comunist copreşedinţilor Comitetului celor 18 rapkin, şeful delegaţiei sovietice, a Agerpres, C. Răducanu, transmite: politicii occidentale, în special a Sta­
lui de-al X ll-lea Congres al P.C. Italian. state pentru dezarmare, S. K. Ţarap- primit pe A. S. Lall, reprezentantul telor Unite“.
din Cehoslovacia. In şedinţa de după-amiaza zi­ Indiei în Comitetul celor 18 state Presa americană continuă să se
lei de 5 decembrie, la dezbateri La această şedinţă au luat cu- kin (U.R.S.S.) şi A. Dean (S.U.A.). In pentru dezarmare. ocupe de angajarea tratativelor so- Ziarul „Washington Post“ observă
La dezbaterile pe marginea au luat euvîntul J. Trousil, Erou vintul delegaţi ai muncitorilor timpul întrevederii au fost abordate vieto-americane în problema situa­ că U Thant a criticat Occidentul
raportului de activitate al C.C. al Muncii Socialiste, crescător din Torino, ai ţăranilor dijmaşi ţiei din Marea Caraibilor, ca urmare pentru faptul că nu răspunde in mă­
al P.C. din Cehoslovacia pre­ de animale, Martin Vaculik, se­ membri ai conducerii Partidului Iesaju8 adresa! lui U Than! a discuţiilor de la Casa Albă din­ sură corespunzătoare iniţiativelor şi
zentat de A. Novotny, au luat cretar al Comitetului regional Comunist Italian Giancarlo Pa- tre Mikoian şi Kennedy, în care văd acţiunilor politice ale Uniunii Sovie­
euvîntul <f. Knizka, directorul jetta, Pletro Ingrao, Enrico Ber- GENEVA 5 (Agerpres). — nlte. „Toţi participanţii la lucrările o fază a efortului pentru găsirea tice din ultima vreme şi a „recoman­
Combinatului metalurgic din Slo­ de partid din Moravia de sud, linguer. In numele tuturor delegaţiilor ca­ Comitetului, se spune în mesaj, vă unui acord, pe baza unei mai bune dat compromisul ca un principiu să­
vacia de răsărit, A. Krcek, prim- re participă la lucrările Comitetului transmit cele mai sincere urări de cunoaşteri a poziţiilor. Acestea sînt nătos în soluţionarea momentelor de
secretar al Comitetului orăşe­ Jaromlr Dolansky, membru al Reprezentanţi ai partidelor celor 18 state pentru dezarmare, co­ succese în îndeplinirea importantelor şi comentariile pe marginea întreve­ criză".
nesc de partid din Praga, J. comuniste şi muncitoreşti din preşedinţii S. Ţarapkin (U.R.S.S.) şi A. funcţii ce revin înaltului dv. post şi derii de luni între V. V. Kuzneţov
Plojhar, preşedintele Partidului Biroului Politic al C.C. al P.C. Cuba, Romînia, Cehoslovacia. O- Dean (S.U.A.) au adresat un mesaj îşi exprimă convingerea că veţi în­ şi McCloy. In acelaşi timp unele ziare, ca
Popular din Cehoslovacia, V. din Cehoslovacia, Viliam Koch, landa şi din alte ţări au adus de teiicitare lui U Thant cu prilejul deplini cu cinste îndatoririle dv. in „Washington Post“, subliniază că
salutul acestor partide congre­ alegerii lui în funcţia de secretar ge­ Interesul păcii şi al tuturor popoa­ Ziarul „New York Times”, sub „în jurul administraţiei Kennedy se
Pistek, directorul întreprinderii şeful unei brigăzi mecanizate sului P. C. Italian. neral al Organizaţiei Naţiunilor U- relor". titlul „Statele Un*te văd un răgaz exercită presiuni pentru abandona­
complexe. în tensiunea mondială pe măsură ce rea politicii care a inceput a da re­
„Agrostroj" din Pelehrimov, S Primit cu aplauze, tovarăşul Tratative franco-aîgeriene continuă convorbirile“, scrie: „în zultate şi pentru revenirea Ia o po­
Congresul a fost salutat de Nlcolae Ceauşescu, membru al timpul discuţiilor care vor avea loc ziţie rigidă“, în ciuda faptului că
Chadim, preşedintele Comitetu­ Biroului Politic al C.C. al P.M.R., PARIS 5 (Agerpres). — TASS francezi. Au fost dezbătute în mod intr-o atmosferă de calm, ca urma­ aceasta din urmă nu a dat fn tre­
conducătorii delegaţiilor parti­ secretar al C.C. al P.M.R., a ros­ transmite: deosebit „condiţiile ajutorului finan­ re a depăşirii fazei critice, vor fi cut rezultate. Printre presiunile de
lui de partid al uzinei „V. I. Le- delor comuniste şi muncitoreşti, tit cuvintarea de salut in numele ciar şi tehnic francez acordat Alge­ abordate cu siguranţă probleme ca ultimă oră sînt notate şi atacurile
Partidului Muncitoresc Romîn La 4 decembrie s-au încheiat tra­ riei, precum şi garanţiile care sini aceea a Berlinului, tratatul pentru împotriva lui Stevenson cuprinse in­
nin" din Plzen, V. Kucera, pre­ E. Gierek, membru al Biroului şi al întregului popor romîn. Cei tativele franco-algeriene începute la acordate francezilor, posesiunilor şi interzicerea experienţelor nucleare şi tr-un articol publicat de revista „Sa-
prezenţi în sală au aplaudat în­ 30 noiembrie, data sosirii la Paris a investiţiilor lor de capital în Algeria". alte măsuri de dezarmare“. Ziarul turday Evening Post" care îl acuza
şedintele unei cooperative agri­ Politic al C.C. al P.M.U.P., G. delung cuvintarea conducătoru­ Iul Khemisti, ministrul Afacerilor Ex­ semnalează că la Washington „at­ pe reprezentantul S.U.A. la O.N.U.
lui delegaţiei Partidului Munci­ terne al Algeriei. Khemisti a declarat că cele două mosfera dominantă este în favoarea că ar fi avut o atitudine insuficient
cole unice, A. Neuman, preşedin­ Ansart, membru supleant al Bi­ toresc Romîn. părţi şi-au dat asigurări reciproce în unei hotăriri a Statelor Unite de a de fUrmă în timpul crizei din Ma­
Reprezentanţii delegaţiilor franceze aceste probleme, care insă n-au fost întreprinde acţiuni constructive la rea Caraibilor. Acest articol, care a
tele Partidului .Socialist din roului Politic al P. C. Francez, şi Lucrările celui de-al X-lea şi algeriene au declarat că tratati­ New York şl la Geneva“. stîrnit proteste la Casa Albă, ca şi
Congres al P.C.I. continuă.
Cehoslovacia, E. Cerveny, meca­ U Siu Ţiuan, membru al C.C. al

