Page 24 - 1962-12
P. 24
PAG. 9 D R O Ü t SOCIÄDSMUIOI Fr 2474
Pentru promovarea în rîndurile tineretului ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE .
a idealurilor de pace, respect reciproc
şi înţelegere între popoare
Proiectul de declaraţie propus de delegaţia
/?. P. Romîne la O. N. U, Lucrările Congresului Partidului Şedinţa grupurilor comuniste dio M anares
Comunist din Cehoslovacia Hafională ei Senatul franţei
NEW YORK 7 (Agerpres). — torul test al proiectului de decla rile tineretului a idealurilor de pa
La 5 decembrie 1962, a fost difu raţie propus de delegaţia R. P. Ro- ce, respect reciproc si înţelegere în
zat ca document al O.N.U., urmă mîne, privind promovarea in rîndu tre popoare.
Adunarea generală, gerea că în zilele noastre războiul poate şi trebuie să lie FRAGA 7 (Agerpres). — dicatelor, Alols Jindra, preşe PARIS 7 (Agerpres). — cez din Adunarea Naţională, cu pri
Reamintind că prin Caria Naţiunilor Unite popoare eliminat din viaţa societăţii şi că coexistenţa paşnică şi La 7 decembrie —anunţă Ce- dintele Comisiei de Stat a Pla La 6 decembrie a avut loc la Pa vire la situaţia politică după alege
le s-au declarat hotărîte să izbăvească generaţiile vii dezarmarea generală şi totală sini absolut necesare ome teka — au continuat la Praga nificării, Vladlmir Vedra, pre ris şedinţa comună a grupurilor co rile din Adunarea Naţională şi pers
toare de flagelul războiului ; nirii. Tineretul trebuie ferit de efectele nefaste ale pro lucrările Congresului al X ll-lea şedintele C.C. al Uniunii Tine muniste din Adunarea Naţională şi pectivele activităţii parlamentarilor
Reamintind că Naţiunile Unite au proclamat prin pagandei de război, sub orice formă s-ar manifesta ea. al Partidului Comunist din Ce Senatul Franţei. La şedinţă, care a
Cartă credinţa lor în drepturile fundamentale ale omu retului Cehoslovac, Vratislav comunişti.
2. Educaţia tineretului trebuie să fie orientată în di
Grupul Partidului ' Comunist Fran
lui, în demnitatea persoanei umane şi în egalitatea recţia înţelegeri! şi cooperării Internaţionale, să pro hoslovacia. In cadrul şedinţelor Krutina, ministrul Agricultu fost prezidată de Maurice Thorez, a cez din Adunarea Naţională şi-a al
în drepturi a indivizilor şi naţiunilor ; moveze ideile prieteniei şl respectului reciproc între au fost discutate rapoartele de rii, Silviculturii şi al gospodă fost ascultată informarea prezentată cătuit biroul. Preşedinte a fost ales
popoare, alo democraţiei şi progresului omenirii. activitate ale Comitetului Cen de AValdeck Rochet, preşedintele Waldeck Rochit.
Reafirmînd principiile cuprinse In declaraţia Univer tral şi Comisiei Centrale de Re ririi apelor, Lubomir Strougal, grupului Partidului Comunist Fran
sală a drepturilor omului. Declaraţia cu privire la acor Manualele şcolare, publicaţiile, filmele, televiziunea ministrul Afacerilor Interne.
