Page 22 - 1962-12

•PAG. * DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2474

Propuneri valoroase, Pe urm ele m aterialelor m ! mIn sala cine­ ü AGENDA
matografului de

dar,,,,, n e g lija t© publicate la Cristur au (Tía d io

venii niitneroşi 9 DECEMBRIE 1962
colectivişti să
Colectivele celor două unităţi ia parte la Fes­ PROGRAMUL 1: 6,00 Muzi­
Manifestările cultnral-educative or­ punea să se organizeze pentru munci­ „ P e c în d căldură şi-au luat angajamentul să lupte tivalul filmului că populară romîncască şi a
ganizate la cluburi au importanta me­ torii sectorului seri de întrebări şi necontenit pentru continua îm­ pentru sate. 0 - minorităţilor naţionale ; 8,00
în bSocurt?** Sumarul presei centrale; 8,10
Şcoala şi viaţa ; 9,30 Teatru la
nire să ridice nivelul de cunoştinţe răspunsuri pe teme ea: „Respectarea Sub acest titlu, în ziarul nos­ bunătăţire a calităţii produselor peratoarea Au­ microfon pentru copii : „Căpi­
profesionale ale muncitorilor cărora graficului dc transport — chezăşie a tru nr. 2443 din 2 noiembrie, era de panificaţie şi lărgirea sorti­ rora Pop (foto­ tan la 15 ani“, scenariu radio­
li se adresează, să-i ajute pe aceştia îndeplinirii planului“, „întreţinerea lo­ mentelor. grafia de rus) se fonic după cartea cu acelaşi ti
la rezolvarea sarcinilor de producţie, comotivei — factor important în buna criticat faptul că grupul de şan­ pregăteşte de tiu de Jules Veme ; 11,30 Vor­
să-i mobilizeze la obţinerea unor noi ei funcţionare“ şi altele. Ghcorghe Sut, tiere Brad al T.C.M.M. şi „D in pa rte a în tre g u lu i rularea filmului beşte Moscova I ; 12,00 Inter­
succese în muncă. Iată aşadar că, o frezor la atelierul mecanic al E. M. T.C.MJE. Bucureşti au dovedit , Sentin(a se va preţi de muzică uşoară ; 13.10
dată cu clipele de recreere pe care le Barza a făcut propunerea de a se or­ lipsă de preocupare pentru ter­ co le ctiv— e fo rtu ri s p o rite " da joi“. De toate pentru toţi ; 14,00 Me­
oferă, clubul arc sarcina de a răs- ganiza acţiuni cu cartea tehnică pe minarea la timp a lucrărilor de lodii populare romîncşti cerute
pîndi experienţa înaintată în muncă, grppe de meserii (pentru lăcătuşi, fre­ termoficare a oraşului nou. In Articolul publicat sub acest ti­ dc ascultători ; 16,10 Muzică u-
de a arăta avantajele introducerii teh­ zori etc.) pentru ridicarea calificării, răspunsul trimis ziarului de tlu în nr. 2436 al ziarului nos­ şoară interpretată dc mici for­
nicii noi şi necesitatea ridicării con­ schimburi de experienţă între munci­ M.M.E.E. se arată că critica fă­ tru, critica starea de lucruri exis­ maţii ; 17,00 La şezătoare ; 1S.20
torii de aceleaşi cută în ziar a fost întrutotul tentă la întreprinderea de in­ „Almanah muzical“ ; 20,00 Tea­
tinue a calificării, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ justă. Pentru remedierea lipsu­ dustrie locală „Horia“ din Alba tru la microfon, premiera „Ma-
rilor s-au luat măsuri în vede­ Iulia, unde mai multe luni la ria de Ponte*.
cu un cuvint, de La clubul profesii. Tov. Con­ rea urgentării lucrărilor, stabi- rînd planul de producţie nu a
a se afla mereu stantin Şerban, lă­ lindu-se un grafic precis, de lu­ fost îndeplinit. Răspunzînd cri­ PROGRAMUL II: 7,30 Cîn-
cru. Datorită lipsei de control ticilor făcute, conducerea între­ tece din folclorul nou; 8.00
