Page 23 - 1962-12
P. 23
Nr. 2474 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. U
Solemnitatea dezvelirii
m onum entului dPetru Groza
Cim nfarea fovarăşyiyi să do îndreptăţită mîndrle pen reso Romîn, pentru care grija
tru trecutul glorios pe care 11 faţă de ţară şi popor este cea
Gheorghe Apostol evocăm şi prezentul atit de mi mai înaltă lege.
nunat' al zilelor de azi pe care Partidul a crescut şi ne-a dat
le trăim noi, cărora ne este dată In fruntea ţării conducători
fericirea de a Împlini visul pen
(Urmare din pag. l-a) ltticii P.C.R. privind problema tru care şi-au dat viaţa cei mai vrednici şi încercaţi în vremuri După orele de muncă, citirea in grup a unor ziare, cărţi, broşuri este foarte bine venită.
naţională. buni fii ai poporului. grele. Avem în fruntea parti
Revoluţia populară care a În dului şi statului pe iubitul nos Iată un asemenea aspect surprins de fotoreporterul nostru la blocul nr. 5 din Cugir, unde lo
ceput o dată cu insurecţia ar Prin aceasta şl-a clştigat Generaţia mea, participantă tru conducător, tovarăşul Gheor
mată de la 23 August 1944, a dragostea şi stima tuturor oa Ia construirea socialismului, ge ghe Gheorghiu-Dej, a cărui viaţă cuiesc tinerii. Maria Munteanu citeşte o conferinţă interesantă. FOTO: v. onoiu
descătuşat energiile creatoare menilor muncii fără deosebire neraţiile ce ne urmează, vor con a fost şi este dăruită in întregi
ale maselor muncitoare de la de naţionalitate. strui comunismul. me cu dragoste şi profund pa
oraşe şl sate şi a imprimat un triotism ţării şi poporului nos
nou curs întregii dezvoltări eco In funcţiile de înaltă răspun Cu toţii avem in faţă un vii tru. In jurul partidului, în jurul
nomice, sociale şl politice a ţă dere pe care le-a ocupat la con tor de aur, viitorul unei ţări mi Comitetului Central, în frunte
rii. ducerea statului romîn, expri nunate prin darurile naturii dar cu tovarăşul Dej, de la mic şl
mând năzuinţele poporului, Pe mal cu seamă prin faptele oa mare, de ia tînăr Ia bătrîn, ţara
îndată după eliberare, olnd tru Groza a muncit neobosit menilor. Fiii patriei se vor bucu întreagă face zid de neclintit,
partidul ridică masele ţărăneşti pentru promovarea politicii de ra din plin de toate roadele ma înălţindu-se prin munca plină
la lupta pentru realizarea re apărare şi menţinere a păcii in teriale şi spirituale alo celei mai de avint a tuturor fiilor ei, tot
formei agrare, Petru Groza a- lume, de întărire necontenită a drepte orînduiri din istoria ome mai mindră, spre lumină şi bel
flîndu-se în fruntea Frontului prieteniei cu Uniunea Sovietică nirii.
Plugarilor a adus un aport de şi cu popoarele celorlalte ţări şug.
seamă în înfăptuirea acestei ac socialiste, s-a ridicat împotriva Cirmaciul nostru este sigur.
ţiuni revoluţionare. politicii agresive a imperialis Este sigur fiindcă este încercat, Ou aceste ginduri, cinstesc
mului, pentru coexistenţă paşni este călit şi înţelept, este născut memoria doctorului Petru Groza,
In focul luptei pentru împăr că între toate statele cu orîn- din inima şi sîngele poporului
ţirea pămînturilor moşiereşti duiri sociale diferite. toţi cei ce l-au cunoscut şl l-au
nostru. Este Partidul Muncito-
iubit'.