darea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale şl celelalte mijloace de informare destinate tineretului vizie. In cadrul Congresului au rostit A lo s ! f or ma t noul guver n f r anges
(rez. 1514 (XV), Declaraţia drepturilor copilului (rez. trebuie să promoveze în rîndurile lui ideile păcii, uma cuvîntări de salut reprezentanţi
1386 (XIV), art. 14 al proiectului Pactului drepturilor nismului, libertăţii, fraternităţii, solidarităţii internaţio Au luat cuvîntul Vladlmir ai partidelor comuniste şl mun PARIS 7 (Agerpres). — — ministru de război, Valéry Gis
economico, sociale şi calinralc precum şi rez 1572 (XV) nale, care să contribuie la apropierea intre popoare. Koucky, secretar al C.C. al P.C. citoreşti din Australia, Bolivia, A fost format noul guvern francez. card d'Estaing — ministrul finan
în conformitate cu care tînăra generaţie trebuie edu din Cehoslovacia, Jan Kodl, S-a anunţat oficial că la propunerea ţelor şl problemelor economice. Din
cată în spiritul păcii, înţelegerii, toleranţei şi priete 3. Tineretul trebuie să fie educat în spiritul depli preşedintele Comitetului de Republica Dominicană, Ecuador, primului ministru Georgcs Pompi- guvern fac de asemenea parle Jean
niei intre naţiuni ; nei egalităţi în drepturi a tuturor popoarelor şi rase partid de la „Oţelăriile unite" dou, proşedintolo de Gaulle a numit Foyer, ministrul justiţiei, André Mal
lor. Ideile de natură a încuraja sub orice formă, co din Kladno, Vladimir Ruml, Guatemala, Haiti, Honduras, raux, ministru de stat însărcinat cu
Ţinind seama că in conflagraţiile care au zguduit o- lonialismul şi rasismul, sau care urmăresc menţinerea membru al Prezidiului Comitetu. miniştrii noului cabinet. problemele culturale, Louis Joxe, mi
menirea, tineretul a fost acela care a avut cel mai sau crearea de privilegii pentru unele state în detrimen lui orăşenesc de partid din Pra Iran, Izrael, Iordania şi din alte In fond componenţa guvernului a nistru de stat însărcinat cu reforma
mult de suferit şi care a dat cele m ai multe jertfe ; tul altora, trebuie să fie combătute ca dăunătoare pen ga, Frantisek Zupka, preşedin administrativă (post nou înfiinţat),
tru educarea tinerei generaţii. tele Consiliului Central al Sin ţări. rămas aproape aceeaşi. Maurice Michel Maurice-Bokanovski, ministrul
Convinsă că tînăra generaţie vrea să-şi vadă asigu Couve de Murville a rămas ministrul
rat viitorul şi că pacea constituie principala garan 4. Trebuie încurajate şi sprijinite schimburile li Lucrările Congresului conti Afacerilor Externe, Roger Frey — industriei.
ţie pentru îndeplinirea aspiraţiilor sale de fericire ; bere, vizitele, călătoriile, festivalurile şi int.îlnirile ti nuă; „ i ministru de interne, Pierre Messmer
nerilor în scopuri educative, ştiinţifice, cuiturale, artis
Conştientă de rolul activ pe care tineretul îl joacă tice, sportive, menite să contribuie la cunoaşterea, apro -OSi
în societate în toate domeniile de ac tivîtate şi de fap pierea şî înţelegerea reciprocă a tinerilor din ţoale
tul că în viitorul apropiat tînăra generaţie este che ţările. C on gresu l a l X *!ea :E23-
mată să conducă destinele omenirii ;
5. Trebuie încurajată asocierea tineretului pe plan aluâ C om unişti; I t a l i a sa încheierea lucrărilor Adunării Generale
Conştientă că in opoca noastră de realizări gigantice naţional şi internaţional în scopul promovării ideilor
in domeniul ştiinţei şi tehnicii, energia, entuziasmul şi păcii, coexistenţei paşnice, abolirii definitive a colonia ROMA 7 Corespondentul A~ lucrează in Belgia, Franţa, El a Uniunii Europei Occidentale
spiritul creator al tineretului trebuie să fie dedicate. în lismului, egalităţii in drepturi a tuturor naţiuiulor. gerpres transmite : veţia, R. F. Germană, Leonilde
întregime progresului şi prosperităţii tuturor popoa Yotti, responsabila comisiei de PARIS 7 (Agerpres). — la Ministerul Afacerilor Externe al
La opera de educare a tineretului, în spiritul aceslor La „Palazzo dei Congressi" femei a C.C. al P.C. Italian. La 6 decembrie şi-a încheiat lu R.F, Germane care, atacînd Repu
relor lumii ; idei, este necesar să fie atrase, iară discriminare, or din Roma continuă lucrările crările la Paris, Adunarea Generală
ganizaţiile naţionale şi internaţionale de tineret. Congresului al X-lea al Parti Congresul P.C. italian a fost a Uniunii Europei Occidentale blica Democrată Germană, a îndem
Convinsă că educaţia tinerei generaţii precum şi dului Comunist Italian. In ca salutat de reprezentanţi ai par (U.E.O.). nat puterile occidentale să-şi pro
schimburile libere de tineri şi de idei în Spiritul păcii, Trebuie interzisă crearea de organizaţii care ar drul şedinţei din seara zilei de moveze politica exclusiv de pe pozi
respectului reciproc şi înţelegerii între popoare, vor După cum s-a mai relatat, Aduna ţii de forţă.