aproape de preocu­ din G u ra b a rza cătuş la echipa de din partea corpului tehnico-in- prinderii şi Comitetul executiv Muzică uşoară; 8,30 Clubul
pările celor ce întreţinere a Uzi- gineresc, se arată în răspuns, al Sfatului popular raional Alba voioşiei ; 10.00 Cîntă Garbis
' muncesc. Şi, tocmai deşi lucrările au fost terminate arată că s-au luat măsuri pen­ Zobian şi Mihail Arnăutu ;
isnratcCTiasmxnm» neî de prepa- în luna iulie, au fost totuşi une­ tru o mai bună aprovizionare a 10.30 Revista presei străine ;
le defecţiuni care au întlrztat locurilor de muncă, pentru întă­ 13,00 Din folclorul popoarelor;
pentru că oamenii muncii sînt convinşi rarc-Gurabarza, propunea ca joile de darea în folosinţă. Lucrarea a rirea răspunderii personale faţă 14,05 Cîntă Melania Olariova;
fost dată însă în exploatare şi 14.30 Satira şi umorul ; 16,00
cît de preţios este ajutorul pc care-1 tineret să fie organizate cu regulari­ funcţionează în bune condiţiuni. de plan şi altele. Ca urmare s-a Oameni şi fapte; 16,08 Cîntă
pot primi în producţie din partea clu­ tate, iar conţinutul lor să fie mai Ion Luican; 18,05 Din specta­
reuşit ca la sfîrşitul lunii oc­ colele Teatrului de Operă şi
bului, mulţi dintre aceştia adresează atractiv etc. Balet al R.P.R. ; 22,05 Muzică
propuneri deosebit de valoroase con­ Au fost luate în seamă aceste pro­ de dans.
ducerilor cluburilor, privind activita­ puneri de conducerea clubului din
tea de viitor, pentru a face acest aju­ Gurabarza ? Se reflectă vreuna în ac­ @ m em a
tor şi mai simţit, şi mai eficient. Acolo tivităţile organizate în ultima vreme
unde aceste propuneri sînt studiate cu la club ? Dacă cercetezi cu atenţie ma­ Cei vinovaţi de defecţiunile sem­ tombrie planul producţiei glo­ 9 DECEMBRIE 1962
simţ de răspundere şi traduse în fap­ nifestările ce s-au desfăşurat la club nalate la această lucrare au bale valoric pe 10 luni să fie
te, activitatea desfăşurată de club ca­ în luna noiembrie, răspunsul la aceste fost sancţionaţi. DEVA: Casa de la răscruce
pătă un conţinut mai bogat, mai atrac­ întrebări va fi negativ. In cursul lu­ „A le rg ie cuvenită realizat în proporţie de 100,77 — cinematograful „Patria“ ;
tiv, cu rezultate dintre cele mai fru­ nii amintite, clubul a organizat două­ la sută. In cadrul întreprinderii HUNEDOARA : Flăcări şi flori
— cinematograful „Victoria“:
moase. sprezece manifestări, dintre care ju­ caSîiăfsS !p îm ii" s-au luat asemenea măsuri care SEBEŞ: 49 de zile în Pacific
să asigure şi în continuare înde­ — cinematograful „Progresul“;
Astfel de propuneri au fost făcute mătate sînt spectacole artistice iar din Balada soldatului — cinemato­
cealaltă jumătate abia... o singură ac­ graful „Ai. Sadoveanu*; PE­
şi de cîţiva muncitori din Gurabarza. ţiune răspunde preocupărilor de pro­ Aşa era intitulat articolul pu­ plinirea ritmică a sarcinilor de TROŞANI: Prietenul nostru co­
Ele au fost publicate în ziarul „Dru­ ducţie ale muncitorilor şi anume ex­ blicat în ziarul nostru nr. 2452 plan. mun — cinematograful „7 No­
mul socialismului“ nr. 2.434 din 23 punerea referatului tehnic „Prepararea din 13 noiembrie, în care se a-
octombrie a.c. şi re adresau conduce­ substanţelor minerale utile“, ţinut în naliza felul în care muncesc co­ G R IJA 1 iembrie" ; Vara romantică — ci­
