Page 19 - 1962-12

Nr. ?473 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. S

FAPTA (Deşii d in ţările, so-eJalide
LAUD ABILA

Nu trecuse v id o Jumă­ La nivelul producţiei planificate Cea mai. mare fabrică
tate de oră de cină impie­
gatul de mişcare din sta­ pentru sîîrşitul planului septenal de mărgărind
ţia C.F.R. Simeria îşi lua­
se In primire postul. Preo­ KRASNOIARSK 5 (Agerpres). — Pe baza zăcămintelor din munţii din R. P. Polonă
cupat de lucrări, el era TASS transmite: Salan se dezvoltă rapid producţia de
totuşi atent şi la ceea ce metale neferoase. Reconstruirea com­ VARŞOVIA 5 (Agerpres). —
se petrecea in jurul său. La combinatul minlero-metalurglo binatului de la Sorsk, care a şl În­ In localitatea Kruszwica din voie­
Ţirîitul telefonului il făcu din oraşul siberian Norilsk (peste 70 ceput, va permite sporirea considera­ vodatul Bydgoszcz — anunţă P.A.P.
să tresară : grade latitudine nordică) a fost rea­ bilă a producţiei de molibden. — a fost dată în funcţiune cea mai
lizat nivelul producţiei planificat mare fabrică de margarină din R. P.
— Staţia Petroşani ? pentru sîîrşitul planului septenal In regiunea fluviului Enisei (Sibe­ Polonă. Pentru început noua fabrică
— Da. Vă rugăm să ne (1985). In anii următori la acest com­ ria) se construieşte un mare centru al va produce anual 20.000 tone de
ajutaţi in rezolvarea unei binat uriaş producţia de nichel, cu­ industriei de aluminiu. Folosirea ne- margarină, urmînd ca pînă în anul
probleme. Este vorba des­ pru, cobalt şi alte metale neferoase va felinului din regiunea Kuzneţki Ala- 1965 capacitatea ei de producţie să
pre... Cele auzite In recep­ ajungă pînă la 30.000 tone de mar­
tor l-au pus pe glnduri. garină.
„Vasăzică, 1.124 lei şi...“
repeta el. Ce se tntîmplăse ? creşte şl mai mult. La zăcămîntul de tau şi a energiei hidrocentralei de la
Călătorind de la Bucu­
reşti la Petroşani cu tre­ nichel descoperit recent în apropie­ Krasnoiarsk va da posibilitatea să Im po rtante lu c ră ri de
nul accelerat nr. 205-, cetă-
ţeanca Maria Podoabă a re de Norilsk a început construirea se producă aici cei mal ieftin alu­ îm p ă d u rire la B udapesta
pierdut în vagonul de dor­
mit un portmoneu cu acte unei mine... miniu din Uniunea Sovietică. BUDAPESTA 5 (Agerpres). —
şi suma de 1.124 lei. Ob- La Budapesta — anunţă M.T.I. —
servînd cu multă tntîrzie- „L ife ra fu rn a ia Rossîa" —un nou ziar au început importante lucrări de îm­
re acest lucru, femeia s-a pădurire. Au fost plantaţi arbori or­
prezentat la şeful staţiei săptămînal de masă namentali în apropiere de aeroportul
povestinău-i amănunţit tot Ferihegy. De-a lungul străzii care
Prim-topltorul Vastle Georgescu, de Ja cuptorul nT. 1 al oţelărlel electrice a C. S. Hune­ ceea ce îşi aducea aminte MOSCOVA 5 (Agerpres). — Agen­ 24 de pagini, se vor tipări poezii, foi­ duce la aeroport s-au plantat liliac
doara, după orele de lucru, discută cu tovarăşii din echipă despre ultima carte citită. In pe­ fn legătură cu pierderea ţia de presă Novosti transmite: letoane, pamflete, schiţe, însemnări ale şl spiree. In jurul cartierului „Attlla
rioadă 1—29 noiembrie a.cv această echipă şi-a îndeplinit planul de producţie In proporţie de portmoneului. Problema a- scriitorilor, recenzii, povestiri, nuvele, Jozsef" va fl creată o pădure de 4
3.03 la sută. ceasta a început să-i fră- „Literaturnaia Rossia“ — afa se va fragmente din operele terminale ale holzi, Iar în raionul 18 vor fi îm­
mînte şi pe cei de la miş­ numi noul ziar săptămînal de masă scriitorilor rtifi fi ale scriitorilor de păduriţi 18 holzi de teren nisipos;
care. Toţi aşteptau nerăb­ care va fi editat de la 1 ianuarie alte naţionalităţi din cadrul Federa­ De asemenea, zona forestieră din ju­