contribui la îmbunătăţirea relaţiilor internaţionale şi la promova în rîndurile tineretului ideile războinice, 6 decembrie, Luigi Longo, secre tidelor comuniste şi muncito rea Generală a aprobat o recoman
întărirea păcii şi securităţii generale; revanşarde, ideile iuegalităţii naţiunilor şi raselor şi tar general adjunct al P.C. ita reşti din Germania, Austria, dare care prevede crearea forţei de „Recomandările“ Adunării Gene
ale oprimării coloniale. lian a rostit o amplă cuvin Elveţia, Norvegia, Danemarca şoc nucleare a N.A.T.O. A fost adop rale a Uniunii Europei occidentale
Proclamă prezenta Declaraţie asupra principiilor pri tare consacrată uneia din pro şi din alte ţări. Au fost tată, de asemenea, o rezoluţie prin vor fi remise spre examinare con
vind promovarea in rîndurile tineretului a idealuri 6. Educarea tineretului trebuie să aibă drept scop blemele centrale ale luptei co citite de asemenea mesaje de care participanţii la U.E.O. se pro siliului N.A.T.O. care se va întruni
lor de pace, do respect reciproc şi de înţelegere între formarea unor oameni cu înalte calităţii morale, ataşaţi salut din partea a numeroase nunţă pentru „unificarea Germaniei“ la 13 decembrie la Paris.
popoare şi invită guvernele naţionale, organizaţiile in profund nobilelor idei ale păcii, libertăţii, egalităţii şi fe muniştilor italieni: reînnoirea partide comuniste şi muncito
ternaţionale şi toţi factorii răspunzători pentru forma ricirii tuturor, ale dragostei şi respectului faţă de om democratică a structurii politi reşti frăţeşti care din motive de şi pentru includerea ei ulterioară în ________. ____________ &
rea tineretului să recunoască principiile conţinute în şi de munca sa creatoare. ce, economice şi sociale din Ita forţă majoră nu au putut trimi blocurile occidentale. Rezoluţia pre
această Declaraţie şi să se străduiască să asigure res lia. te delegaţii la Congresul P.C. Ita vede, de asemenea, măsuri în vede C riz a guvernamentală
pectarea lor prin măsuri legislative şi do altă natură. Tînăra generaţie trebuie să dobîndească conştiinţa lian. rea transformării Berlinului occiden
responsabilităţilor ce-i revin în lumea de mîine, pe care La şedinţa din 7 decembrie au din Argentina
1. Tînăra generaţie trebuie să fie educată în convin- este chemată să o conducă şi să fie însufleţită dc în Lucrările congresului conti tal într-un punct de sprijin al spio
crederea în viitorul fericit al omenirii. luat cuvîntul reprezentanţi ai nuă. najului occidental. Unul dintre .sus BUENOS AIRES 7 (Agerpres). —
ţinătorii înverşunaţi ni acestei rezo In Argentina continuă criza gu
Dezbaterile din M inarea Generală Dineu oferit federaţiilor P.C. Italian din Flo luţii a fosi Karslens, secretar dc stai vernamentală provocată de demisia
a O .N .U . asupra situaţiei din Angela de George Macovescu ministrului economiei, Alvaro AIso-
renţa, Reggio Emilia-, Avezza- garay, şi a întregului său grup eco
la Geneva nomic (din care fac parte ministere
no, ai organizaţiilor sindicale
ale muncitorilor agricoli, dele
gaţi ai muncitorilor italieni care -
GENEVA 7 (Agerpres). — Comisia internaţională a juriştilor le lucrărilor publice şi al muncii,
J.a 6 decembne a c„ George Maco- condamnă regimul franchist din Spania
NEW YORK 7. — De Ia trimisul aproape în întregime in Angola şi vcscit, adjunct al ministrului Afaceri O întrevedere între şapte secretariate de stat şl aproxi
special al Agerpres, C. Râducaim: site colonii portugheze. lor Externe, şeful delegaţiei R.P. Ro
mme la Confcrinfa Comitetului celor D. Rusk şi Ormsby Gore mativ 20 funcţionari publici superi
