Page 17 - 1962-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
Anual XIV. Nr. 2473
O problemă importantă a activită­
ţii fiecărei întreprinderi o constituie
reducerea preţului de cost al pro­
ducţiei. Aşa cum se arată in raportul
prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-
Dej la cel de-al Ill-lea Congres al
partidului: „înfăptuirea programului
de dezvoltare a economiei naţiona­
le Impune mărirea corespunzătoare a
resurselor financiare, prin sporirea
acumulărilor pe calea scăderii sis­
tematice a preţului de cost şi a chel­
tuielilor de circulaţie".
Dînd viată acestei importante sar­
cini trasată de partid, colectivele de
muncitori, tehnicieni şi ingineri din
întreprinderile regiunii noastre, sub
îndrumarea organelor şi organizaţii­
lor de partid, au desfăşurat în acest
an o însufleţită întrecere pentru creş­
terea productivităţii muncii, sporirea
producţiei, reducerea consumurilor
specifice, îmbunătăţirea calităţii pro
duselor — căi sigure de reducere a
costului producţiei.
In această întrecere, numeroase co­
lective raportează că şi-au realizai
sau sînt pe cale să-şi realizeze an
gajamentele privind obţinerea de eco­
nomii. Dînd peste sarcinile de plan
mai bine de 100.000 tone cărbune
cocsificabil şi energetic, introducînd
pe scară largă tehnica nouă, Com­
binatul carbonifer al Văii Jiului o
înregistrat în acest an. o economie
suplimentară la preţul de cost de
16.467.000 lei.
Siderurgiştii din Călan au luptai
neobosit în acest an pentru sporirea
Indicilor de utilizare a furnalelor
sl reducerea consumurilor specrfice.
Aplicind iniţiative c a : „Să realizăm
şi să depăşim în 1962 indicii de uti-
Irzare prevăzuţi pentru anul 1965",
„Să lucrăm o zl pe lună cu cocs e-
conomisit“ ei şi-au adus o contribu­
ţie însemnată Ia obţinerea unei eco­
nomii peste plan, în 10 luni, pe uzină,
de aproape 4.000.000 lei.
Succese frumoase în acţiunea' de
reducere a preţului de cost au ob­
ţinut şi colectivele Atelierelor R.M.R.
Simeria, U. M. Cugir, fabricii „Sebe­
şul" din Sebeş, întreprinderilor de
gospodărie orăşenească ş.a.
Din păcate lucrurile nu stau aşa
peste tot. Unele întreprinderi, în loc
să-şi realizeze angajamentele, să se
încadreze în sarcina de reducere a
preţului de cost, l-au depăşit, dimi-
nuînd în felul acesta realizările pe
regiune. Unităti economice mari cum
ar fi Combinatul siderurgic Hune­
doara. Trustul aurului Brad, I.C.S.
Hunedoara, T.R.C.H., I.R.T.A., I.C.I.L.
Simeria, fabrica de prefabricate Bîr-
cea şi altele au înregistrat mari pier­
deri la preţul de cost datorită uncrr
deficiente serioase din activitatea loi. perseverentă de către conducerile
La Combinatul siderurgic Hunedoa­
ra, unitate cu mare pondere în eco­
nomia regiunii, pierderile se ridică la
citeva milioane de lei. Cauzele aces­
tei situaţii se găsesc îndeosebi în de­
păşirea consumurilor specifice, în ne-
realizarea sarcinilor de plan la anu­
mite secţii de bază. Numai in luna
octombrie, spre exemplu, consumul
de materii prime a fost depăşit la
secţia I-a furnale cu 41,06 lei po
tonă, iar la secţia n-a furnale cu
44,82 lei. Depăşiri mari se înregistrea
zâ si la oţelării, în special la utila
jul de turnare, atît din cauza caii
taţii necorespunzătoare a acestuia
cit şi a folosirii lui neglijente. Lip
suri mari s-au manifestat la C.S.H
şi în ce priveşte gospodărirea meta­
Acasă, seara, la sfat cu cărţile..,.
Colectivista fruntaşă Gliga Oniea. din Galda de Jos, îşi pre­
găteşte lecţia pentru cercul de înyăţămînt agrotehnic.