nic la depoul din oraşul Ceske, P. C. Chinez.

'!Jir! Hendrych, membru al Bi­ Lucrările congresului conti­
nuă.

vele s-au desfăşurat intr-o atmosferă soluţionate definitiv. El a adăugat că Salutînd „îndeplinirea ritmică de atacul îndreptat împotriva Iui Ste­

C u privire la p romovar ea în rfndurile finerefului a idealurilor de pace, „cordială". Khemisti a avut întreve­ reprezentanţii guvernului algerian către Uniunea Sovietică a angaja­ venson acum două săptăminl, de se­

respecf reciproc şi înţelegere fnfre popoare deri cu primul ministru francez şi cu vor trebui să mal vină nu o dată la mentelor luate în cadrul schimbului natorul Goldwater şi manevrele de
alţi membri ai guvernului, precum Paris înainte ca măsurile trasate să de scrisori", ziarul „New York Ti­ desemnare a acestuia din urmă ca

şi cu reprezentanţi ai industriaşilor poată fi traduse fn viaţă. mes“ consideră posibil ca Adminis­ viitor candidat republican în alege­
rile prezidenţiale din 1964, arată —
Difuzarea Sa O. M. U. a textului proiectului O cuvîntare a lui Ben-Bella traţia să treacă .,1a abordarea tutu­ după cum scrie „Washington Post" —
de Declaraţie propus de delegata R. P. Romîne în Adunarea naţională constituantă ror problemelor ce se dovedesc că „sînt unii care, fiindcă au pierdut
coapte ca urmare a rezolvării pro­ în loc să cîştige în soluţionarea cri­
NEW YORK 5. — Trimisul special la U.N.E.S.C.O. în 1960. La sesiunea Difuzarea proiectului de Declara­ blemei Cubei şi la folosirea fntîl- zei din Cuba vor să recîştige acum
Agerpres, G. Răducanu, transmite: XVI-a a Adunării Generale O.N.U., ţie aici, la Naţiunile Unite, a fost nirilor prevăzuţi între Macmillan — ceea ce ar trebui să fie dat uitării“.
delegaţia noastră a prezentat o se­
La 5 decembrie, a fost difuzat la rie de sugestii privind conţinutul primită cu interes, dată fiind însem­ a Algeriei de Gaulle şi Macmillan—Kennedy Pe fundalul acestor evenimente se
Organizaţia Naţiunilor Unite textul unei declaraţii internaţionale, care nătatea deosebită a acestei propu­ în sensul clarificării acestei pro­ conturează în prezent tendinţele care
proiectului de Declaraţie, propus de au devenit document oficial, anexat neri, menită să contribuie la înde­ caracterizează politica americană. Pe
delegaţia R.P. Romîne, privind pro­ raportului U.N.E.S.C.O. Trebuie plinirea unora din prevederile pri­ PARIS 5 (Agerpres). — toşire economică şi că „vor fi ne­ bleme. de o parte manifestarea spiritului
movarea în rîndurile tineretului a amintit că anul trecut, 32 de dele­ mordiale ale Cartei şi la însănăto­ După cum transmite din Alger co­ cesare noi sacrificii pentru a reme­ sănătos de gîndire, care se bucură
idealurilor de pace, respect reciproc gaţii de pe toate continentele s-au şirea atmosferei internaţionale. Dată respondentul agenţiei France Presse, dia actuala situaţie şi în acelaşi Comentînd conferinţa ţinută dumi­ de un larg sprijin în opinia publică
şi înţelegere între popoare. primul ministru al Algeriei, Ahmed. timp pentru a nu trăda spiritul re­ nică la Universitatea din Baltimore şi ţine seama de realităţile contem­
exprimat în Comitetul nr. 3 în fa­ Ben-Bella, a rostit o cuvîntare —* de secretarul general al O.N.U., U porane, iar pe de altă parte presiu­
Acest proiect de Declaraţie com­ voarea ideii adoptării declaraţiei. In program în Adunarea naţională con­ voluţiei“. Thant, in care acesta a salutat felul nile cercurilor militariste şl reacţio­
pletează şirul de acţiuni întreprinse cursul acestui an. s-au primit 73 de fiind ordinea de zi încărcată a Co­ stituantă. In vederea lichidării şomajului în cum a evoluat soluţionarea crizei nare care continuă să lanseze ape­
de R.P. Romînă în această problemă luri Ia o „poziţ'e rigidă“ şi Ia „po-
răspunsuri din partea unor guverne masă şi scurgorii de capital carac­ din Marea Caraibilor şi a cerut abor­ Iitica do forţă", condamnată, ca şi
incepînd de Ia sesiunea XV-a a Adu­
mitetului nr. 3 şi imposibilitatea „Ne adresăm, a spus primul mi­ teristice grelei etape actuale, Ben- darea în acelaşi spirit a altor pro­

examinării detailate a unei propuneri nistru Ben-Bella, popoarelor — fraţi­ Bella a declarat că guvernul a ho- bleme importante, editorialul din
atît de importante în răstimpul ră lor şi prietenilor noştri, care în tim- tărît să adopte măsuri excepţionale „New York Times" subliniază pasa-
. . . ... . .. I pul îndelungatei noastre lupte nu au şi să elaboreze un plan de perspec- i jele referitoare la atitudinea occiden:

nării Generale a O.N.U. în 1960, cînd şi organizaţii internaţionale la Între­ “ „ _ 13 lncmaerea sesiunii, precupetit ajutorul material şi spri- tivă. taIă anume că „ele reprezintă evi- pînă acum, la un eşec ruşinos.
a înscris pe ordinea de zi un punct bările adresate de U.N.E.S.C.O., iar estAe probabil că se/-»K • p a t rvaâ hotărî ao mn i tî -. j. in. u. l moral. , . şi. .cărora le spunem a-
special pe baza căruia a fost adop­ prin intermediul Consiliului Econo­ narea discuţiei pentru anul viitor, cum: mai mult decît ieri Algeria Cauzele crizei guvernamentale
tată de către Comitetul nr. 3 şi de mic şi Social problema a fost în­ o rezoluţie în acest sens urmînd să ruinată are nevoie de voi în momen­
către Adunarea Generală o rezolu­ scrisă pe agenda sesiunii a XVII-a, recomande continuarea activităţii de tul de faţă, cînd începe prima fază din Argentina
ţie cuprinzînd recomandări către fiind în acelaşi timp trimisă spre strîngere a documentaţiei şi infor­ a construcţiei sale“.
toate guvernele şi organizaţiile inter­ examinare şi Conferinţei generale maţiilor necesare din partea tuturor
naţionale în sensul ideilor arătate U.N.E.S.C.O.' care are ;loc acum la statelor membre. In continuare, Ben-Bella a subli­
niat că anul 1963 va fi . un an de
austeritate, dar totodată de însănă-

