Page 18 - 1962-12

PAG. 2 drumul mimm a^Ai^aggiaiîaîsasHg Nr. 2 4 7 3

Sga5S2Lg^i33L^JK^ürJ?^7JZ^^JL^

O meMfii- Contractări de legume pe anii 1083
a
In raionul Orăştie se desfă­ se numără şi gospodăria colec­ (!?adia rla Tănase ; 22,25 Muzică de dans
şoară din plin acţiunea de con­ tivă din satul Cioara. La înche­ PROGRAMUL II i 13,15 Muzică

tractare a unor însemnate can­ ierea contractului acestei gos­ 8 DECEMBRIE 1902 populară din Muntenia; 14,30 Con
tităţi de legume din producţia podării i s-au eliberat însemna­ cert de prînz; 15,30 Uverturi ş;

anului 1963. In acest scop dele­ te cantităţi de imateriale de con­ PROGRAMUL Ii 5,40 Melodii rapsodii,- 16,10 Program susţinut

gaţi! U.R.C.C. Orăştie, sprijiniţi strucţii, precum şi un avans bă­ populare romîneşti şi ale minori­ de formaţii de suflători; 17,00 Mu
de Consiliul agricol raional, au nesc de 40 Ia sută din valoarea tăţilor naţionale; 6,07 Muzică u- zică de estradă; 18,05 Din muzi
discutat cu conducerile gospodă­ contractului încheiat. De aseme­ şoară ; 6,20 Emisiunea pentru sate; ca popoarelor sovietice; 19.30 Pc
nea, au mai fost încheiate con­ 6,30 Viaţă nouă, cinteo nou — teme Internationale; 19,40 Dansat'
riilor colective cultivatoare de tracte cu Staţiunea Experimen­ program de eîntece populare romî­ cu noi; 20,05 Muzică uşoară dr
legume, stabilind astfel cantită­ tală horticolă Geoagiu precum şl neşti ,- 6,45 Salut voios de pio­ Gherase Dendrino; 20.30 Noapte
ţile de legume ce se vor con­ cu alte gospodării din raion. nier ; 7,30 Sfatul medicului: Hl- bună copii : „De ce atîtea stele?“.
tracta.

Un număr însemnat dintre La Şcoala profesională de gricole, materiile „tractoare", Printre primele gospodării din A. MIRCEA peracidilatea gastrică şi prevenirea nem a
„agricultura“ şi altele. Aces­ raion care au încheiat contracte corespondent e l ; 7,45 Cîntece colhoznice; 8,00
tea stnt predate elevilor de ca­
elevii care au absolvit în acest mecanici agricoli din Alba Iu- dre bine pregătite, cu experien­ Sumarul presei centrale ! 9,00 Roza
ţă în munca la catedră, in să­
an clasele a VII-a au hotărît lia s-au înscris în toamna anu­ lile spaţioase de clasă şi în S© exSttrade viaturilor; 9,25 Cîntece pentru cel 8 DECEMBRIE 1962
să urmeze In continuare cursu­ lui curent 270 de tineri. Ei fac cele două laboratoare ale şco­ ilu m in a t u l flaa©a*es©eiit mici ,• 9,40 Melodii orchestrale ;
rile şcolilor profesionale, să parte acum din rîndul celor lii (laboratorul de tractoare şi 14,00 Muzică uşoară cerută de as­ DEVA : Casa de la răscruce —
devină oţelar, furnalist ori lu­ 702 elevi ai şcolii care, după cel de maşini agricole), iar o- cultători ,• 14,30 Din cînlecele şi cinematograful „Patria“: HUNE­
minator, miner, electrician, trei ani de studiu, vor păşi in rele de instruire practică se Pentru continua Îmbunătăţire a utilajelor In schimburile II şi dansurile popoarelor) i 5,45 Actua­ DOARA: Flăcări şi flori — cine
dulgher, lăcătuş montator etc. producţie, pe întinsele ogoare fac in cele 10 ateliere ale şco­ a condiţiilor de lucru, la Prepa- III. Sectorul de preparare este litatea literară; 16,15 Vorbeşte matograful „Victoria“ ; SEBEŞ .
ale gospodăriilor colective şi li i : lăcătuşerie, de fierărie, de raţia cărbunelui din Petrlla au iluminat cu tuburi fluorescente Moscova; 16,45 Jocuri populare 49 de zile în Pacific — cinemato­
O bună parte dintre absol­ de stat, în calitate de mecanici reparaţii, tractoare şi maşini început anul acesta lucrările de în proporţie de 70 la sută. Lu­ romîneşti executate la diferite in­ graful „Progresul“ ; Balada solda
agricoli. Care sînt cunoştinţele agricole etc. Practica de pro­ introducere a iluminatului fluo­ crările de Introducere a Ilumi­ strumente ; 18,22 Program muzical tului — cinematograful „M. Sado
venţii şcolilor de 7 clase îşi în­ pa care le primesc aceştia pe ducţie este efectuată de elevi rescent. Acest sistem de ilumi­ pentru fruntaşi în producţie din veanu"; PETROŞANI: Prietenul
dreaptă paşii spre şcolile a- în cadrul staţiunilor de maşini natului fluorescent vor continua industrie şi agricultură! 10,00 Scri­ nostru comun — cinematograful „7
gricole. Agricultura noastră nare oferă posibilitatea urmări­ Noiembrie“; Vară romantică — ci­
socialistă în continuă dezvol­ băncile şcolii pentru ca, mai şi tractoare din regiune. plnă la înlocuirea totală a ve­ sori din ţară; 19,30 Muzică de nematograful „Al. Sabia" ; ALBA