V in e ri 7 decembrie 1962
lului, a materialelor refractare. O re­
zervă importantă, insuficient folosită
la C.S.H., a fost reducerea rebutului.
Aşa cum spuneam, pierderi mari
la preţul de cost s-au înregistrat şi
Ia unităţile Trustului aurului Brad.
Aici consumul de aer comprimat şi
energie electrică este foarte mare, de­
păşind simţitor cifrele stabilite; au
fost depăşite efectivele planificate,
planul de deschideri şi pregătiri n-a
fost realizat. S-au întîlnit Ia aceste
unităţi cazuri de scoatere din ma­
gazii a unor cantităţi de materiale mai
mari decit necesarul, care n-au fost
nici consumate, nici restituite. De a-
semenea, parte din pierderea înregis­
trată la preţul de cost se datoreşte
nerealizării planului de extracţie.
Slab se prezintă din punctul de ve­
dere al gospodăririi fondurilor şi în­
treprinderea de construcţii siderurgi­
ce Hunedoara. Nerealizarea produc­
tivităţii muncii planificate, încadrarea
defectuoasă a şantierelor cu forte de
muncă, folosirea sub capacitate a u-
nor utilaje, au dus la nerealizarea
sarcinii de reducere a preţului de
cost. Mai trebuie adăugat că între­
prinderea a plătit sume mari de bani
drept dobinzi pentru credite restan­
te, penalizări.
Conducerile acestor unităti şi alo
altora, care nu şi-au realizat sarcina
de reducere a preţului de cost, în­
cearcă să justifice situaţia prin exis­
tenta unor greutăţi din afară. La o a-
nalizâ mai temeinică a situaţiei se
constată că aceste qreutăti nu sînt
determinante, că în unităţile respec­
tive acest indice important al planu­
lui a fost scăpat din vedere, că n-a
existat o preocupare susţinută pen­
tru punerea In valoare a tuturor re­
zervelor interne. La I.C.I.L. Simeria.
bunăoară, se încearcă o aşa-zisă jus­
tificare prin lipsa materiei prime —
a laptelui. Mult mai bine ar face însă
conducerea întreprinderii şi organiza­
ţia de partid dacă ar pune ordine în
gospodărirea laptelui, dacă ar preveni
altefarea şi chiar sustragerea lui do
către unele persoane.
Nesatisfăcător,,.,au muncit din acest
punct de vedere şi întreprinderile fo­
restiere din cadrul D.R.E.F. Hunedoa-
ra-Deva. Este surprinzător faptul ca o
întreprindere de talia I. F. Haţeg să
consemneze la sfîrşitul a 10 luni do
muncă o nerealizare de aproape
1.000.000 lei. Slaba folosire a mate­
rialului lemnos, slabul control în par­
chete, nerealizarea planului de mă­
suri tehnico-organlzatorice, toate a-
cestea care sînt cunoscute şi con­
ducerii D.R.E.F., au determinat situa­
ţia respectivă.
Faptul că planurile de măsuri în­
tocmite la începutul anului n-au fost
traduse în viată, că nu s-a urmărit cu
tehnico-administrative şi organizaţii­
le de partid problema preţului de
cost, că au fost tolerate perioade
lungi de timp situaţii anormale, au
dus aceste unităti în situaţia de a
nu putea raporta acum realizarea
sarcinilor ce le reveneau şi a anga­
jamentelor luate în întrecerea socia­
listă.
Rezerve de reducere a preţului de
cost există. Se cere doar ca aceste
rezerve să fie din plin valorificate.
Organizatele de partid din unităţile
rămase în urmă au datoria de a ana­
liza această problemă, de a o pune
cu tărie în fata conducerilor tehni­
co-administrative spre rezolvare.
Ep$p ; I. TEIţEK
TELEGRAMĂ
Acţiuni valoroase
ale urnei comisii
a inginerilor
şi tehnicienilor
Un colectiv condus de
inginerul ştefan Iordache,
de la E, M. Ghelar, mem­
bru al comisiei inginerilor
şi tehnicienilor, a elabo­
rat un interesant material
pe terna ,,Preţul de cost şl
căile reducerii lui“, adap­
tat la specificul secţiilor
auxiliare ale exploatării.