dători răspunsul de la Si­ 1963 de conducerea Uniunii Scriitori­ rul capitalei va fl extinsă cu 40 holzi.
meria. lor a R.S.F.S.R. fi de filiala sa din
P lia a e tiv ltia ie a , @ p^aiaiga,ţliloi» die p a i' ... Ora 7,38. In staţia Si­
meria se anunţă prin di­ Moscova. In noul ziar, care va avea ţiei ruse, Reactorul „ZR-2“
fuzoare sosirea acceleratu­
Cei mai buni — votat primirea lui direct în rîn- In d is c u ţie — p ro b le m e lui nr. 205. Incetinzndu-şl Recent, la Institutul central de
treptat mersul, trenul şi-a cercetări fizice din Budapesta a fost
în rîn d u riie p a riid u lu i durilo membrilor de partid. p riv in d în d e p lin ire a făcut apariţia In staţie. In
mulţimea ce se afla pe pe­ P e s t e u n m ilia r d d e p a s a g e r i la m e t r o u l pus în funcţiune noul reactor
Organizaţia de bază P.M.R nr. PETRU GAFNA p ia n u lu i ron era şi impiegatul de „Z.R.-2". Este vorba de un reactor cu
1 din cadrul Preparaţlei cărbu­ mişcare. El îşi făcea loc din M o s c o v a o putere termieă redusă, care folo­
nelui Petrlla are o permanentă corespondent De curînd, în adunarea gene­ spre vagonul de dormit. II
preocupare pentru continua În­ rală a organizaţiei de partid de căuta pe însoţitorul vago­ MOSCOVA 5 (Agerpres). — peste un miliard. Aceasta depăşeşte seşte elemente de rezerve ale reac­
tărire a rîndurilor sale cu cel P e n tru burta d e sfă şu ra re la cooperativa meşteşugărească nului. Spunîndu-i acestuia Metroul din Moscova, anunţă a- cu mult cifra din aceeaşi perioadă torului de 2.000 kW. al Institutului:
mai buni dintre cei mai buni oa­ „Retezatul“ din Haţeg, a fost despre ce este vorba au genţia TASS, a transportat anul a- a anului trecut. In prezent pe tra­ Avînd puterea de numai 1 Watt;
meni ai muncii. In adunarea ge­ a învăţăm â ntu lui de p a rtid analizată activitatea secţiei co- început să caute In fiecare „zona lui activă“ nu este periculoa­
nerală a organizaţiei de partid jocărie. In referatul prezentat compartiment. Peste clte- cesta o cifră record de pasageri — seul de 90 km. al acestei magistrale să şi este mult mai adecvat pentru
care a avut loc acum cîteva zi­ La sectorul mecanică II al de Cornel Neiconi, şeful secţiei, vă minute, conductorul Ma-
le, a fost pusă în discuţie şi ce­ U. M. Cugir — secţia montaj, au s-a arătat că prin organizarea tos Dumitrescu din Bucu­ subterane există 65 de staţii. In fie­ unele experienţe.
rerea de primire în rînduriie fost organizate în acest an pa­ mai bună a muncii, planul de reşti, un om de 53 de ani,
partidului a tov. Teodor Bucov- tru cercuri ale învăţământului producţie a fost depăşit în fie­ cu părul cărunt, s-a întors T ra n sp o rta re a betonului care oră de la acestea pornesc 38 Cu ajutorul noii Instalaţii se vor
ski. de partid, la care sânt înscrişi care lună iar deservirea popu­ spre impiegat spunîndu-i: p rin pom pare pe: i de trenuri. Metroul din Mos­
peste 60 de membri şi candidaţi laţiei s.a îmbunătăţit cu mult „Uite tovarăşe, l-am găsit. cova face legătura între toate marile efectua cercetări în domeniul fizicii
Comuniştii Ştefan Moroz, loan de partid, precum şi muncitori faţă de anul trecut. Cum spuneaţi că o cheamă Pe marele şantier al fabricii de raioane ale oraşului.
Florescu, Carol Pali, Pavel Bu- din activul fără de partid. Pen­ pe păgubaşă?“. împreună reactorilor şi se vor studia sistemele
tuza şi alţii au apreciat că lă­ tru buna desfăşurare a învăţă­ După discuţiile purtate de co­ au controlat actele şi ba­
cătuşul mecanic Teodor Bucov- mântului, organizaţia de bază a muniştii Viorel Marcu, Domiţian nii. Intr-adevăr, aceia era puţin cunoscute de încălzire şi ră­
ski are o bună pregătire profe­ propus ca propagandişti pe cei Prejban, loan Radu, Gheorghe obiectul pierdut. ~Au plecat cire.
