Page 21 - 1962-12
P. 21
PROLETARI DIN TOATE ŢĂR ILE , DN1ŢH-7A / Ş T IR ILE Z IL E I Regularitatea circulaţiei-”
Schimburi ] indicativ important
de experienţă înSrfe în activitatea căilor ferate
Sîderurgişfli
Pentru siderurgicii de la Hu ' Regularitatea circulaţiei este zirea garniturii. încălzirea nu
nedoara fi Călan a devenit o un indicativ important în acti s-a putut face din cauza unor
obişnuinţă de a-fi împărtăşi pe vitatea căilor ferate. Avind o tuburi îngheţate. Dacă această
riodic unii altora din experienţa regularitate cit mai aproape de garnitură ar fi fost suflată la
bună cîştigată în ridicarea indi procentul maxim — sută la sută sosire, dacă lăcătuşii de revizie
cilor de utilizare a agregatelor — se asigură lucrul normai la şi-ar fi făcut datoria, acest tren
şi reducerea cheltuielilor da pro- unităţile de bază : mişcare, trac ar fi putut pleca după grafic.
ţiune şi vagoane. Pe Regulatorul Din cauza plecării cu întîrziere,
ductie. de circulaţie Petroşani, In ulti acest tren a mai suferit întîr-
ma lună, procentul de regulari zieri şi în parcurs.
Mai mulţi furnalifti de la tate a fost sub posibilităţi. Acest
uzinele siderurgice „Victoria“ lucru se datoreşte în mare parte Şi unele trenuri de marfă au
restricţiilor de viteză care, neri întîrziat. încărcarea cu întîrzie
din Călan au mers la Hune- \ dicate la timp, au făcut ca multe re a marşrutelor de către prepa-
doara unde au studiat procestil trenuri să întîrzie. De asemenea, raţiile Petrila şi Lupeni sînt o
compunerea cu întîrziere a tre cauză a intîrzierii lor. Şi bineîn
Solemnitatea dezvelirii tehnologic la furnalele noi au nurilor din staţiile de formare ţeles nejustificată. Dar mal sînt
tomatizate ale marelui conibi- a făcut ca multe trenuri să fie şi alte cauze care au contribuit
nat. scoase din trasă. la întîrzlerea trenurilor. Astfel
trenul 2671 din 7 noiembnj|iÎanvL
Schimbul de păreri fi meto La începutul lunii noiembrie stat 12 minute în PetroşaniB u -
muncitorii unităţilor de bază tru strîngerea cuplelor de către
m onum entului dr» Petru Groza dele împrumutate reciproc au s-au angajat să depună eforturi manevrantul AlbonI Rusalin.
sporite pentru a ridica procen Trenul 2637 din 10 noiembrie a
fost de un real ajutor pentru tul de regularitate la nivelul ce
aşteptai frînarul de la urma
siderurgiftii din ambele centre. rinţelor. Ceferiştii de la R.C.M.
trenului, în Petroşani, 71 minute.
poi Imnul de stat al R. P. Ro- Fumaliştii de la Călan au ridi Petroşani s-au ţinut de cuvînt
Frînarul era lipsă de la serviciu.
mîne. cat cu peste 5 la sută produc Procentul de regularitate a fost
Solemnitatea de dezvelire es Şeful de tură de la comanda per
tivitatea agregatelor fi au re îmbunătăţit cu 6,6 la sută faţă
te deschisă de tov. Dumitru De sonalului, Victor Suclu. a negli
jeu, preşedintele Comitetului dus cheltuielile de producţie de normă şi cu 14 la sută faţă
jat să trimită alt frînar, deşi a
executiv al Sfatului popular re faţă de anul trecut cu aproape de lunile anterioare. Nici un
gional care, printre altele, a ’tren de marfă nu a mai aşteptat fost anunţat de cîteva ori.
spus: Ca urmare a hotărîrii 60 de lei pe tona de fontă.
conducerii partidului şi statului compunerea, s-a redus simţitor Continuă să provoace întîr.