La şedinţa plenară din dimineaţa Referlndu-se lâ reclama făcută re ÎS state dc la Geneva a oferit un di
zilei de 6 decembrie a Adunării Ge centelor „reforme“ ale guvernului neu în cinstea unor delegaţii partici WASHINGTON 7 (Agerpres). — ori). Preşedintele Guido a convo
nerale a O.N.U. a continuat discu portughez, reprezentantul romîn a pante la tratative. Joi după-amiază a avut loc la De
tarea situaţiei din Angola. Delegaţii arătat că acestea nu sînt menite să La dineu au participat: din partea partamentul de Stat o întrevedere GENEVA 7 (Agerpres). — puternic factor de reprimare în pre cat într-o consfătuire pe comandan
Congoului (cu capitala la Leopold satisfacă cererile fundamentale ale S.U.A. — Arthur Dean, şeful delega între, secretarul de stat al S.U.A., Comisia internaţională a juriştilor zent iar persoanele caro sînt trimi
ville), Mauritaniei, Guineei, R.P. Ro- populaţiei din Angola, ci dimpotrivă ţiei şi ambasadorul Charles Stelle ; din Dean Rusk* şi ambasadorul Marii organizaţie din care fac parte 40.000 se in judecată sub acuzaţii cu carac ţii militari şi intenţionează de ase
mîftb, Ceylonului şi Algeriei ou în constituie o nouă formă o procesu partea R. P. Polone — ambasadorul Britanii la Washington, Ormsby Gore. de avocaţi, judecători şi profesori de ter politic sînt lipsite do dreptul e-
fierat în unanimitate fărădelegile să- lui de coionizare şi integrare a An- Manfred Lachs, şeful delegaţiei şi lt.- In cadru! întrevederii, relatează drept din 90 de tari, a dat publici senţial de a se apăra“. Raportul arală menea să aibă o consfătuire cu unii
vi'rşite de autorităţile portugheze în golei in statul portughez. colonelul Edmund Staniewski; din par agenţia France Presse, s-au discutat tăţii la 6 decembrie un raport în do asemenea că ..libertăţile civile şi
Angola şi au declarat că este into tea Birmaniei — ambasadorul V Pun viitoarea reuniune a Consiliului mi care condamnă regimul franchist din politice aie poporului spaniol sini li economişti. Presa prevesteşte noi de
lerabilă tergiversarea în problema In încheiere, reprezentantul Repu Shein, şeful delegaţiei, ş i ' U Maung nisterial al pactului N.A.T.O. care Spania şi critică lipsa de drepturi misii. - - "K--
eliberării poporului angolez. Organi Gyi; din partea R.A.U. — consilierul va avea loc la Paris între 10 şl 15 cetăţeneşti din această ţară. mitate, iar cetăţenii acestei ţări tre
zaţiei Naţiunilor Unite ! s-a făcut blicii Populare Romîne, s-a pronun decembrie, tratativele pe care secre buie să facă faţă represiunilor şi a- Totodată, contraamiralul Colunjia,
cunoscut în amănunţime situaţia din Mahmoud Samir Ahmed şi generalul tarul de stat Rusk Ie va avea la Raportul, intitulat „Spania şi dom restărilor“. ministrul marinei, a demisionat din
Angola. Această problemă a fost exa ţat pentru imediata recunoaştere a maior Gaafa El-Abd; din partea Ni Londra cu ministrul afacerilor exter nia legilor", subliniază că în aceas cauza divergenţelor in sinul coman-
minată de două ori în Consiliul de geriei — L. C. N. Obc. ne al Angliei săptămîna vuitoare, tă fără „este imposibil de găsit o In ce priveşte nivelul de trai ai dnmenfnlui marinei militare în ieuă-
Securitate şi de cinci ori în Aduna dreptului poporului angolez la inde precum şl ordinea de zi a conferin formă cit de mică de activitate a poporului spaniol, raportul subliniază tură cil distribuirea unor posturi im
rea Generală. A participat de asemenea W. Ep ţei dintre ptlmul ministru englez că acesta „este extrem de scăzut" portante.