rii clubului şi sindicatelor din Gura­ faţa muncitorilor de la Uzina de pre­ lectivele secţiilor de panificaţie nematograful „Al. Sakia“; AL­
barza. Titlul sub care au fost publica­ parare din Gurabarza. Evident o ast­ din oraşele Călan şi Simeria. C E K IM Ţ E M IK P O P U L A Ţ I E I BA IULIA: Celebrul 702 —
te se intitula : „Ce dorim să se or­ fel de activitate în sprijinul produc­ Răspunzând criticilor făcute.
ganizeze la club ?“. Iată cîtcva dintre ţiei este ncsatisfâcătoare. Aceasta şi Trustul regional de panificaţie In ultimii ani oraşul Cugir şl-a halbele conţin mai multă spumă de- şl că plinea este distribuită de către cinematograful „Victoria’ ; Pa­
acestea: Tov. Glicorghe Lupca, prim- datorită faptului că o seric de propu­ arată că s-au luat deja o serie latul de cleştar — cinematogra­
miner Ia sectorul Ruda, mina Brădi- neri ale oamenilor muncii, ca acele de măsuri pentru îmbunătăţi­
şor, propunea, printre altele, ca în amintite, nu sînt puse în valoare dc rea calităţii pîinii. Astfel, după
faţa tinerilor care locuiesc în cămin
şi sînt de curînd angajaţi, să se pre­ conducerea clubului al cărui director prelucrarea articolului din ziar, schimbat înfăţişarea. Au fost con­ cît bere. Nici aspectul localului nu ea în mod preferenţial. Personalul de
zinte o scrie de expuneri pe teme edu­ este tov. loan David.
Pe viitor, conducerea clubului, în­ au fost instruiţi muncitorii asu­ struite zeci de blocuri de locuinţe. este îngrijit. Pe jos, în permanenţă, aici nu are grijă nici fată de ţinuta
cative pentru a li se arăta cum in­ drumată de comitetul dc partid al
fluenţează disciplina de producţie asu­ E. M. Barza va trebui să ia măsuri pra procesului de producţie, în S-au schimbat condiţiile de locuit, se găseşte murdărie, fetele de masă vestimentară. In ziua vizitei halatele
pra rezultatelor obţinute în muncă ; să pentru ca activitatea desfăşurată la întocmirea şi respectarea reţe­ a crescut nivelul de trai. Vechile sînt pătate iar cele două becuri nu erau murdare. Un „exemplu“ în acest
se organizeze la club săptămînal „Sca­ club să răspundă cerinţelor muncito­ telor de fabricaţie. De aseme­ magazine au fost renovate iar tu­ asigură lumina necesară localului. sens l-a oferit chiar responsabilul
ra fruntaşului în producţie“, pentru rilor, care aşteaptă un sprijin substan­ nea s-au luat măsuri ca în ca­ burile fluorescente, în majoritatea Unii ospătari de la restaurantul unităţii.
răspîndirca metodelor înaintate de tial. eficient în producţie din partea drul atelierului propriu să se unităţilor, au luat locul becurilor elec­ „Arieşul“ au apucături învechite.
muncă. Tov. Ştefan Mates, mecanic confecţioneze lădiţe pentru tran­ trice. S-au obţinut însemnate pro­ Aşa de pildă, într-una din zile os­ Localul magazinului de încălţă­
de locomotivă electrică la sectorul dc clubului din Gurabarza. sportul în bune condiţii a plinii. grese şi în activitatea comercială, pătarul Gheorghe Maier a venit la minte este destul de mia. Aici prin
transport subteran al E. M. Barza, pro- V. CHIŞ în deservirea populaţiei cu diverse serviciu in stare de ebrietate şl a aranjarea rafturilor, prin expunerea
sortimente de mărfuri. Majoritatea provocat o seric de discuţii care n-au cu gust a sortimentelor de încălţă­
minte, prin curăţenie, se poate crea