I P ianfatii de posvsî zierl trenurilor şi restricţiile de
nostru în oraşul Deva a fost ri oprirea trenurilor la semnale
dicată statuia dr. Petru Groza, Pentru anul 1963, colectiviş- etc. viteză. Multe trenuri au fost în»
patriot înflăcărat şi eminent
conducător de stat. Solemnita til dir, satul Boz, raionul Ilia 1 Rezultatele obţinute nu ne mul tîrziate în luna trecută din a-
şi-au propus să planteze pomi
tea dezvelirii acestei statui, con ţumesc pe de-a întregul. Dacă se ceastă cauză. Sînt restricţii jus
stituie o manifestare a înaltei fructiferi pe 30 ha.
preţuiri pe care partidul şi sta in vederea realizării obiec depunea mai mult efort din par tificate, dar mai sînt unele la
tul nostru o acordă acestei mari
personalităţi. tivului propus, pînă în pre tea tuturor lucrătorilor se puteau care se tărăgănează prea mult
Ia apoi cuvîntul tov. Miron zent ei au executat pichetatul obţine rezultate şi mai bune. Că ridicarea lor. In staţia Crivadla
Belea, vechi activist al organi
zaţiei Frontul Plugarilor, care a pe 12 ha. şi au făcut peste 500 aşa stau lucrurile o demonstrea restricţia de Ia linia a treia se
evocat momente din viaţa şi ză graficele de circulaţie. Iată
de gropi. menţine de foarte mult timp,
activitatea dr. Petru Groza. cîteva exemple.
Tov. prof. univ. Mihai Ghel- La aceste lucrări s-au evi- dar nimeni nu lucrează la con
Trenul de călători 205 a întîr-
megeanu, a vorbit despre emi denţiat colectiviştii Miron Flo- solidarea terasamentului pentru
nentul om de stat dr. Petru Gro ziat în ziua de 21 noiembrie în ridicarea ei.
za, activist neobosit pentru pro rea, Cătălină Florea şi Aurica
gres şi bunăstarea celor ce mun staţia Petroşani 6 minute din A Început o nouă lună de mun
Cismaş.
cauză că magazionerul Vasile că. Datoria tuturor acelora care
MIRON ŢIC
Fusaru a amînat semnarea pen contribuie Ia regularitatea cir
corespondent
tru primirea coletelor pînă ce nu culaţiei este de a depune efor
E xp u nere
le-a mai verificat odată. Dar turi sporite pentru a putea rea
cesc. Zilele trecute, la căminul cul
La solemnitate a luat cuvîntul tural din Batiz au venit nume trenul are o oprire 9 minute şi liza un procent de regularitate
roşi colectivişti, atraşi de titlul
tovarăşul Gheorghe Apostol, expunerii ce urma să aibă loc în acest timp putea foarte bine mai mare decit pînă acum. Con
aici. strîns legată de preocupă
membru al Biroului Politic al rile lor actuale: „Asigurarea să le verifice. A lucrat însă co diţii pentru acest lucru există. E
C.C. al P.M.R., prim-vicepreşe- bazei furajere — factor impor
dinte al Consiliului de Miniştri al tant în creşterea animalelor mod, fără simţ de răspundere. nevoie însă de un interes sus.
R.P.R. Tovarăşul Gheorghe A - Despre aceasta a vorbit colecti ţinut.
viştilor, fiind urmărit cu viu Trenul 2384, din 27 noiembrie,
postol a arătat că monumentul interes. Iov¦ Aurelian Marele, I. CRIŞAN
este un omagiu adus dr. Petru inginer agronom la gospodăria a plecat din Petroşani cu 45 mi impiegat de mişcare ia R.C.M,
Groza, eminent om de stat, fiu colectivă din localitate.
devotat al patriei noastre, care nute întîrziere, aşteptînd încăl- Petroşani
şi-a consacrat întreaga sa via -.-.-.-----.-.-.----1----------------------—' ---¦----1-_------- ----------------------------------
ţă luptei pentru democraţie şi
progres social, pentru propăşi
rea ţării.