tare este înzestrată din an în tîrziu, temeinic însuşite, să le Redăm mai jos citeva aspec­ rii in mai bune condlţiunl a pro­ chiului sistem de iluminat. dans) 20,15 Maeştri ai cîntecului 1ULIA : Celebrul 702 — cinema­

an cu un număr sporit de trac­ aplice în practică ? Enumerăm te din activitatea elevilor Şco­ cesului tehnologic, asigurînd tn ŞTEFAN MGROZ1 popular romîneasc : clntăreaţa Ma- tograful „Victoria“; Palatul de cleş­
toare şi alte maşini agricole. acelaşi timp o bună Întreţinere maistru principal tar — cinematograful „23 August" ;
citeva dintre materiile ce se lii profesionale de mecanici a- ORĂŞTIE: Oameni şi fiare — se­
Pentru utilizarea şi întreţine­ învaţă aici, de cultură genera­ gricoli din Alba lulia.
rea lor este nevoie de cadre
bine pregătite atit din punct lă şi tehnică : limba romînă, ria I şi II — cinematograful „V.

de vedere teoretic, cît şi prac­ matematică, fizică, ştiinţe so­ Cum îmi pregătesc expunerea Roaită“; Alarmă pe insulă — ci­
nematograful „Flacăra" ; SIME­
tic. ciale, desen tehnic, maşini a- f RIA : Felele — cinematograful „I.
Pintilie“; HAŢEG: Urme tăcute

Anul II-D se Sînt lector al cercului pentru cul­ ritatea din ei asimilează multe cu­ tice ce le oferă G.A.C. Strei-Plopi. — cinematograful „Popular“;
află la ora de tura plantelor de cirnp din G.A.C. noştinţe încă din ziua predării. ml-am procurat broşurile „Producţii BRAD: Agrafa albă — cinemato­
desen tehnic. E- Strei-Plopi. De la început am dat o mari de porumb la G.A.C. „Dunărea“ graful „Steaua roşie“; LONEA :
levul Gligor Trif mare atenţie pregătirii lecţiilor, pen­ La predarea lecţiei „Organizarea şi „Porumbul bine lucrat asigură re­ Scrisoare de la o necunoscută —
răspunde la ta­ tru a fi pe înţelesul celor 60 de producţiei în marile gospodării agri­ colte bogate“. Tot aşa, pentru com­ cinematograful „Minerul“; TEIUŞ :
blă, cu ajutorul cursanţi înscrişi la acest cerc, pentru cole socialiste“ de exemplu, am cerut pletarea lecţiei, „Lucrarea solului Dragostea lui Alioşa — cinemato­
schiţei, la lecţia a fi atractive, interesante. participanţilor să arate cum este or­ pentru culturile de toamnă şi pri­ graful „V. R mită“; ZLATNA :
curentă intitu­ ganizată producţia in gospodăria măvară“, am studiat broşura „Agro Comedianţii — cinematograful
lată „Reprezen­ Faptul că cei Înscrişi frecventează tehnica cerealelor pfiioase", conspec­ .,Muncitorul“: ILIA : Lazarillo de
tarea asamblă­ Ne vorbesc leclori tul urmînd să-l îmbogăţesc cu exem Torines — cinematograful „Gh. Do-
rilor prin şuru­ cursurile în număr mare, că poartă ai cercurilor d e învăi[ămmif ple din regiunea noastră pe care le ja "; APOLDUL DE SUS: Perle
buri“. Profeso­ discuţii pe marginea lecţiilor predate cunosc sau le aflu din ziare. negre — cinematograful „23 Au­
şl că nu se sfiesc să întrebe atunci agrozootehnic gust“.
rul Voicu Mihai cind n-au înţeles pe de-a-ntregul o La G.A.C. din Bretea Strei-Plopi
este mulţumit problemă, dovedeşte că începutul s-a