lucrătorilor din unităţile comerciale fost pe placul consumatorilor. Pen­ o ambiantă plăcută. Insă încălţămin­

au o atitudine cuviincioasă fată de tru acest lucru conducerea l-a sanc­ tea neambalată, înşirată pe rafturi

cumpărători. ţionat cu mustrare scrisă cu avertis­ este prăfuită, Iar vitrina aranjată fără ful „25 August’ 7 ORĂŞTIE:

Magazinul alimentar nr. 27, respon­ ment. Şi la restaurantul „Carpaţl“ al gust este de asemenea prăfuită. Oameni şi fiare — seria /-// —

sabil Augustin Mărginean, este con­ cărui responsabil este tov. Petru In unele unităţi comerciale din cinematograful „V. Roaită“;
siderat pe bună dreptate, o unitate Gurban condica de sugestii vorbeşte oraşul Cugir se întîlnesc şi alte as­ Alarmă pe insulă — cinemato­
cu deservire exemplară. Mărfurile despre faptul că, consumatorii nu pecte ce denotă o proastă gospodă­ graful „Flacăra’ ; SIMERIA :
frumos etichetate, aranjate cu gust, sînt pe deplin mulţumiţi de felul în rire. Lăzi, saci şl alte ambalaje stau Fetele — cinematograful „1.
precum şi atitudinea respectuoasă a care sînt serviţi. Dar iată în acest în magazine. Ele, pe lîngă că îngreu­

lucrătorilor Toma Zaharie şi Maria sens părerea tov. Traian Trie, recti­ nează circulaţia în unităţi, dau şi Pintilie“ ; HAŢEG: Urme tă­

Radu sînt mult apreciate. Asemenea ficator la U.M.C.: „In primul rînd as­ un aspect neplăcut localului. Astfel cute — cinematograful „Popu­

aspecte se întîlnesc foarte des în ma­ pectul localului lasă de dorit, este de situaţii se întîlnesc mai ales la lar’ ; BRAD: Omul amfibie —
joritatea unităţilor. Despre lucrătorii murdărie pe jos. Cînd vrei să ser­ cofetăria „Mioriţa“ şi la magazinul cinematograful „St. roşie“; l.O-
magazinelor de confecţii, de parfu­ veşti ceva eşti nevoit să aştepţi mi­ alimentar nr. 31. NEA: învierea — seria l-Il —
merie, de tricotaje, oamenii muncii nute în şir, iar de multe ori halbele cinematograful „Minerul“; 7 E-
din Cugir au numai cuvinte de lau­ au în loc de bere mai multă spumă. Deşi deschis recent, fiind reprofi­
lat, localul magazinului cu articole

dă. Ei sînt pe deplin mulţumiţi pen­ Cît despre preparatele culinare, ele de folo-sport lasă de dorit. Aid au IUŞ: Dragostea lui Alioşa —

tru felul cum sînt serviţi, de modul se găsesc, dar In puţine sortimente fost făcute unele renovări la insta­ cinematograful „V. Roaită“;
cum sînt prezentate şi aranjate măr­ şt uneori mîncarea nu satisface can­ laţiile electrice. După lucrările efec­ ZLATNA : Flăcări in taiga —
furile în rafturi şi vitrine. titativ cerinţele. La prînz se serveşte tuate localul n-a mal fost zugrăvit. cinematograful „Muncitorul“;
mereu tocăniţă de porc sau de vacă. IL IA : Lazarillo de Tormes —
La nnele unităţi comerciale se mai Consumatorii ar fi foarte mulţumiţi Aspectele semnalate produc nemul­ cinematograful „Gh. Doja" ; A-
manifestă însă nereguli care nemul­ dacă personalul restaurantului ar în­ ţumiri în rîndul consumatorilor şl
ţumesc consumatorii. La bufetul nr. prejudiciază desfăşurarea în bune

4ó ai cărui responsabili sînt tov. Ro- tocmai pentru prînz o listă de meniuri condiţiuni a activităţii comereîale. De POLDUL DE SUS: Perle ne­

mulus Blagu şi Alexandru Dănilă, variate“. aceea este necesar ca O.GL. Alimen­ gre — cinematograful „23 Au­