sională, îşi aduce un aport pre­ mal buni comunişti, tovarăşi cu Mărgineanu, Ştefan Baiu şi al­ apoi spre biroul de mişca­
ţios la buna funcţionare a agre­ experienţă în munca de propa­ ţii, a fost adoptat un plan de re cerînd legătura cu sta ¦ ţevi nr. 3 din zeithain, al oţelăriei
gatelor din sector, se preocupă gandă. Apoi, membrii biroului au măsuri. îmbunătăţirea aprovizio­ ţia Petroşani.
cu multă perseverenţă de mun­ fost repartizaţi să răspundă de nării cu materiale, punerea în — Alo, aici conductorul şi laminorului din Reisa (R.D.G.)
citorii mai tineri, le lmpărtă- cîte un cerc sau curs. Aceştia funcţiune a unor maşini, intro­ Matoş Dumitrescu. Comu­
şeşt din experienţa sa. Făcînd participă la predarea şi semina­ ducerea în fabricaţie a unor noi nicaţi vă rog tovarăşei s-a folosit pentru prima oară Dezvoltarea com erfulul exterior
parte din activul fără de partid, rizarea lecţiilor, se interesează produse, îmbunătăţirea muncii Maria Podoabă că i s-a gă­ o metodă nouă, mai uşoară şi mal
el a muncit cu abnegaţie pen­ dacă cursanţii fracventează cu politice de masă etc., sînt cîte­ sit portmoneul cu actele şi
tru îndeplinirea sarcinilor ce-i regularitate cursurile, dacă au va din problemele cuprinse în banii... ieftină de transportare a be­ al R.P. M ongole
revin. condiţii bune pentru a Învăţa planul de măsuri pentru a că­ tonului pentru fundaţie, chiar
etc. ror îndeplinire s-au angajat toţi EMIL CREŢU la distanţe de peste 600 metri. ULAN-BATOR 5 (Agerpres). — Mongolia exporta Îndeosebi produse
in unanimitate comuniştii au comuniştii. Impiegat de mişcare Betonul prelucrat Intr-un nou tip Datorită dezvoltării economiei na­ animaliere — carne, lină etc. — în
Ca urmare, frecvenţa la cercuri de malaxor este pompat direct ţionale — scrie Monţame — în ulti­ prezent un Ioc tot mai mare îl ocupă
este bună, iar la seminaril N. SBUCHBA în litara tefeieă prin conducte în fundamentele mii ani comerlul exterior ol R. P. în domeniul exportului mărfurile in­
cursanţii se prezintă bine pre­ corespondent uriaşelor hale industriale. La Mongole s-a dezvoltat rapid. In anul dustriale, semifabricatele, minercuri-
gătiţi. Printre ei amintim pe tov.' Exemplificările problemelor tratate cofrajele unei porţiuni de funda­ 1962 volumul global al comerţului le, cerealele şl altele.
ii noi apărute se referă în special la Industria de exterior ai R. P. Mongole a crescut
Nicolae Armean, Ştefan Hondo- automobile. ment, cu o capacitate de pînă în comparaţie cu anul 1950 de 2,5 Schimbări vizibile s-au produs şi
BAZELE TEHNOLOGICE ALE ori. în ce priveşte importul. Greutatea
la, Iosif Herlea şi alţii. PRODUCŢIEI IN FLUX ŞI Lucrarea constituie un tratat de la 100 m.c. de beton, lucrează un speciiică a maşinilor, utilajelor şi a
AUTOMATIZATE tehnologie modernă, fiind util teh­ An de an creşte numărul sorti­ altor mărfuri tehnice în importul
CONSTANTIN CIOCIU nologilor şi proiectanţilor din indus­ singur muncitor, care distribuie mentelor de mărfuri desiinale expor­ Mongoliei a crescut în anul 1962 de
corespondent Prof. F. S. Demianiuk tria constructoare de maşini. tului. Dacă cu cîţiva ani în urmă 4,7 ori, în comparaţie cu anul 1950.
materialul de construcţie fluid
In carte slnt expuse bazele tehno­ RAŢIONALIZAREA AERULUI în fundament.
logice ale producţiei în flux şi au­ COMPRIMAT IN MINERIT
Prtra c o n t r ib u ţ ie v o lu n t a r ă tomatizate şt ^sînt analizate cazuri
concrete de introducere a acestui fel Lucrarea prezintă datele necesare
îşi în fru m u seţează com iiîiele de produaţie în uzinele constructoa­ calculului, construcţiei exploatării şl i-
re de maşini din Uniunea Sovietică raţionalizării folosirii aerului com­
OOOOoOOCxxxx oooooooooooo şi din alte ţări. primat în minerit.