de răspunsul făcu bine. nu s-a obişnuit cultivarea florii-soa- meteorologic
Ii adevărat că pe lingă pregătirea relui. Pentru anul viitor s-a stabilit
Imn al elevului. noastră şi să sesizeze lucrurile ce ie
lecţiilor, împreună cu consiliul de sînt neclare. A luat cuvîntui cursan­ însămintarea a 3 ha. Mi-a făcut im­ PENTRU 24 ORE
conducere al G.A.C. ne-ain preocupat tul Ioan Tătulescu (lui 1ui) şi după
de respectarea întocmai a zilelor şi ce a arătat cum se munceşte în presia că oamenii n-au deplină în­ Vreme schimbătoare cu cerui
ortloi de curs, predind pînă la 1 de­ G.A.C. Strei-Plopi a cerut să fie pre­
cembrie a.c. 6 lecţii. cizată mai bine deosebirea dintre credere în obţinerea unor recolte bo­ noros. Temperatura staţionară:
pianul de perspectivă şi planul de
Trebuie să spun că în pregătirea producţie al gospodăriei colective. Lă­ gate şl de aceea m-am gîndit ca la ziua Intre 2 şi minus 4 grade, iar
mea imyruaiele editate pentru învă- murind acest lucru om constatat că
tămintul agrozootehnic îmi sînt foar­ ii interesa deopotrivă pe toti eei pre­ predarea lecţiei cuvenite să insist mai noaptea între minus 6 şi minus 12
te folositoare. Totuşi, nu m-am limi­ zenţi.
tat a mă pregăti numai pe marginea mult asupra importanţei şi metodelor grade. Vînt slab. Dimineaţa şi
lor. După ce citesc lectura întregii Consider că o Însemnată eficienţă
lecţii pe care urmează să o predau, in acumularea şi înţelegerea celor cultivării florii soarelui. In acest scop seara ceaţă.
încep recitirea ei şi în acest timp predate la învătămîntul agrozootehnic
îmi completez conspectul, ideile o are completarea lecţiilor din ma­ am şi cumpărat broşura „Cultura flo­ PENTRU URMĂTOARELE
principale, cu fapte clin gospodăria nual cu material bibliografic diferit
noastră sau din alte G.A.C. din ra­ şi adaptarea lor la specificul gospo­ rii soarelui“ de A. Dan şl D. Targe. 3 ZILE
ion, pe care le cunosc. dăriei colective. Aşa, de pildă, înain­
te de a preda lecţia a IV-a intitulată Consultarea broşurilor şl a altor Vreme tn curs de îmbunătăţire
Cunoaşterea temei pe care urmea­ „Importanţa cunoaşterii condiţiilor
ză s-o predau, consultarea diferite­ climatice pentru producţia agricolă“, materiale de specialitate mă ajută | la sfîrşitul intervalului.
lor broşuri sau ailor materiale aju­ in afara lecţiei propriu-zise am re­
tătoare, conspectarea şi sublinierea curs şi la manualul inginerului agro­ nu numai în expunerea, cu ocazia
ideilor principale pe care le ridică nom, capitolul privitor ia clima din
lecţia, îmi permit ca în faţa cursan­ tara noastră. Pe marginea celor ex­ predării, a celor mai semnificative a- ? NUMEROASE PREMII j
ţilor să pot vorbi liber şi să păstrez puse am discutat apoi în cerc des­ mănunte ce trebuie reţinute de către
ia predare ordinea cuvenită succesiu­ pre perioada optimă pentru efectua­ cursanţi, dar şi în a cunoaşte un vast
nii temelor, lucru care ajută pe rea lucrărilor agricole la G.A.C. Strei-
Ne aflăm In cursanţi nu numai să-şi poată lua no­ Plopi. material bibliografic pe care apoi să-l ? IN BĂNI Şl OBIECTE
laboratorul de tiţe, ci şi să Înţeleagă mai uşor ce­ recomand cursanţilor spre studiere, f PUTEŢI OBŢINE JU-
tractoare. Elevii le predate. Gospodăria noastră colectivă are in tinînd seama că biblioteca comunală \ CIND LA CONCURSUL
anului II-A ur­ din Bretea Strei dispune de el.
măresc cu aten­ 'SPECIAL
ţie, notindu-şi Procedind în felul acesta sînt con­
in maculatoare, vinsă că voi ajuta pe cursant! să-şi
explicaţiile la
noua lecţie. A- {SPQBTE XPKESînsuşească temeinice cunoştinţe pen­
cestea, după cum
tru ca în viitor să aplice In prac­
se poate vedea tică cît mai bine metodele agroteh­
şl tn fotografie, nice înaintate. Numai azi vă mai puteţi
sînt însoţite de
un bogat mate­ MARIA STANCHNIK procura biletele pentru a.
rial didactic. lng. agronom Ia G.A.C. Strei- cest concurs de la agenţii­
le Loio-Pronosyort.
Plopi, raionul Haţeg