aflat în apropierea U.M.C., vin foarte Iată o părere de care conducerea tara şi O.C.L. produse industriale, gust'.
muRi muncitori să servească gustări. restaurantului va trebui să tină ambele din Deva, In colaborare cu
Dar ei nu prea sînt mulţumiţi de o
seamă de aspecte de aici. Un consu­ seama. organele locale ale sfatului popular B uletin m e te o ro lo g ic
mator a consemnat în condica de să asigure unităţilor comerciale spa­
sugestii faptul că vînzătoarea Emilia La magazinul alimentar nr. 30 al tii de depozitare a mărfurilor, să PENTRU 24 ORE
Gros nu are o atitudine corectă fată cărui responsabil este Iov. Vasile asigure o varietate de preparate la Vreme nestabilă cu cerul
Oproescu, unele vînzătoare nu ma­ restaurantele din oraş şl să ducă o temporar noros. Temperatura
nifestă fată de cumpărători o atitu­
de consumatori, că uneori tonul cu variabilă: ziua între 2 şl -3
'E‘ lew Letiţia Birsan, din clasa a X-a D a Şcolii medii „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Alba care ea se adresează clienţilor este dine corespunzătoare. Despre Ana Ol- susţinută muncă politico-educativă eu grade, Jar noaptea intre -5 şi
Iulia răspunde la lecţia de istorie in tim a tă „Franţa şi Anglia intre 1815-1848“. Profesoara C. jignitor. Şi modul cum ea serveşte teanu se spune într-una din însem­ vînzătorii. In felul aeesta aatlvitatea -10 grade. Vîntul va sufla slab.
Ivüncu este mulţumită. Acest răspuns, ca şi cele din lecţiile precedente, nu dezminte titlul de berea lasă de dorit. De multe ori nările făcute în condică că foloseşte comercială se va îmbunătăţi. Dimineaţa şl seara ceaţă.
în discuţie cu clienţii un ton ridicat
fruntaşă a clasei la învăţătură. A. OARGA