In sunetele marşului funebru
se depun coroane de flori la mo
numentul dr. Petru Groza. Tov. Scrisori di» unităţile agricole socialiste
Gheorghe Apostol şi Mihai Ghel-
megeanu depun o coroană de
flori din partea C.C. al P.M.R., D e la 7 ia 2 5 ha. g ră d in ă
Consiliului de Stat şi Consiliu Pregătim producţia
lui de Miniştri al R.P.R. Tov. Pe In acest an gospodăria noastră co anului viitor
lectivă a cultivat legume şi zarza
tru Furdui şi Dumitru Dejeu din vaturi pe 7 ha. Valoriilcale (în cea sol, o dată cu arătura, cîte 1,8-20 In aceste zile, o parte clin co
mai mare parte) ele ne-au adus ve tone gunoi de grajd la ha. lectiviştii noştri execută o sea
partea Comitetului regional al nituri de peste 80.000 lei. Iată de mă de lucrări menite să asigure
ce pentru anul care vine ne-am pro De asemenea, încă din luna tre îndeplinirea planului de produc
P.M.R. şi al Sfatului popular re pus să extindem suprafaţa grădinii cută, pînă cînd timpul a permis, am ţie pe anul viitor. Printre cele
la 25 hectare. Avind condiţii priel însăminţat 1,25 ha. cu ceapă (slu- mai importante lucrări actuale
gional Hunedoara. Au mai de nice (terenul pentru grădină se află îat), 1 ha. cu spanac şi 0,30 ha. cu este şi transportul gunoiului de
pe lunca Mureşului). 20 ha. de gră salată pe care în primăvară o vom grajd pe lotul de 30 ha. de pe
pus o coroană de flori un grup dină vor fi irigate, ceea ce ne va replanta cultivînd cu această legu care ne-am propus să realizăm
permite să obţinem o producţie spo mă 3 ha. teren. o producţie de 5.000 kg. porumb
de colectivişti din comuna Bă rită de legume şi zarzavaturi. boabe la hectar. De aceasta se
Măsurile luate pînă acum şi cele ocupă brigadierii de cimp Ioan
' f' cia. Un grup de pionieri depun Tot în acest scop, cu mai bine de ce vor fi luate în primăvară, ne vor Gîndea şi Ioan Borza. Sub în
buchete de flori. o lună în urmă, pe suprafaţa desti permite să obţinem în anul viitor drumarea lor, conducători de a-
nată grădinii am executat arături a- numai de la grădină, venituri în telaje ca Lazăr Paştiu şi Ioan
VORBEŞTE TOVARĂŞUL GHEORGHE APOSTOL In încheierea solemnităţii to dinci de toamnă şi am încorporat în valoare de cei puţin 400-450.000 lei. Crişan au şi transportat peste
varăşii Gheorghe Apostol, Petru 100 tone gunoi de grajd. Tran
In dimineaţa zilei de vineri 7 vencovici, Ioan Ardeleanu şi lor muncii din marile întreprin. Furdui şi Dumitru Dejeu strîng IOAN HUI sportul continuă şi în prezent.
oembrie, a avut loc în oraşul Gheorghe Vuşdea, secretari ai deri şi instituţii din regiunea mina membrilor familiei mare preşedintele G.A.C. Bretea
Leva solemnitatea dezvelirii mo Comitetului regional de partid, Hunedoara, locuitori din comu lui om de stat dr. Petru Groza De asemenea, mai trebuie să.
numentului dr. Petru Groza, e- Dumitru Dejeu, preşedintele Co na Băcia unde s-a născut şi a şi grupului de vechi activişti ai Mureşană plantăm în primăvară o livadă
minent om de stat, fiu devotat mitetului executiv al Sfatului copilărit dr. Petru Groza, mem organizaţiei Frontul Plugarilor cu pomi pe 20 ha. şi viţă de vie
al patriei noastre. Monumentul popular regional, Sabin Botici, bri ai familiei sale. din regiunea Hunedoara. Hraiaă. ©©assister tă — prodagepi pe 12 ha. In acest scop, colec
este ridicat în Piaţa Unirii din Mircea Ramba şi Cornel Stoica, m a ri de lupte
centrul oraşului. vicepreşedinţi ai comitetului e- In piaţă este aliniată o gar Monumentul este opera sculp tiviştii din brigada a IV-a con
xecutiv al Sfatului popular re dă de onoare cu fanfara şi dra torului Constantin Baraschi, De la lotul pe care îl am în pri Adăpatul se face de trei ori şi la fel
La solemnitate au luat parte pelul unităţii. La intrarea în pia artist al poporului din R.P.R. mire, realizez an de an producţii de şi mulsul, la vacile care dau produc dusă de Nicolae Borza, îndru
tovarăşii: Gheorghe Apostol, gional, reprezentanţi ai organe ţă a conducătorilor de partid El este aşezat pe un so lapte tot mai ridicate. In prezent pro ţii de peste 10 litri lapte zilnic.