ţăranilor fără pămînt sau cu Pentru calităţile sale deosebi C w în fa re a towarăşylmi Noi măsuri pentru îmbunătăţirea legislaţiei
pămînt puţin, s-a închegat ali te şi pentru meritele mari pe actuale care reglementează circulaţia
anţa dintre clasa muncitoare şi care le-a avut In lupta pentru MihaîS GheSmegeanu
ţărănimea muncitoare, care a libertatea şi propăşirea patriei,
devenit apoi baza trainică, de întregul nostru popor îi păstrea (Urmare din pag. l-a) oamenilor simţul solidarităţii fa
neclintit a regimului democrat- ză o vie amintire. se el însuşi din sistemul putred ţă de întreaga omenire mun In legătură cu intensificarea simţi eătorilor auto se prevede că pentru rea vehiculelor cu o capacitate mal
popular. Petru Groza a văzut în al partidelor burgheze. citoare şi le sădesc în inimi iu toare a circulaţiei pe drumurile pu şoferii profesionişti aceasta se face mică este nevoie de o autorizaţie de
politica justă a P.C. garanţia a- Monumentul pe care II dezve birea păcii, indispensabilă fap blice, ca urmare a creşterii parcului numai in şcoli organizate de Minis
sigurărli victoriei maselor ţără lim astăzi este un simbol mo S-a îndreptat spre socialism naţional de autovehicule, recent au terul Transporturilor şl Telecomuni circulaţie.
dest al înaltei preţuiri pe care telor de creaţie. Viteza maximă de circulaţie pen
neşti în lupta pentru pămînt. partidul şi poporul o acordă me din iubire de oameni, din iubi
Gîndindu-se la viitor. Petru fost luate măsuri pentru îmbunătă caţiilor, iar pentru şoferii amatori şi tru autobuze, microbuze şi autofur«
încă în noiembrie 1944, refe- moriei Doctorului Petru Groza. re de popor, din adîncul lui pa Groza a preţuit generaţiile tine ţirea şi completarea legislaţiei ac motociclişti în şcoli organizate de goane destinate transportului de per
rlndu-se la aceasta, el spunea: triotism, atit de legat de lupta soane este de 30 km. pe oră în lo
„Este vorba de viaţa acestei Omagiul cel mai de preţ pe eroică a celor asupriţi şi ex re care se ridică la viaţă şi pen tuale care reglementează circulaţia. cluburile şi asociaţiile sportive, pre calităţi şi de 50 km. pe oră în afara
ţări şl tocmai de aceea trebuie care-1 putem aduce memoriei ploataţi de cei puţini din pătura tru stimularea lor, în timpul Noile acte normative emise stabi cum şi de Asociaţia automobiliştilor localităţilor. Pentru autoturisme vi
să lucrăm împreună cu proleta Iui Petru Groza — spunea to cînd a deţinut posturi de răs din R.P. Romînă. Pentru pregătirea teza maximă este 50 km. pe oră în
riatul ţării reprezentat de parti varăşul Gheorghe Gheorghlu- de sus. pundere, s-a silit cu atîta rivnă lesc sarcinile organelor de stat în ce tractoriştilor rutieri se vor Introdu localităţi şi de 80 km. în afara loca
dul comunist". Dej este acela de a munci cu A putut să-şi încununeze via să valorifice unele din marile priveşte îndrumarea, supravegherea ce în planurile de învăţămînt şi în lităţilor. Motocicletele, motoretele şi
şi mai multă energie pentru vic figuri ale ştiinţei şi tehnicii ro- şi controlul circulaţiei. Se prevede, programele analitice ale şcolilor pro scuterele vor circula cu cel mult
La 6 martie 1945, doctorul toria cauzei poporului munci ţa fiind de ajutor reprezentan mîneşti, fii de ţărani, care s-au printre altele, că comitetele execu fesionale de tractorişti, materii şi 40 km. pe oră în localităţi şi cu
Petru Groza devine preşedinte tor, căreia el i-a consacrat cu ţilor şi realizatorilor clasei mun ridicat din mijlocul poporului, tive ale sfaturilor populare trebuie lecţii privind problemele legate de 60 km. în afara localităţilor.