Cum instruim şi educăm tineretul şcolar Ë M llild l obiecte), diriginta a făcut cunoscută de experienţă, lecţii deschise şi in- «aietele de asistente la ore ale di­ PENTRU URMĂTOARELE
copiilor viaţa oamenilor sovietici, terasistente In acest sens s-au pro­ rectorilor, deşi ar fi de mare utili­ 3 ZILE
©lai e x p e r ie n ţ a ş l reasii munca lor, succesele şi bucuriile lor. gramat ore deschise în aşa fel în- tate pentru întregul colectiv de Ga-
cît să poată participa toti membrii dre de la şcoala noastră. Vremea se încălzeşte uşor
în şco a la n o astră Organizaţia de U.T.M. şi părinţii, comisiei iar profesorii care au tinut spre sfîrşitul intervalului.
mobilizaţi în sprijinirea aceluiaşi aceste lecţii au întocmit şi planul Munca de organizare a activităţii
Dlscuţla deschisă de ziarul „Dru- Conducerea şcolii a vegheat apoi propus ca obiectiv pe întregul an scop, au contribuit la rîndul lor la lecţiilor pentru a putea fi cercetat în şcoală, de coordonare, de sprijin Un joc simplu
mul socialismului“ în cadrul rubri- la îndeplinirea planului de muncă şcolar : dezvoltarea trăsăturilor mo­ şi studiat de Geilalti profesori. Ase­ şi îndrumare cuprinde şi alte sec-
cil cu tema: „Cum instruim şi edu­ stabilit şi ca primă acţiune a veri­ ralei comuniste la elevi, iar ca mij- cultivarea atitudinii socialiste fată menea lecţii au tinut tov. prof. Pa- toa: e ca acela al administraţiei şi şi ia îndemîna
căm tineretul şcolar“ s-a dovedit ficat cu atenţie planificările calenda­ loo concret de realizare a acestui de muncă. Ca un rezultat al acestei vel Caraman, la matematică, şi Ti- gospodăriei, al sprijinului acordat oricui
deosebit de binevenită pentru toti ristice ale fiecărui cadru didactic, la obiectiv în trimestrul I s-a propus : munci este că din ce în ce se anun­ motei Clipi la fizică. Ele au fost de organizaţiilor de U.T.M. din şcoală, al
lucrătorii din invăţămint, întrueîtaici fiecare obiect, restituindu-le uneori lupta pentru formarea la elevi a ati­ ţă tot moi puţini elevi cu teme ne­ o mare utilitate pentru cei ce au muncii cu părinţii sau al sprijinirii PRONOSPORT
am făeut cunoştinţă cu un bogat şi chiar de două ori pentru refacere. tudinii socialiste faţă de muncă, adi­ efectuate sau neînvăţate, suflatul şi asistat, fiind un adevărat model de organizaţiilor de masă. Fără a di­
util material izvorît din munca şi ex­ Fireşte, majoritatea au fost corect că, deprinderea cu munca indepen­ copiatul a fost înlăturat definitiv şi lecţii atit sub aspect ştiinţific, cit minua cu nimic importanta altor as­ Buletinele combinate
perienţa celor ce au participat pînă şi judicios întocmite, dovadă a unei dentă, ordonată şi conştientă, precum integral din viaţa unor clase, iar te­ şi metodic. pecte ale muncii în şcoală, am in­ şi schemele
în prezent la această discuţie. bogate experienţe. şi combaterea copierii temelor, a mele se fac de fiecare elev în ma­ sistat doar asupra activităţii metodi­ re fose y&
suflatului, a copiatului, a chiulului, joritatea claselor. Aceasta desigur se Din planul de organizare a muncii ce de care este indisolubil legată măresc con­
Sub impresia şi imboldul materia­ O grijă deosebită s-a acordat veri­ a delăsării, supraaprecierii sau ne­ reflectă în rezultatele la învăţătură, metodice, de control şi îndrumare a ridicarea nivelului ştiinţific şi edu­
lelor publicate deja, precum şi din ficării planificării orelor de dirigen- glijării obligaţiei principale a elevi­ care sînt din ce în ce mai bune. conducerii şcolii, n-a fost neglijat cativ al lecţiilor care duce la fina­ siderabil şansele de
dorinţa de a participa la aceste dis­ tie, urmărindu-se ca acestea să re- lor — învăţătura. nici studiul limbilor străine. Pe lingă litatea muncii noastre: instruirea şi « *Ş am
cuţii, voi încerca în cele ce urmea­ îndrumate îndeaproape de colecti­ lecţiile deschise programate şi ţinu­
ză să expun unele aspecte ale orga­ flecte preocuparea eoncretă, vie şi Orientîndu-se după indicaţiile co­ vul de conducere al şcolii, şi cele­ te, pe lingă interasistentele nume­ educarea comunistă a tineretului şco­
nizării muncii metodice în Şcoala zilnică din partea tov. diriguiţi pen­ misiei metodice, toti tovarăşii diri- lalte comisii metodice desfăşoară o roase efectuate de tovarăşii profe­ lar.
medie „Decebal“-Deva, precum si mo­ tru educarea comunistă a elevilor. ginti urmăresc prin diferite forme intensă activitate în vederea îmbu­ sori din această comisie, au fost dez­
dul In care se reflectă ea in proce­ de activitate : convorbiri individuale nătăţirii procesului de învătămlnt. bătute referate ca „Folosirea materia­ 'DUMITRU SUSAN
sul instructiv-educativ. S-a întocmit planul comun al di­ cu elevii, vizite la domiciliu, analiza lului didactic în dezvoltarea vorbirii directorul Scolii medii „Decebal"
recţiunii şi organizaţiei U.T.M. cu situaţiei la învăţătură, controlul te­ Comisia metodică a profesorilor de elevilor la lecţiile de limbi străine“