mai sus. Acelaşi lucru s-a făcut şi Paris. ¦Vf: încrederea Fondului monetar, orga­
nizaţie controlată de Washington a
Naţionalizarea întreprinderilor comerciale La Buenos Aires, a fost dat pu­ introdus o politică de austeritate ba­ ar însemna abandonarea lupfeî cla­
blicităţii, „proiectul statutului parti­ zată pe restrîngerea Ia maximum a sei muncitoare pentru revendiiârile
Conferinţa g enerală U .N .E.S.C.O . mari şi mijlocii din Cuba delor politice", elaborat de actualul importurilor, amînavea plăţilor şi sale vitale în donuniul economic şî
a ad o p tat rezoluţia iniţiată d e R .P . R o m în ă guvern. Chiar numai o lectură su­ contractarea de datorii noi, reduce­ social. Mai mult încă, fn urmă cu
HAVANA 5 (Agerpres). — TASS perficială a acestui statut arată că rea cheltuielilor bugetare, în special cîteva zile, conferinţa sindicală de
PARIS 5. — Corespondentul Ager­ fost prezentată spre examinare o re­ transmite: depozitele, bunurile acestor între­ el urmăreşte „limitarea“ vieţii poli­ în sectorul sănătăţii şi invăţămin- la Huerto Grande, abordînd marile
pres transmite: zoluţie propusă de delegaţia R.P. Ro- tice argenliniene în cadrul partide­ tuiui public, introducerea de noi im­ probleme economice în spiritul re­
tnxne, împreună cu delegaţiile Afga­ Consiliul de Miniştri al Cubei a prinderi (întreprinderile comerciale lor care apără structura economică pozite care apasă tot mai mult asu­ zolvării lor po linie de stat a cerut
Conferinţa generală U.N.E.S.C.O. a nistanului, Angliei, R.S.S. Bieloruse, adoptat legea cu privire la naţiona­ mici deservite de proprietarii lor şi şi socială actuală. Articolul 6 al sta­ pra populaţiei. naţionalizarea tuturor băncilor, con­
adoptat Ia 4 decembrie o rezoluţie cu Franţei, Indiei, Indoneziei, Republi­ de membrii familiilor acestora nu tutului exclude toate forţele şi parti­ trolarea comerţului exterior, naţio­
privire Ia măsurile destinate a pro­ cii Mali, Nigeriei şi Tunisiei. lizarea întieprinderilor comerciale sînt supuse naţionalizării). dele politice de stingă. „Vor fi re­ Planul Alsogaray nu a iacul decît nalizarea sectoarelor cheie ale eco­
mova în rîndurile tineretului idea­ cunoscute numai aceie partide, spu­ să agraveze simptomele de criză eco­ nomiei naţionale, ca electricitatea,
lurile de pace, de respect reciproc şi După dezbateri, rezoluţia a fost mari şi mijlocii, care se ocupă de Potrivit acestei legi, proprietarilor ne documentul, care exclud lupta nomică. Intr-un recent raport al industria frigorificelor, petrolul, si­
de înţelegere între popoare. adoptată cu 56 de voturi şi o ab­ întreprinderilor comerciale naţionali­ de clasă, antagonismele între sectoa­ Uniunii industriilor din Argentina derurgia şi altele.
ţinere. vînzarea îmbrăcămintei, încălţămin­ zate li se plăteşte la început 10 la rele politice.-“ etc. so arată că, iuind ca bază indicele
Conferinţei a XlI-a U.N.E.S.C.O. i-a 6Ută din valoarea avutului naţiona­ 100 pentru anul 1961, producţia în Criticile severe la care a fost su­
tei, ţesăturilor şi articolelor de fie­ lizat ; restul va fi plătit în rate egale In primul rînd stalului privează industria alimentară a scăzut la 90, pus Alsogaray au silit conducerea
de orice drepturi partidul comunist, în industria farmaceutică la 85 în armatei să retragă sprijinul pe care
rărie. Sînt naţionalizate magazinele, precum şl partidul peronist. Astfel industria hîrtiei la 70, în industria i I-a acordat şi Ia 5 decembrie mi­
se creează condiţii pentru ca Ia ale­ de cherestea la 54, de roniccţiuni Ia nistrul economiei al Argentinei, a
-:ZL4ZLi în decurs de zece ani. Ei au dreptul gerile programate pentru aprilie 52, metalurgică Ia 50 etc. fost silit să demisioneze. împreună