Pe cursanţi 1-em obişnuit ca încă loial mal bine de 600 ha. teren ara­

de la început să audieze cu atenţie bil din care, în primăvară, o bună

predările; după terminarea fiecăreia parte se va însămînta cu porumb. In

din acestea mai fac o scurtă reca­ manual există lecţia . Producerea se­

pitulare de fixare a cunoştinţelor şi minţei hibride de porumb" pentru a

din modul cum iau cuvîntui o se­ cărei predare mă pregătesc încă de

rie de cursanţi printre care pot fi a- pe acum. In acest scop am şi citit

mintlţi Ioan Tătulescu (lui Ion), bri­ deja lucrarea „Tehnica producerii se­

gadierul Aron Bora, colectivistele Ilca minţei la porumbul dublu hibrid" de

Medrea şl Minodora Medrea, şeful T. Mureşanu şl S. Voinea.

de echipă Constantin Popescu, pre­ Pentru a le demonstra colectiviş­

şedintele gospodăriei Medrea Ion Ni- tilor ce producţii mari de porumb se

ţă şi mulţi alţii, am dedus că majo- pot obţine, in afara exemplelor prac-

iw

irea colectiviştilor

In practica majorităţii căminelor culturale săteşti din regiu­ Bampotoc care a încheiat aceas­ a n g a je a z ă im ed iat .-to.-»
nea noastră s-au încetăţenit forme vii, atractive da activitate, tă reuşită manifestare.
organizate în scopul atragerii in jurul lor a unui număr mare SSUDORI CALIFICAŢI, de preferinţa >
de oameni ai muncii fi al satisfacerii cerinţelor culturale ale La căîrtîiml cultural şcolilorprofesional