membru al Birdului Politic al şi de stat fanfara şi garda mili clu de granit înalt de 2,5 metri ducţia medie de lapte pc cap de vacă maţi de tehnicianul Aurel Do
C.C. al P.M.R., prim-vicepreşe- lor locale de partid şi de stat, ai iar statuia turnată din bronz, furajată trece de 10 litri zilnic. Dar, Ridicarea calificării îngrijitorilor
dinte al Consiliului de Miniştri tară dau onorul. Lingă statuie înaltă de 4,5 metri, îl înfăţişea in lot am şi vaci care dau 15 şi chiar contribuie de asemenea la sporirea boş, execută în prezent pi cheta-
al R.P.R., Petru Furdui, membru organizaţiilor de masă, generali ză pe dr. Petru Groza. Pe pla 20 de litri lapte zilnic. Creşterea pro producţiei de lapte. Dc aceea, îngriji
al C.C. al P.M.R., prim-secre- stau de gardă ofiţeri şi pionieri. ca comemorativă sînt scrise ducţiei se datoreşte condiţiilor bune torii de animale urmăresc cu interes tul terenului stabilit.
tar al Comitetului regional Hu şi ofiţeri superiori ai Forţelor cuvintele : dr. Petru Groza 1884- de hrănire şi adăpostite care au fost lecţiile care li se predau în cadrul
nedoara al P.M.R., Andrei Cer- Tovarăşul Gheorghe Apostol 1958. asigurate animalelor. O altă lucrare importantă care
Armate ale R. P. R., vechi cercului zootehnic. Pînă acum am par
dezveleşte monumentul dr. Pe Pe timpul iernii, în grajduri se ticipat la 5 lecţii Pentru aprofunda a început să se facă iu gospo
activişti ai organizaţiei Frontul menţine o temperatură corespunzătoa rea cunoştinţelor, explicaţiile teoretice
tru Groza. Fanfara intonează a- re, iar adăpatul, administrarea hranei sînt urmate de aplicaţii practice la dăria noastră încă din toamnă
Plugarilor, delegaţi ai oameni şi mulsul se fac la ore fixe. Raţia zil locul de muncă. Printre lecţiile ce ni
nică a unei vaci cu lapte se compune s-an predat pînă acum amintim pc este şi aceea a amenajării unei
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului din 2-3 kg. concentrate, in funcţie de
Gheorghe Apostol Miron Belea producţie, 25 kg. siloz şi S kg. fin de cele referitoare la felul cum se face păşuni model. Aceasta, ţinîndu-se
trifoi. Concentratele se dau în tainul mulsul, cum se face furajarea anima
Dragi tovarăşi, dul comunist, Petru Groza s-a Tovarăşi şl prieteni, năprasnic cutremur, pînă la te de dimineaţă împreună cu finul de lelor etc. seama că noi avem cele mai
convins de puterea şi capacita melie, întreaga rînduială a ex trifoi şi cîte 10-12 kg. siloz, iar seara
Monumentul pe care-1 inaugu tea organizatorică a clasei mun Prin grija Partidului şi Gu ploatatorilor din Romînia. NICOLAE MAN multe animale şi că suprafaţa
răm astăzi este un omagiu adus citoare şi a Înţeles că ţărănimea vernului, in semn de omagiu, se administrează şi restul de siloz. îngrijilor-mulgălor
Ductoi ului Petru Groza — emi nu-şi va putea asigura elibera dezvelim azi monumentul închi De pe această piaţă, la 18 apri G.A.S. Mintia—trupul Lăpuşnic de păşune (567 ha.) este coma
nent om de stat, fiu devotat al rea socială decit numai in ali nat figurii luminoase a Doctoru lie 1933, la îndemnul marelui val
patriei noastre, care şi-a consa anţă şi sub conducerea clasei lui Petru Groza, mare şi cre organizat al luptelor muncito sată în două trupuri mari.
crat întreaga sa viaţă luptei dincios fiu al poporului romin. reşti, conduse de Partidul Co
neobosite pentru democraţie şi muncitoare. munist Romin, plugarii Hune IOAN GHEORGHIU
progres social, pentru propăşi Frontul Plugarilor, întemeiat Pe acest loc unde ne aflăm doarei şi Zarandului, a căror su inginer agronom al G.A.C. Geoagiu
rea ţării. Punlndu-şi elocotitoa- acum, in urmă cu aproape 30 de ferinţe şi mizerie erau mai negre
rea sa energie şi putere de mun de Petru Groza în aceste împre ani, ne-am întrunit peste zece deoit cărbunele, şi-au ridicat ~ ' • -----------------m n m » 11 - - 1 -----
că in slujba celor mai înalte jurări istorice, a devenit, mai a- mii plugari de pe plaiurile Hu glasurile, pline de mînie, holă- ------------ ---------------------------------------n a ------------------------------- _ ------------------
idealuri ale maselor populare, les după eliberare, o largă or nedoarei şi Zărandului.