0 La lila, pentru a li se asigura şcolarilor condiţii optime de Invă-9 Se scoate lh evidenţă marea efi­ Se descriu compresoarele de aer
cacitate economică a folosirii pro­ comprimat, motoarele pneumatice,
¦ţăturci, cetăţenii au luat-măsuri să termine prin contribuţie voluntară con-0 ducţiei in flux, atît ca premiză a au­ ciocanele şi perforatoarele pneuma­
tomatizării proceselor tehnologice, cit tice, troliile pneumatice, aerajul cu
’strucţia şcolii medii. Pentru aceasta, In adunarea populară de votare a < şi ca bază sigură pentru creşterea ventilatoare tub pneumatice.
importantă a productivităţii muncii şi
contribuţiei cei peste 300 de cetăţeni au propus să stringă suma de 10.420 < pentru scăderea preţului de cost al De asemenea sînt descrise şl alte
produselor uzinelor constructoare de maşini şi utilaje pneumatice diverse,
lei. Cu ajutorul comitetului de cetă ţeni a început strîngerea sumei vo- maşini. cum sîn t: împingătoare de vagonete,
încărcătoare pneumatice de la săpa­
L late. In ouprinsul cărţii se tratează par­ rea lucrărilor miniere, maşini de ram-
ticularităţile tehnologice şi organiza­ bleiere, pompe etc.
^ • Cetăţenii din satele Uleş şi Săcămaş, do pe raza comunei lila, aui torice ale producţiei în flux şi auto­
matizate, bazele proiectării proceselor Lucrarea se adresează mecanieilor
hotărît ca prin contribuţie voluntară să execute lucrări de reparaţii Ia^ de prelucrare mecanică la producţia
în flux şi automatizată, principiile de sector, mină şi exploatare, pu­
podeţele care se află pe drumurile de pe raza satelor lor. In adunările x proiectării proceselor tehnologice în
ţind să fie folosită şi de tehnicienii
populare au discutat şi votat sumele necesare. Astfel, la Uleş pentru con-x producţia în flux şi automatizată şi
şi inginerii din cadrul serviciilor me­
strucţia a două podeţe tubulare din beton s-a votat suma de 1.300 lei, 9 calculul productivităţii diferitelor li­ canic şef.
nii în flux.
iar la Săcămaş pentru executarea a două podeţe tubulare din beton şi 9