Este îndeobşte cunoscut faptul că privire la activităţile cultural-spor­ melor dimineaţa, participarea la con­ limba romînă şi istorie şi-a propus şi „Din experienţa profesorilor so- Deva
succesul şi calitatea muncii dinlr-o tive, planul de muncă al comitetelor sultaţii şi mai ales în orele de diri- ea obiectiv: educarea elevilor vietiel din Lipotk cu privire la caras-
scoală depinde in mare măsură de de părinţi pe şcoală şi pe clase — genţie să deprindă pe elevi cu mun­ In spiritul patriotismului socialist şi terul activ al lecţiilor“, aceasta din ok I!
telul In care conducerea şcolii or­ axate fiind pe acelaşi scop comun: ca sistematică şi corectă. al internaţionalismului proletar. urmă stîrnind vii şi interesante dis­
ganizează, îndrumă şi controlează asigurarea succesului la învăţătură cuţii între membrii comisiei. aţdti/zoA icct d u t:
activitatea complexă a întregului co­ şi a disciplinei conştiente. Plină de învăţăminte şi izbutită Referatul expus în şedinţa de lu­
lectiv didactic. a fost în acest sens, ora de diri- cru a acestei comisii metodice — Folosind în munca la clasă unele
In munca sa de organizare, îndru­ genlie comună, deschisă a claselor îmbunătăţirea metodelor de predare procedee popularizate în literatura
Ţinînd seama de faptul că o bună mare şi control a întregii activităţi a XI-a D (cu elevi romîni) şi a Xl-a a teoriei literaturii la clasa a VlII-a metodică de specialitate, tovarăşii
organizare a procesului instructiv- din şcoală, colectivul de conducere E (secţia maghiară) din 25 octombrie — întocmit pe baza materialelor re­ profesori de limbi străine şi în spe­
educativ constituie o garanţie în al şcolii a insistai în mod special a.c., închinată aniversării Comsomo- cent apărute în publicaţiile de spe­ cial cei de limba rusă au reuşit să
plus a succesului in ansamblul ac­ în perioada scursă pînă acum din lului, în cadrul căreia s-au dat exem­ cialitate şi în „Probleme metodice activizeze întreaga clasă atît în ve­
tivităţii şcolare, conducerea şcolii anul şcolar 1962/1963 asupra con­ ple ilustrative de figuri demne de ale predării teoriei literaturii“, pre­ rificare cît şi în predarea lecţiei noi.
noastre, ajutată de organizaţia de ţinutului procesului instructiv-edu­ urmat, atît din rîndurile comsomoliş- cum şi pe baza muncii la clasă, s-a
partid din şcoală, şi-a întocmit din cativ, asupra muncii la clasă, asupra tilor cît şi a U.T.C.-iştilor, care au bucurat de multă atenţie din partea *
timp un amplu plan de activitate pe lecţiilor prerieste de fiecare profesor. luptat cu abnegaţie, sacrificîndu-şi membrilor comisiei care au discutat Am Inserat doar oîteva aspecte
anul 1962/1963. La întocmirea aces­ chiar viata pentru zilele ce le trăim concret şi amplu despre metodele
tui plan s-a pornit de la analiza Planurile de muncă ale celor cinci azi. de predare o noţiunilor de teorie din organizarea şi desfăşurarea mun­
temeinică a lipsurilor muncii din a- ccmisii melodice ce-şi desfăşoară literară la clasa a VlII-a. cii metodice în şcoală precum şi a
nul şcolar trecut, stabilindu-se sarci­ activitatea în cadrul cabinetului me­ Legată de viată, fără artificii, pli­
nile principale pentru anul şcolar in todic al şcolii au fost întocmite din nă de naturalele şi căldură a fost Merită a fl subliniată colaborarea eficacităţii acesteia în procesul in-
timp, dezbătute, completate şi axate ora de dirigonţic de la clasa a VlII-a dintre profesorii de limba romînă şi stractiv-educativ.
curs. pe principalele probleme legate de A, în cadrul Lunii prieteniei romino- istorie în pregătirea şi predarea unor
manca primului trimestru. sovietice (19 octombrie a.c.), In care capitole sau lecţii ca : formarea po­ Deşi exemplele pozitive se pot în­
După oe a fost prelucrat şi dezbă­ tov. dirigintă. Elena Frunză a vorbit porului romin şi a limbii romîne, mulţi, mai avem încă de muncit pînă
tut în cadrul consiliului pedagogic, Comisia metodică a dlriglnţilor şl-a elevilor despre excursia făcută în dezvoltarea învătămîntului, a presei
planul a fost pus la indemîna cadre­ vară în Uniunea Sovietică. Folosin- şl a teatrului romînesc, relaţiile cul­ la înlăturarea tuturor lipsurilor. Spre
lor didactice pentru a-şi extrage fie­ du-se de un bogat material ilustra­ turale romîno-ruse ş.a. Profesorii de
care sarcinile şi pentru a-1 consulta limba romînă folosesc harta atunci exemplu, printre lipsurile mai eviden­
tiv (albume, Ilustraţii, fotografii, cind predau dialectele limbii romîne, te este aceea a inexistenţei unei linii
ori de ctte ori este nevoie, Iar profesorii de istorie corectează unitare a tuturor cadrelor noastre în
cu consecventă exprimarea elevilor
cu prilejul răspunsurilor date de exigenta fată de disciplina, tinuta,
aceştia la lecţii. conduita şi, pe alocuri, chiar fată de

Sprijinind şl urmărind activitatea cunoştinţele elevilor. De asemenea,
altor comisii, am căutat să sprijinim
nu am popularizat In suficientă mă­
profesorii mai tineri prin schimburi sură experienţa pozitivă a cadrelor

noastre fruntaşe, consemnată In re­
gistrul de procese verbale sau In