Materialul a fost prezentat
colectivelor de muncă din
secţiile atelier, funicular şi
stafia de sortare, unde a
trezit un interes deosebit.
Cu acest prilej au fost
scoase la iveală noi rezer­
ve pentru obţinerea de e-
conomit.
Un alt colectiv, condus
de geologul Constantin Ma-
rinescu, a elaborat un ma­
terial privind perspectiva
minei Ghelar. Tină acum
au audiat această expune­
re peste 400 de muncitori
şi maiştri. In discuţiile
purtate pe marginea mate­
rialului s-au scos la ivea­
lă noi rezerve de minereu.
ION RADU
tehnician
Cu planul anual îndeplinii
I ntensificînd întrecerea socia
mai bine munca, membrii
tezatul“ din Haţeg au reuşit ca pină la data de 4 decembrie a.c.
să-şi îndeplinească pianul anual la producţia globală, producţia
marfă, prestări servicii isidustri ale şi neindustriale către popu-
laţie.
O contribuţie însemnată Ia obţinerea acestui rezultat au
adus secţiile de cojocărie-blănă rie, croitorie pentru bărbaţi ea-
tegoria l-a şi a !I-a, croitorie penîru femei, tinichigerie, cure-
lărie şi boiangerie.
ryke Ia Haţeg, tov. Petru Fărcaşiu, corespondentul nostru vo­
U lu\ ntar, ne-a comunicat vestea că întreg colectivul de muncă
al întreprinderii de industrie locală „V. Koaită“ din localitate,
a raportat îndeplinirea sarcinilor anuale la producţia globală.
Ca urmare a muncii desfăşurate privind economisirea de mate­
riale, folosirea judicioasă a utilajului etc., de Ia începutul anu­
lui s-au realizat economii peste sarcina de plan în valoare de
135.000 lei iar Ia beneficii a fost realizat integral angajamentul
anual de 75.000 lei, peste sarci na de plan.
Fier vechi pentru ofelării
Corespondentul nostru tov.
Mihai Crişan ne informează că
prin depozitul I.C.M. Ilia, pină
la 1 decembrie a.c. au fost expe­
diate peste 477 tone fier vechi şi
peste 61 tone fontă pentru oţelă-
riile de la Hunedoara. Cele mai
bune rezultate în predarea fie­
rului vechi Ie-a obţinut S.M.T.
din Dobra, I. F. Dobra, Cariera
de piatră Brănişca, precum şi u-
nităţile cooperatiste din satele
Veţel şi Dobra.
Mai slab se achită de această
sarcină cooperativele din Bră­
nişca. Zam şi Certej. De aceea,
conducerile acestor unităţi tre­
buie să ia neîntîrziat măsurile
Răhău. O comună ca multe altele
din regiunea noastră. Cu trecutul,
prezentul şi viitorul ei. Trecutul il
afli din monografie, dar mai ales din
povestirile vîrstnicilor. Şi se poate
concentra în citeva fraze : „O comu­
nă cu mulţi, foarte mulţi săraci şi
cu o mînă de îmbogăţiţi. Săracii um­
blau cu haine peticite, cu opinci în
picioare şi feţe supte, triste. Singura
lor preocupare, de copii, era munca
trudnică cu sapa, furca sau coasa.
Cînd se îmbolnăveau, se tîrau cum
puteau cale de 8 km. pînă la Sebeş.
In sat, nici un medic. Care nu pu­
teau face nici atîla, se lăsau în sea­
ma descînlecelor băbeşti. Cu alte cu­
vinte, o viaţă grea, înapoiată“.
— Cam aceasta-i oglinda trecu­
tului nostru, spun cu obidă vîrslni-
cii comunei.
Despre prezent, vorbesc însă cu
totul altfel. Şi prezentul celor din
Răhău, ca al tuturor locuitorilor sa­
telor, durează de ÎS ani. In aceşti
ani s-a schimbat viaţa oamenilor, a
satului. Trăind împreună cu locui­
torii comunei, citeva ore în acest
început de iarnă, ne dăm mai bine
seama de schimbările petrecute...