le primului guvern democratic abnegaţie toate eforturile pînă citoare din ţara noastră, fiindcă din Ardeal şi din Banat, şi au eă ia măsuri pentru popularizarea re circulaţia pe drumurile publice.
din istoria Romîniei. El depune în clipa cînd a încetat să bată a Înţeles devreme că poporul nu adus mîndrie pentru întreaga gulilor de circulaţie, instalarea de In vederea evitării accidentelor şi
o activitate rodnică pentru în inima sa nobilă. se poate mîntui decît apucând noastră ţară, prin munca şi crea aparate automate de dirijare şi de Vehiculele cu tracţiune mecanică asigurării unei circulaţii normale
făptuirea politicii partidului de o cale cu totul nouă, la flacăra ţiile lor, cunoscute şi apreciate semnalizare optică, precum şi pentru de orice fel, cu o capacitate cilin sînt prevăzute o serie de alte măsuri
refacere şi dezvoltare neconte întregul popor luptă cu entu unei concepţii universal valabi dincolo de hotarele ţării. executarea de lucrări şi amenajări drică mai mare de 70 cm.c. inclusiv, menite să ducă la creşterea răspun
nită a ţării, cîştigîndu-şi meri ziasm pentru realizarea măreţe le, care să lumineze linia des pe străzi şi drumuri în vederea asi
te însemnate în opera de făuri lor sarcini stabilite de cel de-al tinului naţional, identică cu li Cu aceste ginduri şi simţiri, gurării securităţii circulaţiei. vor fi conduse pe drumurile publice derii conducătorilor de autovehicule,
re şi consolidare a regimului de Ili-lea Congres, înfăptuieşte cu nia dezvoltării istorice a socie la respectarea riguroasă de către ei
mocrat-popular. încrezător în însufleţire politica partidului şi tăţii omeneşti. p!ccîndu-şi urechile la preocu In ce priveşte pregătirea condu- numai de persoane care posedă car a tuturor normelor de circulaţie.
guvernului de dezvoltare conti pările şi frămîntările poporu
capacitatea creatoare a clasei nuă a economiei şi culturii ţării. Poporul — spunea el gîndin- Note bibliografice nete de conducere. Pentru conduce-
du-se la amintirile istorice din lui nostru, Petru Groza a luat
acest ţinut al Hunedoarei — nu parte la lupta organizată de
partid, însuşindu-şi politica
muncitoare, a ţărănimii şi inte Victoria definitivă a socialismu poate trăi numai cu tradiţii, el partidului, pentru răsturnarea
lectualităţii, el a fost convins că lui, consfinţită prin încheierea are nevoie de o trainică bază vechiului regim, alungarea mo In ajutorul celo r c e stu d iază
materială, economică a exis
numai socialismul va asigura colectivizării agriculturii, a des tenţei. narhiei, instaurarea Republicii statutul P.M.R.
progresul necontenit al ţării, va chis noi perspective şi a dat un Populare Romîne, construirea
ridica poporul romîn la nivelul puternic avint muncii creatoa Trecutul în ceea ce el are mai statului nostru democrat-popu ( C u le g e r e d e eecfiS)
re a poporului pentru desăvîr- valoros trebuie să constituie un lar şi trecerea la înfăptuirea
de viaţă şi cultură al celor mai şirea construcţiei socialiste. imbold în lupta prezentului pen sarcinilor măreţe ale revoluţiei Lucrarea apărută in Editura politi candidat. — Dreptul de control al organiza
avansate ţări. tru un viitor şi mai măreţ, un socialiste. că cuprinde următoarele lecţii: — Puritatea rîndurilor partidului. ţiei de bază asupra conducerii
Păşind înainte pe drumul li viitor de emancipare, de puri administrative.