la pensie (dacă au împlinit 60 de 1963 să nu poată participa forţe po­ cu Alsogaray au mai demisionat zece
litice care reprezintă interesele unor Presa argentiniană a relatat pe din cei optsprezece miniştri argen­
ŞCOALA AMERICANĂ ani). Li se garantează de asemenea pături largi ale populaţiei Argentinei. larg în ultima vreme despre grava tinieni. In felul acesta a fost declan­
dreptul de a căpăta de lucru. nemulţumire provocată în rîndurile şată o serioasă criză guvernamen­
Proscrierea forţelor populare nu a opiniei publice argenliniene de tală.
In lege se subliniază că naţiona­ putut împiedica agravarea situaţiei această politică. Astfel, la 10 noiem­
economice Peso-ul argentinian con­ brie, Camera industriei metalurgice Poziţia fermă a clasei muncitoa­
„Şcoala^ americană astfel se instruirea elevilor chiar din şcolile Izul, de asemenea, în mod înspaăi•- f;{i lizarea întreprinderilor comerciale a tinuă şă cadă: la mijlocul lunii no­ a cerut „îndepărtarea imediată şi re argeniiniene — în sinul căreia
X intitulează un amplu articol publi- păturilor avute nu corespunde nici fost determinată de necesitatea apro­ iembrie, dolarul american era cotat definitivă" a ministrului economiei, continuă să facă progrese procesul
mîntător. Absolvenţii colegiilor in- -j vizionării normale a populaţiei cu Ia peste 152 pesos — o creştere de „revizuirea imediată a politicii sale acţiunilor unitare, provoacă o pro­
' eal m ultimul număr al săptăumnuînnaa-- phpe debparite unui niveell, snat.iissffănceăntionr. ferioare (studentţi în virstă între 18 gj mărfuri de larg consum, de cererea 54 pesos faţă de luna mal şi de 75 economice" şi „convocarea unei con­ fundă ingiijorare în rîndurile marii
(I lului vest-german „Die Andere Zei- O anchetă făcută recent arată că ţi 20 de ani), în majoritatea lor l crescindă de aceste mărfuri în legă­ faţă de luna marile a anului curent ferinţe generale a industriei argen- oligarhii şi a susţinătorilor ei mili­
j(l lung" in care se face o analiză a 35 la sulă din totalul copiilor din nu au habar despre conţinutul, cu- j(t tură cu creşterea veniturilor popu­ Costul vieţii creşte fără încetare; tlniene pentru a lua măsuri de apă­ tari, care vor să menţină cu orice
•J sistemului de învăţămbu din S.U.A. şcolile elementare au rămas foarte -r--e---n- ‘tele- -ş-i însemnătatea----------- --------- i - J il-ittera•tu.....r...i..i. e—n- A laţiei, de necesitatea curmării spe­ întreprinderile industriale îşi închid rare a economiei naţionale“. preţ vechea structură economică şi
Jjj „In anul 1960 — scrie revista — mult in urmă la citit„ în timp ce gleze şi americane, ba mai mult, culei cu aceste mărfuri. porţile una după alta ; şomajul creş­
Oamenii muncii, ale căror venituri socială. Proiectele represive „împo­
ii, cheltuielile publice fi particulare alţi 40 la sută nu ştiu sa citească ei sînt incapabili să scrie corect din te, aiectînd peste 400.000 de munci­ reale scad zi de zi, au respins pro­
1;pentru sistemul de învăfămînt de atît de bine cit ar fi fost normal. punct de vedere stilistic şi ortogra- flj tori şi funcţionari. Există sectoare, punerile Iui Alsogaray privind în­ triva subversiunii“ şi statutul parti­
toate gradele au reprezentat în O comparapie cu şcolile din U.R.S.S. fie. O parte din absolvenţii colegii- !(1 Amendarea unor ca al învăţătorilor, care nu şi-au mai cheierea unui „armistiţiu" cu patro­
S.U.A. 5-5 la sulă din venitul na­ este edificatoare. După cum scrie lor se dedică carierii pedagogice. demonstranţi olandezi încasat salariile de mai multe luni. nii, ceea ce în împrejurările actuale delor politice constituie tocmai o