procurarea jgheaburilor necesare clădirii şcolii, s-a votat suma de 2.240$

lei. ‘ O

° In raionul Sebeş au avut loc numeroase adunări populare pentru

votarea contribuţiei voluntare. In comuna Gîrbova, la o astfel de aduna- a

C re, cei peste 350 de participanţi au hotărît să repare 6 podeţe şi 8 fîn-x

L tini. Pentru aceasta el au votat in unanimitate suma de 22.920 lei, nece-$

'(• sară efectuării lucrărilor pe care şi le-au propus să le execute. 6 Vagoane de bale ferată, de 50 tone ou 7 contelnere pentru ciment construite la uzina
„Siteagufl roşu“ din Burgas — R. P. Bulgaria.
oowooj>oooooooc^<^oo©<>o<><x>o</<><>o<x><><xx oobodoooboooo®

Făuritorii „pietrei invincibile munca lor fizicieni, chimişti, nerii au trecut In grabă la pre­ După aceea cristalele obţinute
matematicieni, ingineri, con­ gătirea aparaturii pentru o nouă au trecut proba de rezistenţă şi
De curinld omenirea a aflat artificiale, profesorul L. F. Ve- tanţe egale uniuil de celălalt a- mante existente în natură, în- structori, mecanici, intr-un cu­ experienţă. alte probe in.tr-o serie întreagă
despre o nouă victorie a raţiu­ reşceaghin, specialist în presiuni vem de-a face cu diamant, dacă cepînd cu diamantul galben şi vânt, oameni de cele mai diferi­ de institute ştiinţifice.
nii umane asupra forţelor natu­ Înalte, cu rugămintea de a-i răs­ însă atomii sînt amestecaţi în terminând cu cel negru... te profesiuni. Curînd exploziile au încetat
rii : a fost sintetizată artificial punde la cîteva întrebări in le­ straturi şi legăturile lor sînt să ne mai chinuie. Au fost ob­ — Diamantele obţinute în la­
„piatra invincibilă“ — diaman­ gătură cu metoda de obţinere a mai atenuate este vorba doar — Oui aparţine descoperirea Am avut fericirea să lucrez ţinute primele cristale, dar, vai, borator se deosebesc prin pro-'
tul. acestor pietre preţioase, pusă la de grafit. „elaborării“ diamantelor arti­ la rezolvarea acestei probleme ele puteau .să bucure doar pe prietăţile lor de cele ale fraţilor
punct în Uniunea Sovietică. ficiale ? deosebit de importante. Toţi co­ bijutieri. Pietrele erau foarte fru­ lor din natură ?
Timp de zeci de ani s-au stră­ Cum să se afle Insă ce deter­ laboratorii Institutului de fizi­ moase, dar tare puţine la nu­
duit oamenii să. obţină diaman­ — Cum a fost realizată sinte­ mină atomii să se combine în- — In zilele noastre — a răs­ că a presiunilor înalte, de la di­ măr. S-au mai făcut multe ex­ — Da, se deosebesc. Diaman-,
te pe oale artificială. Dar uni­ za diamantelor ? Cum s-a în­ tr-o ordine sau alta ? puns profesorul Vereşceaghin,-— rector şi pînă la inginerii care perienţe, însoţite de tot atîtea t'ele artificiale sînt şi mai re­
cul deţinător al patentului de făptuit minunea alchimiei seco­ marile descoperiri se datorează abia şi-au terminat studiile, speranţe şi decepţii, pînă oind zistente şi de aceea întrebuinţa­
fabricare a acestor pietre pre­ lului XX? Calculele au arătat că regru­ de regulă conlucrării citorva ştiau la ce lucrează. Toţi erau rea lor în industrie este cu 40
ţioase era legendarul zeu al fo­ parea necesară este posibilă nu­ ştiinţe. Aş vrea cu alte cuvinte animaţi de pasiunea de a obţi­ în cele din urmă, am învăţat să
cului — Vulcan. Numai el cu­ — Pentru a răspunde mat a- mai în condiţiile unor presiuni să spun că vremea descoperiri­ ne diamante artificiale. In ca­ obţinem diamante in orice can­ la sută mai eficientă deoit a
noştea secretul obţinerii grafitu­ mănunţit la această întrebare, şi temperaturi înalte. Au început lor individuale a trecut şi că în binete şi laboratoare se scriau titate. celor naturale.
lui şi diamantului! din carbon. a spus L. F. Vereşceaghin, ar experienţele, dar toate s-au ter­ prezent o descoperire cu adevă­ formule şi cifre, la un alt etaj
trebui să scriu un roman în­ minat cu eşecuri. Uneori se pă­ rat mare poate fi făcută doar cifrele prindeau viaţă în proiec­ Voinţa şi munca perseverentă — Dar diamantele artificiale
In zilele noastre, In faţa oa­ treg. Iar paginile lui ar povesti rea că victoria este foarte apro­ de un întreg colectiv de cerce­ te şi scheme. Iar apoi mecanicii a cercetătorilor, talentul lor, au pot fi întrebuinţate ea bijuterii
menilor de ştiinţă s-a pus în despre tragedii omeneşti, des­ piată şi în presă apăreau ştiri tători. au trecut la montarea noii in­ îmblânzit îndărătnicia acestor şl podoabe ?