Militînd neobosit pentru con nul viitor tot mai luminos, po tate, de înflorire şi de ferici El nu a apucat să vadă în pri 1. PARTIDUL MUNCITORESC RO Educarea membrilor şi candidaţi
re socială. măvara însorită a acestui an, lor de partid în spiritul comba — Munca organizaţiilor de bază cu
tinua întărire a frăţiei dintre porul romîn, noi, înfăptuim nă măreţul eveniment istoric din MÎN — CONDUCĂTORUL POPORU tivităţii şi intransigenţei faţă de activul fără de partid.
Un asemenea viitor de civili viaţa poporului nostru — ter orice abateri de la linia politică,
poporul romîn şi minorităţile zuinţa pentru care a militat în- zaţie înaintată, pentru asigura minarea colectivizării la sate, LUI IN OPERA DE DESĂVÎRŞIRE A de la morala şi disciplina de 6. CONDUCEREA DE CATRE
rea vieţii în condiţii mereu mai dar n-a avut un ceas de partid. PARTID A ORGANIZAŢIILOR DE
naţionale, Petru Groza a luat flăcăratul patriot, dr. Petru bune, îl poate asigura socialis odihnă pentru a contribui ca ţă CONSTRUIRII SOCIALISMULUI ÎN 4. CENTRALISMUL DEMOCRATIC MASĂ cuprinde capitolele :
Groza. mul. astfel cum astăzi o simţim rănimea ajutată de tovară — PRINCIPIUL CĂLĂUZITOR AL — Rolul organizaţiilor de masă in
parte activă la înfăptuirea po- şl o vedem cu ochii noştri. Nu şul ei de nădejde, clasa mun PATRIA NOASTRĂ, cu următoarele STRUCTURII ORGANIZATORICE A
f@warăşy!yii mai socialismul, înlăturînd ex citoare, să păşească pentru tot capitole : PARTIDULUI. Lecţia cuprinde urmă opera de construire a socialismu
Cuvînfarea ploatarea şi asuprirea, cheamă — De ce are nevoie clasa munci toarele capitole : lui. Creşterea rolului organizaţiilor
Belea pe oameni la activitate creatoa deauna pe calea înfloritoare şi — Ce se înţelege prin centralismul
Miron re, înzestrindu-i cu conştiinţa toare de un partid revoluţionar, democratic. de masă In etapa actuală.
plugarului romîn, In minunatele misiunii lor in muncă. ’ Nu îmbelşugată a prosperităţii. marxist-Ieninist. — Organele superioare şi locale ale Conducerea de către partid a or
(Urmare din pag. l-a) lui calităţi şi fapte, în marea sa mai noile relaţii de muncă care — Partidul Muncitoresc Romîn — partidului. ganizaţiilor de masă. Metodele
înţelepciune, in dorinţa lui se se pot realiza în socialism dau Vie să fie amintirea lui Petru partid marxist-Ieninist. — Respectarea strictă a disciplinei prin care organele şl organizaţiile
care la adăpostul minciunii şi culară de a nu mai fi robul gliei. — Creşterea rolului de conducător de partid. de partid conduc organizaţiile de
puterii, jefuiau cu schimbul ţara Groza în mijlocul poporului al partidului în perioada desăvâr — Democraţia internă de partid. masă.