pendenţă, oprirea tuturor acţiunilor stein, adjunctul reprezentantului spe Macmillan şi preşedintele Kennedy opoziţiei care să nu fie ameninţată şi că „în timp ce majoritatea mun
Delegatul RP. Romîne, Mircea Ni- cial al secretarului general O.N.U. între 19 şi 20 decembrie in insulele citorilor spanioli câştigă lunar între Confederaţia Generală a Muncii a
colaescu, a subliniat că Angola con militare şi a măsurilor represive, Bahaine. Agenţia France Presse re de sancţiuni prevăzute în legi“, In 1.000 şi 1.580 poseías, minimum do dat publicităţii o declaraţie în care
stituie una din paginile cele mai în trai în această tară este de 3.600 pe cere „schimbări radicale în politica
crearea condiţiilor necesare transfe raport se menţionează de asemenea setas“. economică şi socială", subliniind ră
rării puterii către populaţia din An că „tribunalele militare sînt cel mai „prăbuşirea zgomotoasă a grupului
Iui Alsogaray a fost provocată de in
gola conform cu dispoziţiile decla dignarea generală".
raţiei cu privire la colonialism.
tunecate din dosarul Colonialismului. ANg;- latează că corespondenţii de presă
i-au întrebat pe ambasadorul englez
Portugalia duce în Angola un adevă- » după această întrevedere dacă el nu S c u r t e ştiri — Scurte
rat război ,• măsurile represive şi ac- I ¦1 Gerfach : Guverna? R. D. Germane este hotărlt o discutat cu secretarul de stat şi
problemele ridicate Jn Marea Brita- LONDRA. — La 6 decembrie, mai mai mare partid politic african din S o ils
ţiutiile ei militare au depăşit limi să ducă tratative serioase nie de recentele declaraţii antibri- mulţi membri a> parlamentului au Kenya — a cerut guvernului Kenyei
tanice ale fostului secretar al De cerut in Camera Comunelor minis să interzică senatorului american TOKIO. — Potrivit dalelor publi
tele unui conflict local intre metro cu guvernul R. F„ Germane cate de către Ministerul Murm al
polă şi colonie şi Portugalia este Japoniei, de la începutul acestui an
BERLIN ? (Agerpres). — încordării internaţionale şi normali
ajutată în acţiunea sa dc reprimare Manîred Gerlaoh, vicepreşedinte zării relaţiilor dintre cele două state partamentului de Stat, Dean Ache- trului educaţiei, Edward Boyle, să Allen El’.ender intrarea pe teritoriu] în urma diferitelor accidente in pro
a populaţiei angoleze de aliaţii ei al Consiliului de Stat al R.D. Ger germane. „Putem începe tratativele 6on. Deşi diplomatul britanic a cău extindă predarea limbii ruse in şco ţării. După cum se ştie, acestui voia ducţie au avut de suferit peste
din blocurile politice şi militare. Ar mane, luînd cuvîntul la 7 decem chiar mîine — a declarat M. Gerlacb. tat să nege existenţa unor diver lile din Anglia. Ministrul a promis jor american i s-a interzis pînă 400.000 de oameni.
mata portugheză, parte integrantă brie ia Drezda, a declarat că guver Acum depinde de Bonn dacă vor ii genţe, din relatările agenţiei reiese că va examina propunerile făcute acum intrarea în Uganda, Tanganica
din N.A.T.O., instruită şi dotată în nul R.D. Germane este holărit să Create premizele necesare pentru că în cercurile politice din Anglia, de unii membri ai Camerei Comune şi Etiopia. NEW YORK. — Referindu-se la
cadrul aceste, aliante, se găseşte ducă tratative serioase cu guvernul aceste tratative“. există riscul unei „furtuni antiame- lor în sensul ca limba rusă să fie declaraţia unul reprezentant al ad
R.P. Germane în vederea micşorării ricane“. predată elevilor începind de la virs- JOHANNESBURG. — Citeva sute ministraţiei minelor din Penusylva-
ta de 8—10 ani. de muncitori africani de la o topi nia, unde jci a avut loc o puternică
«taa, torie din Tsumbeb (Africa de sud- explozie datorită căreia 38 de mineri
Din evenimentele în vedere acest fapt, „New York RIO DE JANEIRO. — Stroessner, vest), au declarat la 6 decembrie o au rămas izolaţi la o adincime de
Post“ şi alte ziare au formulat Sn- dictatorul din Paraguay continuă să grevă de proresl împotriva condiţii 198 m„ agenţia France Presse anun
— P e d ru m u l ce? b u n — lui cosmic în scopuri paşnice, inclu so de Ia poziţia reprezentantului tr-un fel sau altul întrebarea dacă tină în temniţa pe profesorii Anto lor insuportabile de muncă. După ţă că sînt puţine speranţe ca mi
siv la organizarea tmor zboruri spa S.U.A. Ia O.N.U. în timpul crizei din nu cumva un om de stat american nio Maidana, Julio Rojas si Ananias cum relatează agenţia Reuler, poliţia nerii să fie găsiţi in viaţă. Situaţia
Declaraţiile comune sovieto-nmeri- ţiale comune. Marea Caraibilor s-a Încheiat prin- care se pronunţă în favoarea regle Moidana. Viaţa lor este în primej sud-africanâ a reprimat cu brutali este disperată, după cum a declarat
caîie în problemele folosirii paşnice tr-o scrisoare în care preşedintele mentării divergenţelor prin tratative die. Stroessnei nu a îndeplinit ho- tate pe grevişti, 42 dintre ei fiind reprezentantul administraţiei la 10
a spaţiului cosmic şi folosirii în sco Şi documentul privind folosirea in Kennedy il asigură pe acesta de în îşi riscă postul. După cum reiese din tărîrea Tribunalului suprem caro i-a arestaţi, iar alţii 150 fiind închişi ore după explozie.