Seară de duminică. Pc uliţele co­
munei merg grupuri de colectivişti,
mulţi, foarte mulţi şi bine îmbră­
caţi, cu bocanci sau pantofi lustruiţi
oglindă. In dreptul unei casc noi
se aude din poartă o întrebare:
— Unde vă grăbiţi oameni buni f
4 pagini 20 bani
ms a p
listă între unităţi, organizîndu-şi
cooperativei meşteşugăreşti „Re.
S. NICU
corespondent
3082
corespunzătoare care să asigure
realizarea in întregime a planu­
lui de predare a fierului vechi.
*
Sub îndrumarea şi conducerea
organizaţiilor U.T.M., tinerii din
oraşul regional Petroşani au des­
făşurat în acest an o largă ac­
ţiune de colectare a fierului ve­
chi. Pînă acum, ei au colectat şi
predat la I.C.M. cantitatea de
peste 2.000 tone fier vechi. In
mod deosebit s-au evidenţiat or­
ganizaţiile de tineret de la
I.R.T.A. Petroşani, Uzina de re­
parat utilaj minier şi altele.
C. IOAN
corespondent
— La cămin, la cinema — răs­
pund în cor citeva voci tinere.
— De ce aşa de vreme, că doar
mai e timp pînă începe — şi omul
îşi scoate ceasul şi-l priveşte atent.
— Apoi. pînă începe mai facem
o partidă de şah, mai luăm o carte.
— Dacă-i aşa iacă vin şi eu...
Intr-alt grup. Petru Floca, pre­
şedintele gospodăriei colective şi Va-
sile Vulcu, secretarul organizaţiei de
partid vorbeau despre ceea ce ur­
mau să facă a doua z i:
— ... Asta-i Vulcule! Trebuie să-i
primim aşa cum se cuvine. Să vadă
şi ei cum e în Răliăul nostru acum.
Doar sînt toţi doctorii veterinari din
raion.
— Vin numai pentru puierniţă, ori
şi pentru grajduri ?
— O să-şi spună ei părerea şi
despre grajduri, despre vitele noas­
tre, dar mai mult despre puierniţă.
Ştii doar că la anul trebuie să pro­
ducem pui pentru tot raionul nos­
tru, pentru gospodăriile din Alba şi
dacă-i nevoie şi pentru alte raioane...
— Da, da, spune Vulcu gînditor.
O să stăm, la cămin, de vorbă cu
oamenii. Trebuie să na folosim de
sfaturile ce ni le-or da...
Discuţia a continuat şi în sala că­
minului. Pînă la începerea filmului
mult s-a mai vorbit, despre multe.
Unii, tineri şi vîrslnici, ca Letiţia
Cărpinişan, Maria Oargă, Petru Stan-
ciu, . Gheorghe Floca, vorbeau des­
pre cîntecele pe (are Ie vor mai in-
\ lectiviştii din Răhău, foştii săraci rufe, aparatele de radio din casele
Excelenţei sale dl. ION GHEORGHE MAURER, preşedintele
Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romlne.
o O meserie frumoasă : Me­ Bucureşti
canic agricol ROMî NIA
® Cum îmi pregătesc ex­ Apreciez profund amabilul mesaj de felicitări al excelenţei Voastre.
punerea (Ne vorbesc lectori ai
cercurilor de învătămînt agro­ Cu cea mal înaltă consideraţiune,
zootehnic) : U THANT
secretar General al O.N.U.
• Sărbătorirea colectiviştilor
New York
fruntaşi (pag. 2-a);
e Făuritorii „pietrei invinci­ Lucrările şedinţei Consiliului Superior
sal A g ric u ltu rii
bile“ (pag. 3-a);
© De peste hotare (pag. 4-a).