acestora. din Apoi fini de Sus
Serile de întrebări fi răspunsuri, jurnalele vorbite, fezătorile
Gospodăria colectivă din
tematice, serile de calcul etc.. în cuprinsul cărora sini dezbătute Apoldul de Sus este de mult
pe larg cele mai principale probleme ale vieţii fi muncii in co­ milionară. De la an la an au
lectiv, au căpătat o mare extindere, fiind frecventate fi mult fost obţinute producţii tot mai
îndrăgite de colectivişti mari de grîu şi porumb, ca ur­
mare a aplicării regulilor agro­
Am participat de curînd la două acţiuni deosebit de inte­ tehnice, s-au dezvoltat ramurile
resante care au avut loc la căminele culturale din Hărău. raio­ anexe, aducătoare de mari ve­
nul Ilia, si Apoldul de Sus, raionul Sebeş. Pentru conducerile nituri.
căminelor culturale din aceste două localităţi legarea întregii
activităţi de viaţa salului colectivizat, sprijinirea dezvoltării şi II ascultam pe. Kirr Ioan, pre­
întăririi economico-organizalorice a G.A.C., dezvoltarea conştiin­ şedintele gospodăriei care vor­
ţei socialiste a colectiviştilor, constituie probleme de bază ale bea ca un specialist din agri­
muncii cultural-educative. Printre obiectivele înscrise în planu­ cultură. Acest lucru e explica­
rile de muncă ale căminelor culturale respective, popularizarea bil deoarece cuvinte ca „agro­
experienţei pozitive dobîndită de colectiviştii fruntaşi şi stimu- tehnica“, „asolament“, „mecani­
\ larea acestora, ocupă un loc important. zare“, „chimizare“ au intrat de­
mult în limbajul curent al ţă­
Elevii Gheorghe Borbeli, Marin Cetăţean şi Andrei Barbu din anul I sînt la La căminul cultural viaţă, este nelipsit de la mun­ ranilor colectivişti. \ absolvenţi ai
că, Pînă în prezent a efectuat
o oră de instruire practică, in atelierul de lăcătuşerie al şcolii. Sub supraveghe­ din Măriia 419 zile-muncă. Celor mai harnici colectivişti
le-au fost înmînatc steguleţe de
rea tov, maistru Adam Muntean, ei perforează la maşina de găurit o bară de ...Am intrat în sala căminului Koroşi Adalbert este de ase­ fruntaşi, buchete de flori şi co­
menea unul din cei mai har­ roane de struguri.
oţel. cultural din Hărău tn clipa cind nici membri ai colectivei. In
tovarăşul Simion Filimon, di­ acest an numărul zilelor-muncă In acest an, Munteanu Iiie a
efectuate de el, împreună cu efectuat împreună cu familia,
rectorul căminului cultural, i-a soţia, se ridică la 416. In casa peste 450 zile-muncă. Ga mulţi
nouă a colectivistului KSroşi te colectivişti din Apoldul de Sus
dat cuvîntui tov. Raita Petru, întîmpină bunăstarea şi belşu­ şi-a construit casă nouă, şi-a
gul : mobilă modernă, covoare, cumpărat mobilă.
preşedintele gospodăriei agrico­ maşină de cusut şi multe altele.
— Toate mi-i rînduite la lo­
le colective. In trecut Hogman Lazăr, ca cul lor. Poftiţi la mine că am
mulţi alţii, a cunoscut din pliu cu ce vă omeni, ne-a mărturi­
— Gospodăria noastră a luat exploatarea. Fiu al unor oa­ sit cu mîndrie omul care te cu­
meni nevoiaşi, acesta a trebuit cereşte prin firea sa deschisă
fiinţă în anul 1954, spunea să muncească din greu pe pă- şi sinceră.
mînturilc chiaburilor pentru a-şi
preşedintele. începutul a fost cîştiga o bucată de pîinc. As­ Sărbătoarea de la Apoldul de
tăzi el este cu adevărat fericit. Sus a continuat pînă tîrziu. Ea
greu. Dar, convingîndu-se de a fost întregită de bogatul pro­
; avantajele muncii în comun, ţă­ Ca semn al preţuirii şi recu­ gram artistic la care şi-au dat
noştinţei pentru contribuţia lor concursul formaţiile artistice de
ranii muncitori au urmat cu în­ deosebită Ia consolidarea eco- amatori, corul, fanfara, brigada
artistică de agitaţie, echipele de
credere calea arătată de partid. nomico-organizatorică a G.A.C. dansuri romîneşti şi germane, de
petrecerea populară care i-a
Recoltele din ce Sn ce mai conducerea gospodăriei le-a în- prins în vîrtejul jocului pe ro-
bogate, dezvoltarea unor ramuri mîni şi germani, înfrăţiţi pe o-
mînat celor trei colectivişti ste- goarele colectivei şi în viaţa de
anexe, cum stnt legumicultura, toate zilele.
gulcţe de fruntaşi, căminul cul­
viticultura, pomicultura şi al­ CLEMENTE CONSTANTIN
tural premii în cărţi iar pionie­ inspector cultural Sn cadrul
tele, au făcut posibilă creşterea
rii buchete de flori. Comitetului regional
veniturilor colectiviştilor. Peste pttttni cultură şi artă
Lor le-a fost închinat şi pro­
100 de colectivişti şi-au con­
gramul brigăzii artistice de
struit în ultimii ani case noi,
agitaţie a cărnipulul cultural dja
şi-au cumpărat maşini de cusut,

aragaze, aparate de radio, mo­
tociclete şi motorete.

Din caracterizarea făcută to­

Atenţia elevilor din anul H-C este îndreptată asupra tractorului romînesc varăşului Popolţi Alexandru, am
aflat că acesta este unul din
de tip U.T.O.S.-27, La această oră practică ăe conducere a tractor ului tov. mais­ cei care au intrat printre pri­
tru Ion Corcheş le explică o nouă lecţie „Consideraţiwii generale asupra furie- mii în gospodărie şi, deşi pS-

ttm m i . IHk I» ţţl de-al 5.9-1ca an de