puri paşnice a resurselor ce vor fi scopuri paşnice a resurselor elibe treaga încredere a Casei Albe. Zia relatările presei, cel care instigă la găsit nevinovaţi pe arestaţi şi care in incinta topitoriei.
eliberate în urma dezarmării silit a- rate prin dezarmare, a fost primit cu rele americane consideră însă că dezlănţuirea unui război nuclear nu a cerut eliberarea lor. TOKIO. — La Yokchama, la o uzi
preciate de observatorii de Ia O.N.U. căldură de delegaţii care au discutai problema s-a închis doar aparent, au însă a se teme de asemenea re NEW YORK. — Agenţia United nă a societăţii „Nihon Karitto“ s-a
ca avînd o dublă semnificaţie pozi mai bine de cinci săptăqiîni această întrucît ceea ce fusese pus de fapt presalii. O dovadă a acestui fapt RABAT. — La 5 decembrie condu Press International relatează că la 6 produs la 7 decembrie o puternică
tivă. In primul rînd, ele constituie problemă. In cuvîntările lor, ei au în discuţie era nu persoana Iui Ste este că nici Acheson, nici Taylor, cerea partidului Uniunea naţională decembrie a eşuat încercarea State explozie. Din cauza acestei explozii,
un aport constructiv la rezolvarea considerat acest acord ca un bun şi venson ci anumite acţiuni recente africană din Kenya (Kami) — cel lor Unite de a lansa o rachetă „Ti- după cum anunţă agenţia Kiodo Ţu*
importantelor probleme la care se stimulativ exemplu pentru discuţiile de politică externă ale Statelor nici ceilalţi nu au considerat nece tan-2“. Racheta a explodat în aer şin, au fost distruse două secţii an.
referă. In al doilea rînd, după cum de la Geneva privind acordul de de Unite. sar să dezmintă că au fost împotriva Con$erin$a Unîunsj după două minute si zece secundo uzinei, cinci muncitori şi-au găsit
scrie „New York Times“, ele repre zarmare generală şi totală. Repre reglementării crizei pe cale paşnică de la lansaie. Cu citeva ore înainte moartea, iar aRi 31 au fost răniţi.
zintă o contribuţie majoră ia rea zentanţii Guineei, Mongoliei, Mauri- Articolul din „Saturdav Evening sau măcar să-si explice poziţia. Des sindicalelor dan M o rv e g ia Acesta este al treilea accident tra
lizarea unor acorduri şi asupra al laniei, Pakistanului, Cubei, Republi Post“ semnat de ziariştii Bartlett şi pre aceşti oameni, ziarul „New York a eşuat lansarea noii rachete „Po- gic din această uzină, care a avut
tor chestiuni. cii Mali, Liberiei, Cehoslovaciei, In Stewart AIsop, care a constituit sem Post“ scrie că „gîndesc primitiv dar OSLO 7 (Agerpres). —
diei, Nigeriei şi aRii au remarcat că nalul de începere a campaniei îm sînt gata la acţiuni militare“ crezînd 135 de activişti sindicali, reprezen- [aris A-3", caic a deviat de la tra loc în ultimii ani.