Petru Groza a rămas pentru ganizaţie a ţărănimii, care în în rîţi să pornească Ia luptă ală
totdeauna in istoria poporului treaga ei activitate a urmat Era un răspuns la chemarea turi de clasa muncitoare, împo
romin ca o figură luminoasă a partidul comunist, şi a adus o eroicelor lupte ale muncitorilor triva marelui capital şi a mari
unui patriot înflăcărat. contribuţie importantă la făuri Griviţei Roşii, conduse cu atita lor proprietari de pămînt.
rea alianţei dintre clasa munci înţelepciune şi patriotism fier
Trăind într-o perioadă de pu toare şi ţărănime. binte de tovarăşul Gheorghe Ne-am strîns atunci, cu voinţa
ternice frămîntări social-politi- Gheorghiu-Dej, al cărui nume de a rupe odată şi pentru tot
ce ca urmare a jefuirii şi exploa Poporul romîn dă o înaltă Ţara Începuse să-l cunoască bine
tării sîngeroase a muncitorilor preţuire luptei neîmpăcate dusă tocă de pe atunci. deauna cu partidele burgheze
şi ţăranilor de către fostele cla de Petru Groza împotriva fascis
se stăpînitoare, Petru Groza a mului. Griviţa Roşie zguduise ca un (Continuare in pag. S-a)
ales calea justă a luptei pentru
fericirea poporului. Dindu-şi In momentele grele, eînd for Cuvîntarea tovarăşului Elevii anului 1
seama de caracterul reacţionar ţele reacţionare pregăteau calea zidari de la Şcoala
a: politicii partidelor burghezo- venirii fascismului la cirma ţării Mihail Ghelmegeanu profesională de con
moşiereşti — şi începînd să stu şi apoi după instaurarea dicta strucţii din Deva se
dieze „pentru a găsi — aşa cum turii militaro-fasciste şi arunca Statuia închinată aceluia care că in ţara noastră eu văd un află la o oră de
el însuşi spunea — o nouă orien rea Romîniei in războiul anti- a fost iubitul nostru Petru Gro buboi mare şi văd cum se coa instruire practică în
tare care să corespundă intere sovietic, el a răspuns printre za, la Deva, de care el s-a sim ce. atelierul de zidărie.
selor reale ale poporului ro- primii chemării adresate de ţit legat ca un pămintean al a- Maistrul Laurian
min“, el s-a alăturat forţelor so P.C.R. tuturor forţelor patrio cestui ţinut al Hunedoarei, va a- Demascînd multe din neade Hui arată practic
ciale înaintate în frunte cu cla tice. mintl totdeauna de împlinirea vărurile, ipocriziile şi nelegiu unui grup de elevi
sa muncitoare tocmai în perioa rodnică a unei vieţi de om. irile regimurilor trecute, Petru cum se execută o
da luptelor eroice din februarie Deşi nu a fost membru de Groza a înţeles că soarta celor zidărie.
1933 ale ceferiştilor şi petroliş partid, Petru Groza, văzînd în Aparţinind unei generaţii care ce muncesc in cuprinsul ţării
tilor. partidul comunist luptătorul cel a asistat la mari cotituri in dru noastre li pune cot la cot fără
mal hotărît şi consecvent, con mul istoriei neamului nostru, el deosebire de naţionalitate, fiind
Groza a cunoscut bine, prin ducătorul încercat al luptei po- a fost de ajutor în ceasul mari că suferinţa şi umilinţa nu au
legăturile sale strînse cu mase porului romîn pentru apărare: lor prefaceri, fiindcă a înţeles neam şi lege.
le, condiţiile grele de viaţă ale libertăţilor democratice, a in- cu ani înainte să dea ascultare
clasei muncitoare lipsită de pendenţei naţionale, s-a înca revoltei sufletului colectiv Împo Om de cultură, întregită prin
drepturi, ale ţărănimii jefuite drat în lupta forţelor patriotice experienţa vieţii şi a reflectă
de moşieri şi chiaburi. Apro- pentru eliberarea ţării de sub ju triva Împilărilor şi umilinţelor rii în timpul multor ani cînd s-a
piindu-se tot mai mult.de parti gul fascist şi pentru alăturarea impuse de orînduiri şubrede şi retras pe aceste meleaguri, s-a
la coaliţia antihitleristă. învechite. pregătit, pentru a nu greşi, de a
privi mereu Înainte, snîulgîndu
(Continuare in pag. S-a) Mi se spune că sînt bolşevic —
declara el Ia 8 ianuarie 1933 la (Continuare in pag. S-a)
Deva — pentru că spun tuturor