fără milă şi ruşine, lăsind în ve O boală cumplită l-a răpit' la muncitor din ţara noastră. şirii construirii socialismului. Dezvoltarea continuă a democra
trele plugarilor numai jale, la 7 ianuarie 1958, nemaiajungînd ţiei interne de partid. t
crimi şi durere. să vadă cu ochii săi acele neui 2. STATUTUL — LEGE DE BAZA 5. ORGANIZAŢIA DE BAZA —
tate zile de aprilie ale acestui TEMELIA PARTIDULUI tratează pro 7. EDUCAREA COMUNISTA A
Glasul vrednicilor urmaşi a an, cînd simbolic, 11.000 din cel A PARTIDULUI, care cuprinde capi bleme cu privire Ia : MEMBRILOR ŞI CANDIDAŢILOR DE
lui Horia, care-şi strigau păsul: mai buni fii al ţării, avimd man tolele : — Rolul organizaţiilor de bază în PARTID se ocupă de probleme pri
,,Vrem o lume nouă“, s-a unit datul patriei întregi, au consfin — Rolul şi însemnătatea statutului in viaţa şi activitatea partidului. vind :
atunci cu inima şi gândurile ţit pentru vecie victoria socialis — Adunarea generală, rolul şl în — Principalele trăsături moral-poli
Doctorului Petru Groza, oare mului la sate, această măreaţă viaţa şi activitatea partidului. semnătatea ei. Pregătirea şi des
răspunzând mulţimii satelor spu şl nouă afirmare istorică a po — Educarea membrilor şi candidaţi făşurarea adunării generale. tice ale membrilor şi candidaţi
nea : „Da, vrem o lume nouă pe porului nostru, pentru care Pe lor de partid.
care trebuie s-o vedem, fiindcă tru Groza a luptat cu neclintită lor de partid in spiritul respectării — Biroul organizaţiei de bază. Or
trăim zile de mari Inmormîn- convingere. şi aplicării cu stricteţe a preve ganizarea şi planificarea muncii — Ridicarea nivelului de pregătire
tări, după care vor urma zile de derilor statutului. biroului. Rolul şi sarcinile organi ideologică şi creşterea conştiin
mari învieri". Prieten adevărat al Uniunii 3. CALITATEA DE MEMBRU DE zaţiilor de partid pe secţie şi ale ţei partinice a membrilor şi candi
Sovietice, cu aproape 4 decenii PARTID. CUM SE FACE PRIMIREA grupei de partid. daţilor de partid — sarcină de
Om luminat, Petru Groza a în in urmă, exprimind năzuinţa oa ÎN PARTID tratează probleme refe seamă a organizaţiilor de partid.
ţeles bine că in istoria luptelor menilor muncii de a trăi in ritoare l a :
pentru libertate şi o viaţă mai bună vecinătate cu prima ţară — Calitatea de membru de partid. — Organizarea şi conducerea de că
bună, ţărănimea a avut mai mul a socialismului, de la tribuna Drepturile şi îndatoririle membri tre organizaţia de bază a învăţă-
te infringed şi mal puţine vic parlamentului burghezo-moşie- lor de partid.
torii, tocmai pentru că i-a lip resc, Groza spunea: „Singurul minlului de partid, a propagandei
sit un conducător priceput şi de — Cine poate fi membru de partid.
parte văzător — proletariatul, Cum se face primirea în partid. prin conferinţe şi a muncii poli
Rolul şi importanţa stagiului de tice de masă.
în frunte cu partidul său revo lucru înţelept pentru oa ţara Lucrările şedinţei Consiliului Superior
noastră să prospere ar fi să se
luţionar.
Ră’ooajele vremii şl uriaşul stabilească relaţii paşnice, eco
nomice, comerciale şi culturale
mormânt format din trupurile
cu acest mare vecin de la răsă
celor peste 11.000 de ţărani, ucişi rit". Pentru împlinirea acestei Vineri dimineaţa lucrările şe stilului şi metodelor de muncă rea continuă a producţiei la
năzuinţi şi pentru realizarea unei dinţei Consiliului Superior al A- in conducerea agriculturii ca ur hectar. El a arătat de aseme
mişeleşte în 1907 de mina crimi griculturii au continuat în sec mare a constituirii consiliilor nea sprijinul acordat de aceste
nală burghezo-moşierească, vor prietenii frăţeşti cu popoarele ţiile de specialitate. In cele trei agricole. unităţi gospodăriilor colective.