Joi, Iucrfirile şedinţei Consiliului tice din invăţămintul superior şi me­
Superior al Agriculturii au conti­ diu agricol, specialişti din Consiliul
nuat în secţiile de specialitate: de Superior al Agriculturii, reprezen­
cereale şi plante tehnice, de hortl- tanţi ai unor organe de stat centrale.
viticultură, a fondului funciar şi or­ Vorbitorii au înfăţişat realizările ob­
ganizării teritoriului, de creştere a ţinute în creşterea producţiei agrico­
animalelor, de mecanizare a agricul­ le şi consolidarea unităţilor socia­
turii, de învătămînt şi de propagan­ liste, au împărtăşit experienţa pc care
dă, a gospodăriilor agricole de stat. au dobîndit-o, au subliniat rezervele
mari care mai există în agricultură
In sadrul şedinţelor de miercuri pentru sporirea producţiei, au arătat
după-amiază şi joi, au luat cuvîntul unele deficiente şi căile de înlătu­
numeroşi membri ai Consiliului Su­ rare a lor. De asemenea, pe baza re­
perior al Agriculturii şi invitaţi — zultatelor obţinute, ei au făcut pro­
ingineri agronomi şi horti-viticoli, puneri menite să contribuie la înde­
zootehnicieni şi medici veterinari, in­ plinirea planurilor de producţie şi
gineri mecanizatori şi alţi specialişti, de cercetare în anul viitor. Discu­
care îşi desfăşoară activitatea direct ţiile au constituit un valoros schimb
în gospodăriile agricole colective, de experienţă, la care şi-au adus
gospodării de stat, staţiuni de maşini contribuţia specialiştii din producţie
şi tractoare, preşedinţi de gospodă­ cit şi cercetătorii ştiinţifici.
rii colective, directori de G.A.S. şi
S.M.T., preşedinţi şi vicepreşedinţi Lucrările şedinţei Consiliului Su­
ai consiliilor agricole raionale, cer­ perior al Agriculturii continuă.
cetători din Institutele ştiinţifice şi
staţiuni experimentale, cadre didac­ (Agerpres)
S p e c t a c o l la P a la tu l
R epublicii P o p u la re R o m în e
Joi seara în Sala Palatului R.P. Ro­ şi dansuri al Forţelor Armate ale
mîne a avut loc un spectacol in cins­ R.P.R., ai Teatrului satiric muzical
tea participanţilor la şedinţa plenară „C. Tănase", precum şi orchestrele de
a Consiliului Superior al Agriculturii. muzică populară şi uşoară a radiotc-
teviziunii.
Şi-au dat concursul solişti vocali şi
balerini ai Teatrului de Operă şi Ba­ Spectacolul s-a bucurai de un deose­
let, solişti ai Teatrului de Stat de bit succes.
Operetă, ai Ansamblului de cîniece
(Agerpres)
Brigada de săpare rapidă a =m=
puţului de la mina Dilja. con­
dusă de Bartha. Dionisie, a să­ în sprijinul minerilor
pat şi betonat, de la data de 1
noiembrie şi pină la 26 noiem­ Munca minerilor din Valea Jiului a fost rodnică în iuna trecută.
brie a.c., 40 m.l. de puţ. Lucră­ Ei au scos la suprafaţă mii de tone de cărbune peste plan. Cei din
ri rile puţului sînt făcute după Aninoasa au depăşit planul cu peste 3.000 tone, cei din Lonea cu
9 sistemul sovietic cu cofraj mo­ peste 2.500, cei din Vulcan cu apro ape 500 tone.
ţi bil şi pod mobil.
în sprijinul minerilor au venit şi preparatorii din Petrila, care
I IN FOTOGRAFIE: O parte au muncit în aşa fel incit silozurile n-au fost niciodată blocate. Iu acest
din brigada lui Bartha Dioni­ fel preparaţia din Petrila a primit peste plan 15.715 tone cărbune po
sie, împreună cu şeful de schimb care l-a preparat.
o Bartha Coloman.
P. GAINA
OOOOOOOCCOOOOCXXXÎOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC corespondent
rv<r; ~ "??issLr"*
La biblioteca clubului „Si derurglstul“ din Hunedoara au venit noi cititori, muncitori ai
marelui combinat siderurgic. Bibliotecara Doina Mihuţ lc completează primele fise.