mod imperios necesitatea rezol­ pre căutări şi decepţii, despre senzaţionale despre realizarea stalaţii. pietre preţioase.
vării problemei diamantelor. A- cutezanţele oamenilor de ştiin­ diamantelor artificiale, urmate Fizicienii au calculat că in — Aceasta este o Întrebare
ceasta, deoarece industria mo­ ţă şi, în sfîrşit, despre bucuria după aceea Insă in mod inevi­ principiu atomii carbonului pot De multe ori, eind se părea — Cum verifică oamenii de
dernă nu se poate lipsi nici o descoperirii făcute. tabil de dezminţiri. fi determinaţi să ocupe o po­ că, in sfîrşit, pe oamenii de ştiinţă diamantele obţinute ? pur feminină. —- zimbeşte pro­
singură zi ele diamante. Ele sînt ziţie caracteristică structurii dia­ ştiinţă îi aşteaptă un succes ne­ fesorul Vereşceaghin. Am spus
necesare pretutindeni: la uzi­ Din momentul în oare au aflat Această situaţie a durat a- mantului. Dar pentru aceasta îndoielnic, se produceau explo­ — Cercetătorii sint ajutaţi in că diamantele artificiale sînt
nele constructoare de maşini, în că diamantul şi grafitul sînt trebuie realizată o presiune *de zii în timpul experienţelor. Nici- această muncă de sonda sensi­ mai rezistente, dar nu sînt în
sîre(ielele geologilor, în labora­ fraţi, variante ale aceluiaşi ele­ proape un secol. ordinul a 100 mii atmosfere şi o unul dintre colaboratori nu a bilă a razelor Röntgen. Acestea măsură să. apreciez dacă sint
toarele oamenilor de ştiinţă. No­ ment — carbonul — oamenii de temperatură de circa 2.000 gra­ avut de suferit, deoarece apa­ permit să se vadă amplasarea mai frumoase decit cele natu­
ştiinţă au aspirat să obţină dia­ Abia de curînd îndărătnica de ! Or, aceasta înseamnă că ratura se afla intr-o încăpere atomilor în reţeaua cristalină a rale. Cred totuşi că nu este ne­
bilul frate al grafitului — dia­ mante artificiale. oamenii de ştiinţă vor avea ne­ blindată. Aceasta însemna insă materiei. Tocmai analiza Rönt­ apărat necesar să fie întrebuin­
piatră preţioasă a cedat în faţa voie de materiale noi, care să că undeva s-a strecurat cea mai gen a fost aceea care a adus oa­ ţate ca podoabe. Am să vă des-
mantul — este astăzi nu numai Ei au stabilit că deosebirea poată rezista la o asemenea so­ neînsemnată greşeală. Ne răs- menilor de ştiinţă vestea îmbu­ tăinuiesc un secret. înainte de
dintre proprietăţile fizice ale asaltului ştiinţei şi tehnicii. As­ licitare uriaşă, de noi aparate pîndeam tăcuţi prin laboratoare curătoare că sinteza diamante­ realizarea sintezei diamantelor in
simbolul bogăţiei, dar şi al pro­ care să dirijeze procesele com­ şi cabinete. Se lăsa seara. Ziua lor a fost în sfîrşit realizată. laboratoarele oamenilor de ştiin­
gresului tehnic. diamantului şi grafitului se da- tăzi orioine poate vedea apara­ plexe care iau naştere în ma­ de lucru se termina, dar nimeni ţă, 95 la sută din întreaga ex­
terie, deci că vor avea nevoie de nu pleca acasă. Erau verificate Este adevărat că în ziua aceea tracţie mondială a acestor pie­
¦ic toreşte faptului că atomii car­ tura cu ajutorul căreia se obţin incă şi încă o dată concluziile noi incă r.e îndoiam de rezul­ tre preţioase era folosită în
o aparatură sigură de control. şi calculele. Şi iată că o dată, tatul analizei. Voiam să ne con­ scopuri industriale şi numai 5
Vanda Beleţkaia, corespondent bonului nu sînt dispuşi identic diamante artificiale. Ea este ex­ în plină noapte, a fost descope­ la sută pentru bijuterii. Cred
De aceea la obţinerea diamante­ vingem cu propriii noştri ochi că pentru podoabele femeilor
al revistei „Ogoniok“, s-a adre­ in reţeaua lor cristalină. Dacă pusă in pavilionul ştiinţei de la rită o eroare la montaj : şi, fără de proprietăţile diamantifere ale noastre sint suficiente diaman­
lor artificiale au contribuit' cu cristalului obţinut. Şi el nu ne-a tele care se extrag in lakuţia —
sat conducătorului lucrărilor In atomii carbonului formează un Expoziţia realizărilor economiei a mai aştepta dimineaţa, ingi- dezminţit aşteptările. A tăiat a glumit profesorul.' Cind este
sticla, metalul, cuarţul şi a zgâ­ însă vorba de industrie, atunci
domeniul realizării diamantelor octoedru şi sînt dispuşi la dis­ naţionale a Uniunii Sovietice. riat un aliaj foarte dur. din care e-altceva. Industria nu se poate
lipsi de diamante artificiale.
Pe cale artificială se şi obţin in se obţinea înainte un înlocuitor
de diamant.
U.R.S.S. toate varietăţile de dia­