sovietice, a militat mereu Petru zile de lucrări pe secţii au luat
besc Îndeajuns despre aceasta. Groza, în fruntea Frontului Plu y.<w>>>y>:<&>yy.-yy&y. cuvîntul peste 280 de membri ai Tov. Ing. Constantin Budan, Tov. Ing. Gheorghe Moldovan,
garilor şi in, înaltele funcţii de Consiliului Superior al Agricul preşedintele Consiliului agricol preşedintele Consiliului agricol
împreună cu tovarăşii lui stat ce i-aiu fost încredinţate turii şi invitaţi. regional Argeş, a făcut o serie regional Cluj s-a referit Îndeo
apropiaţi, fondatori ai Frontului după eliberarea patriei noastre de propuneri privind dezvolta sebi la măsurile luate în regiu
Plugarilor, Doctorul Petru Gxoza de sub jugul fascist. La amiază lucrările pe secţii rea diferitelor ramuri ale agri ne pentru folosirea mai raţiona
a militat necontenit pentru ca s-au încheiat prin adoptarea u- culturii in regiune, prin folosi lă a pămîntului, îmbunătăţirea
in această organizaţie a mulţi Urînd fascismul şi pornirile nor proiecte de planuri de lu rea mai bună a condiţiilor natu păşunilor şi fineţelor naturale,
mii saielor care se înfiripa ca şovine, naţionaliste, in calitatea cru privind măsurile tehnico-or- rale specifice. dezvoltarea pomiculturii, pentru
duşman al partidelor burgheze sa de preşedinte al Frontului ganizatorice care să asigure extinderea măsurilor agrotehni
şi ăl statului burghezo-moşieresc Plugarilor, a muncit cu multă sporirea în anul 1963 a pro Tov. Gheorghe Goina, Erou al ce înaintate şi a experienţei
să aşeze la temelia luptei sale, pasiune pentru legarea unei Muncii Socialiste, preşedintele gospodăriilor fruntaşe.
oa o stea călăuzitoare, făurirea prietenii strînse între plugarii ducţiei vegetale şi animale şi G.A.C. din Sîntanna, regiunea
şi întărirea alianţei cu clasa romini şi maghiari, între poporul Crişana, a arătat pe larg ex Tov. Ing. Zaharia Groza, pre
muncitoare pe calea dătătoare romîn şi minorităţile naţionale, consolidarea unităţilor agricole perienţa gospodăriei în spori şedintele Consiliului agricol ra
de viaţă arătată de nemuritorul pentru realizarea unităţii de socialiste. Proiectele de plan ur rea producţiei agricole şi în ional Focşani, a înfăţişat une
mează a fi supuse aprobării Con deosebi la porumb, unde pe în le aspecte ale dezvoltării viti
Leniin. treaga suprafaţă cultivată s-au culturii în raion, subliniind că
siliului Superior al Agriculturii. obţinut peste 5.000 kg. porumb încheierea colectivizării agricul
Frontul Plugarilor nu a Înşe luptă a forţelor democratice din boabe la hectar. turii a creat condiţii deosebit de
lat încrederea pe care pilugăr.i- ţară împotriva fascismului şi După-amiază a avut loc o şe prielnice pentru avîntul acestei
mea şi-a pus-o în e l ; a înspăi războiului hitlerist, aşa cum dinţă plenară. Tov. Gheorghe Timaru, direc ramuri, atit în privinţa extinde
mântat pe moşieri, capitalişti şi suna chemarea Partidului Comu torul staţiunii experimentale rii suprafeţelor, cit şi a creşte
siguranţa statului burghez şi nist Romîn. Au participat tovarăşii Chivu Podu Iloaie, regiunea Iaşi, s-a rii producţiei de struguri.