Foto : V. ONOR.
t
văţa la cor, despre noul repertoriu care joacă şah sau tenis de masă. ion despre care vorbea preşedintele
colectivei. Şi au avut ce vedea aici.
al brigăzii artistice de agitaţie. Al­ Cite nu spune această activitate! De Deocamdată puierniţă nu-i mare. E
numai pentru 2.000 capete. Dar ce
ţii ca alde Secaş, Benea, vorbeau unde înainte nici nu ştiau cc-i ace­ mai construcţie! Cu ’becuri infraro-
şii, frumos amenajată, igienică. S-au
despre feciorii sau fetele lor care la şah, acum oamenii nu numai că minunat oaspeţii mai ales cînd au
auzit că a fost construită numai de
urmează diferite facultăţi din ţară, ştiu ce e, dar au învăţat să şi joace. meşterii salului, şi numai în 12 zile...
ori comentau faptul că cutare şi cu­ Apoi mai afli că în Răhău este Oaspeţii şi-au putut da seama cit
de gospodari sînt cei din Răhău, şi
tare a născut la dispensând din sat, acum dispensar medical deservit de din vizita făcută la construcţiile şi
maşinile proprietate a gospodăriei pe
sau că salvarea spitalului din Sebeş un medic, o moaşă şi o felceră, cu care le-au văzut aici: locătorile pen­
tru siloz şi sfeclă, cele două camioa­
a adus medicamente, şi cîte altele. la şcoală sînt 11 cadre didactice. Şi ne care au mereu de transportat cîte
ceva, vînturătoare mecanică etc.
Maria Nistor, Gheorghe Floca, Au­ îţi mai poţi da seama că sătenii,
Hărnicia oamenilor a făcut să sc
relia Breazti. Uie Neagă, bunăoară, virstnici şi tineri, învaţă. învaţă cum dezvolte mult colectiva. Fondul, de
bază după cum li s-a spus oaspeţi­
să muncească mai bine pămîntul, lor, a crescut de la 70 de mii cil
era la Înfiinţare, la peste 1.200.000
cum să îngrijească ştiinţific anima­ lei.
Din c a r n e tu l lele. Ca răspuns la setea lor de în­ Iată înfăţişarea de azi a Răhăuiui
DE REPORTER văţătură, partidul şi guvernul au or­ iată imaginea clară a acestuia şi
ganizat invăţămintul agrozootehnic preocupările noi pe care le au co­
lectiviştii. Vizionarea unui film, pre-
de masă cu durata de 3 ani. galbea pentru invăţămintul agrozoo­
tehnic de masă, noi repertorii pen-
Iar cînd se vorbeşte de gospodă­ l-u formaţiile artistice de amatori,
discutau despre lecţiile predate la rie, ai ce să asculţi. De fapt, multe
cercurile de invăţămînt agricol şi din înnoirile satului sînt legale de grijă faţă de dezvoltarea gospodăriei
zootehnic. colective şi cîte altele, sînt ceea cc-i
viaţa gospodăriei. Cele 80 de case preocupă pe ei azi. Acestea vorbesc
in modul cel mai convingător despre
Ascultîndu-i nu-i greu să desprinzi noi construite în Răhău, mobila, ara­ înnoirile petrecute în satele no titre,
despre viaţa de azi a ţăranilor.
preocupările pe care le au acum co­ gazurile, maşinile electrice de spălat
R. BUDfN
ai comunei din trecut, care nu ştiau colectiviştilor, sînt rod al dezvoltării
altceva decit cum să-şi bată sapele gospodăriei. Apoi construcţiile din
şi coasele. De la ei afli că au acum gospodărie, toată avuţia obştească.
în comună un cămin cultural. Şi încă Au acum la Răhău trei grajduri dale
ce cămin! Are o sală de spectacole în folosinţă şi unul aproape gata,
care rivalizează cu a cinematografu­ care adăpostesc mai bine de 370 ca­
lui din oraşul Sebeş. Aici sînt săli pete bovine, un saivan pentru cele
de lectură unde oamenii se recreează 560 oi, atelier de timplărie, remiză
citind. Şi citesc mult colectiviştii din pentru uneltele agricole, punct de
Răhău. Biblioteca le stă la dispo­ însămînţări a-tificiale, dispensar ve­
terinar, club pentru îngrijitorii de
ziţie cu mii de volume. In alte săli animale şi... o puierniţă modernă.
ale căminului întîlneşti colectivişti Pentru aceasta au venit a doua zi
oaspeţii, doctorii veterinari din ra-
ca Irimie Gheorghe, Neagă Ştefan
... _ ,