tional. In U.R.S.S., potrivit aprecie­ intr-un studiu profesorul Trace, la Dar ce fel de educaţie pot transmite HAGA 5 (Agerpres). — In acest timp ministrul economiei, expresie a acestei îngrijorări. Reac-
rilor unor oameni competenţi, între terminarea clasei a treia copilul a- aceşti educatori cu o asemenea cui- (1 Tribunalul din Haga a condam­ Alsogaray, căutind să dobindească
anii 1950—1960 ele s-au ridicat in- merican nu cunoaşte nici măcar tură ? Menţionăm vn singur fapt ţi nat la amenzi băneşti 122 de tineri ţiunea internă se teme că unitatea
„ Ire 10 şi 15 la sută din venitul na- 1.500 ciminte, în timp ce copilul rus şi tinere din Olanda care au orga­ :<H45iLZ
M fional. Nu este deci de mirare — cunoaşte aproape 8.000 cuvinte; tot pentru a caracteriza nivelul lor cui- nizat pe străzile capitalei o demon­ maselor în cadrul acţiunilor sindi­
¦r continuă „Dic Andere Zeitung" — aşa, în timp ce copilul american tural: In cel mai mare institut pe- y straţie de protest atunci cînd Sta­
v că. în medie, clădirile şcolilor din dagogic din S.U.A., la Universita- tele Unite au reluat experienţele cale se va transforma într-o unitate
v>, S.U.A. nu corespund nici pe depar- ' tea Columbia din New York, se a- nucleare.
cordă diplome de doctorat unor can­ cu caracter politic, considerată pe­
j(l te nevoilor. In momentul de fafă SPICUIRI didaţi ale căror dizertafi iau drept ,,
riculoasă de către forţele reacţio­
j|j şcolile adăpostesc 1,7 milioane elevi: temă „Istoria concursurilor de cano- v, nare.