referit la cîteva probleme pri
şi-a adus aportul său în lupta Petru Groza a fost un înflă Stoica, membru al Biroului Po vind activitatea de cercetare Tov. Constantin Anderca, pre
contra fascismului, contra răz cărat şi dirz luptător pentru ştiinţifică şi în mod deosebit la şedintele Consiliului agricol re
boiului antisovietic şi la înfăp prietenie şi pace între popoare. litic, secretar al C.C. al P.M.R., cea a valorificării rezultatelor gional Banat, a împărtăşit din
tuirea revoluţiei populare, inde- experienţelor întreprinse de sta experienţa Consiliului agricol re
Alexandru Moghioroş, membru ţiuni în activitatea practică de gional insistind îndeosebi asu
producţie din unităţile agricole pra problemelor legate de mun
plinindu-şi ou cinste misiunea De aproape 5 ani, el nu mal ASPECT DIN TIMPUL SOLEMNITĂŢII ai Biroului Politic al C.C. al socialiste. ca cu specialiştii din unită
sa, pentril că conducătorii lui au este între noi. •Anii, în trecerea P.M.R., vicepreşedinte al Con ţile agricole socialiste, contro
Tov. Ing. Vasile Cojocaru, di lul îndeplinirii sarcinilor lega
fost luminaţi mereu de Partidul Iot vor încerca să îndepărteze ................. ...... - M ------------= ------------- siliului de Miniştri, conducători rector al Trustului Gostat Cra- te de sporirea producţiei agri
Comuniştilor. de noi distinsa lui figură. Dar, ai unor instituţii centrale. iova s-a referit la rezultatele ob cole şi răspînclirea experienţelor
aportul pe care l-a adus la în Cu contribuţia cetăţenilor ţinute în acest an de Gostat din înaintate.
Om ou vedere politică lim făptuirea revoluţiei populare şi Şedinţa a fost prezidată de cadrul trustului în cultura griu
pede, avînd strânse legături cu construirea statului nostru so Lucrările şedinţei Consiliului
Partidul Comunist, cunoscînd cialist, mai presus de timp, i-au Dorinţa cetăţenilor din satul Va Tot aici s-a construit o cabină de tovarăşul Mihai Dalea, secretar lui şi a porumbului, precum şi Superior al Agriculturii continuă.
Întregul putregai al claselor stă- clştigat un loc nepieritor în ini lea Bradului, raionul Brad este de proiecţie cinematografică, s-au mon al C.C. al P.M.R., preşedintele
pinitoare din România regilor, ma poporului a cărui cauză a a-şi face satul cit mai frumos, mai tat jgheaburi de scurgere a apei de Consiliului Superior al Agricul
şi, citind bine mersul istoriei, slujit-o cu înflăcărat patriotism bine gospodărit. De aceea în iiecare ploaie si s-a construit un şopron turii.
Groza a crezut ciu tărie în vii pină in ultima clipă a vieţii sale. an au votat importante sumo din pentru lemnele de soc necesare cămi
torul luminos al poporului ro Tov. Ing. Barbu Popescu, pre
mîn care este prezentul socia Dezvelind acest monument, In
contribuţia voluntară pentru executa nului cultural. şedintele Consiliului agricol re
rea de diferite lucrări. Din contribu
ţia voluntară stabilită pentru acest Cei tenii antrenaţi de deputaţi au gional Dobrogea, în cuvîntul
an. In valoare de 15.590 lei, s-au pro-
executat in mod voluntar transportul său a subliniat succesele mari
list ai zilelor noastre de azi şi inima unei regiuni cu adinei şi 1materialelor, stinsul varului şi altele, obţinute în dezvoltarea agricul
a celor ce vor urma. El a crezut bogate tradiţii revoluţionare de
reaiizind economii la lucrările respec turii regiunii, a înfăţişat o serie
ilerbinte în puterea de viaţă a iupjtă, simţirea ne este cuprin ) curat 80 acaunc la căminul cultural, tive in valoare de 1,250 lei. de rezultate in Îmbunătăţirea la măsurile luate pentru spori (Agerpres)