X mai mult decît corespunde de fapt = DIM PRESA STRĂINA tai la colegiile şi universităţile din •xxf-rrr. HERNAN PIRIZ
capacitatea lor. Foarte ades clasele =i : corespondentul Agerpres
S.U.A. /*, yj
W sînt supraaglomerate iar clădirile >ö'T 'ixe , V' V ’"m> y \ tn Uruguay
şcolare se află într-o stare nesatis­ trebine să înveţe în clasa a patra Invătămîntţil in şcolile superioare Jj ; •->s ;<' y
făcătoare. alte 532 de cuvinte, manualul so­ Pe scurt ^ Pe scurt
vietic corespunzător conţine însă un dă naştere unui tip de elev care, în y
îi,' Este cunoscut faptul că majorita- număr de aproape 10.000 cuvinte, MOSCOVA. — La invitaţia Iui
jj» tea cadrelor didactice americane sînt adică cu circa 2.000 de cuvinte mai majoritatea cazurilor, nici nu este K N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C
al P.C.U.S., preşedintele Consiliului
pregătit pentru un studiu universitar l(i Recent a avut de Miniştri al U.R.S.S., la 5 decem­
loc o demonstra­ brie, Iosip Broz Tito, preşedintele
mai temeinic. Un mare profesor a- ţie a peste 4.000 R.P.F. Iugoslavia, şi oamenii de stat
de gospodine din iugoslavi, care ii însoţesc, au petre­
| Prost Plttitc scric ziarul, şi că foar- ^ Jccu 7 n ~ m 7 n u d u ÎT L ed m l merican, James b. Conanl, recu- m capitala Japoniei, cut o zi de odihnă cu N. S. Hruş­
[li le mulţi profesen părăsesc meseria _ , ,, , care au protestat ciov, in apropiere de Moscova.
ei....l.o..r......V...e..n.i-tul...î..n.v..ă..ţ.ă..t.o..r.il-or şi învăţă*• De ac.eea b. ag. ajul de. cuvinte ,.al co- noaşte deschis că numai 15-20 la
împotriva politicii LONDRA. — „Nu există un oraş
§ toatelor rămînc în prezent cu ccl sovietic este incomparabil mai sută din absolvenţii şcolilor medii V» economice a gu- sau vreun sat în Yemen de o impor­
vornului Ikeda.
iy. pufin o treime sub minimul de exis- bogat decît al elevului şcolii ele­ din S.U.A. sînt apţi pentru studiul K
w tentă. mentare americane. IN FOTO: As­
universitar. Restul de 80—85 la sulă, jii pect din cursul
demonstraţiei. Pe
•jj Pentru copiii americani nici nu se Nivelul cultural in şcolile supe­ declară el, găsesc cu greu de lucru pancarte scrie:
„Sîntem împotriva
pune problema folosirii egale a po­ rioare ale S.U.A. este, de asemenea, in sectorul economic, în rîndurile

sibilităţilor de învătămînt, fără a uluitor de scăzut — subliniază re­ tineretului şomajul fiind de 17 la

(ine semna de pungile părinţilor. vista. Cu prilejul unei anchete în­ sută, adică dublu fa(u de şomajul )(j

jj) Pătura bogată, sus-pttsu, are şcoli treprinse în anul 1960 s-a văzut că global. !/)

particulare, excelent amenajate, în 99 la sută din elevii şcolilor su- Citind Cuvintele unui alt specia- Jj

jj» care există un corp didactic cores- perioare (corespunzătoare şcolilor list american, dr. Sweezy, re^vista i«Vli
încheie: „Nu este dccit „falimen- (JJ

w punzător. Atît aceste şcoli cît şi co- medii N.R.) nu au reuşit să scrie, tul cultural al societăţii noastre“ scumpirii produse­

legiilc şi universităţile particulare fără greşeli, o dictare de cinci mi­ dacă pină şi fostul preşedinte al lor de strictă ne­ tanţă politică sau militară cît de mi­

sirii instituţii care imprimă şi con- nule în limba engleză. In domeniul uneia din cele mai mari instituţii de cesitate". că care să nu se afle în prezent sub

solidează spiritul necesar menţinerii limbilor străine, istoriei, geografiei. învă(umînl superior din S.U.A. de­ controlul guvernului republican v«-

ii societăţii burgheze. matematicii şi ştiinţelor naturale clară că 80—85 Ia sută din elevii menit“, a declarat Wiliam Yaies, de­

w Trebuie să subliniem însă — con- rezultatele sînt şi mai îngrijorătoare. tării sale „nu sînt capabili să in- putat conservator englez, care s-a re­

j) tinuă „Dic Andere Zeitung" — că Nivelul cultural in colegii a scă- ve(c“. întors la 4 noiembrie la Londra, după

ce timp de o săptămină a vizitat Ye.
menul.

Redacţia şi administraţia ziarului :Str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949, - licărul; întreprinderea Poligrafică" ,1 Mai* — Deva.