Referindu-se la acordul privind spiritul care a călăuzit negocierile potriva politicii tratativelor, fusese că Statele Unite „pot să păşească tînd 500.000 de membri ai sindicate iectoria sa şi a fost explodată în aer.
folosirea paşnică a spaţiului cosmic, sovieto-americane în redactarea a- inspirat în mod evident de cercuri din criză în criză şi să iasă trium lor din Norvegia, participă la con
ziarul „New York Post“ scrie»: „Mulţi cestei declaraţii confirmă speranţele americane influente caro preconi fătoare şi intacte numai dacă vor ferinţa Uniunii sindicatelor din Nor
aşteaptă cu nerăbdare orice pas pe omenirii în posibilitatea lărgirii sfe zează folosirea forţei ca argument adopta de fiecare dată o atitudine vegia care se desfăşoară ia Oslo.
calea înţelegerii sovieto-americane şi rei înţelegerii internaţionale. politic. Nu intîmplător, autorii arti războinică“. Punctul principal al ordinei de zi
speră că această înţelegere va co colului, care îi atribuiau lui Steven a conferinţei îl constituie .pregătirile
Ziarul „New York Times“ salutind son o poziţie mult mai conciliantă Scandalul stîrnit în jurul lui in vederea încheierii dc noi contrac
Stevenson Ie-a folosit ca un te colective, valabilitatea actualelor
pretext pentru a-şi pune din nou in contracte oxpirind în 1963.
circulaţie punctul de vedere. După
borî din spaţiul extra-atmosferic şi pe „sprijinul acordat de Naţiunile U- în problema crizei din Marea Carai cum subliniază ziarul „Washington
bilor decît cea pe care s-a situat Post“ intr-un articol în care face un
pămînl“. Ziarul „Washington Post“ nite propunerii sovieto-americane a- el in realitate, îi opuneau punctul examen al raportului do forte din înăsprirea feren i împoîriv^
subliniază că „acordul anunfat la 5 supra dezarmării“ scrie: „Declaraţia de vedere al altor oameni de stat
decembrie reprezintă punctul culmi sovieto-arnericană, care a fost obţi americani. Este vorba, printre aRii, administraţia S.U.A., trebuie evitată p o p o ru lu i dom in ican
nant a! serici de tratative care au în nută, subliniază încrederea în posi despre generalul Taylor, preşedinte primejdia ca „cei care încearcă să
ceput deîttdată după schimbul de bilitatea dezarmării şi în rezulta le comitetului mixt al şefilor de state îngheţe politica americană într-un SANTO DOMINGO 7 (Agerpres).
scrisori intervenit între preşedintele majore, despre Dean Achcson, fost Ultimele zile ale campaniei elec
tele care s-ar obţine prin folosirea secretar de stat al S.U.A,, care po stalu-quo imuabil să aibă cîştig de torale din Republica Dominicană se
Kennedy şi premierul N. S. Hruş- unor resurse uriaşe in scopuri paş desfăşoară în condiţiile înăspririi te
ciov la începutul acestui an“ (este nice". In acelaşi timp ziarul atrage a- cauză". rorii împotriva poporului dominican.
vorba de scrisorile în problema stu tenţia că această declaraţie răspun Potrivit relatărilor agenţiei Prensa
dierii şi folosirii spaţiului cosmic din de „şi acelor cercuri din Statele ti trivit autorilor articolului au cerut După părerea observatorilor poli Latina, în oraşul Santiago de Los Ca-
martie 1962). Ziarul scrie de aseme uite de pildă care mai continuă a fi baileros, un tlnăr conducător al
nea că la Washington se speră că în mare măsură dependente de con să se procedeze la o invazie sau la» tici americani, Înfruntarea dintre Partidului „Mişcarea 14 iunie“ a fost
acest pas important către cooperarea tractele militare“. ucis de unul din agenţii candidatului
între naţiuni, după cum a fost carac un atac aerian prin surprindere îm partizanii (politicii de forţă si cei ce prezidenţial Viriato Fiallo. In locali
terizat de James Webb, conducăto Caz&iS Stevenson potriva Cubei. Marile trusturi de preconizează abordarea realistă a tatea Barl, poliţia a intervenit cu
rul Administraţiei naţionale pen presă americane care s-au străduit problemelor internaţionale va conti bastoane de cauciuc, rănind mal
tru problemele aeronauticii şi cerce şî d e d e s u b tu rile Iul în timpul crizei din Marea Caraibi multe persoane, în timpul unei de
tarea spaţiului va contribui la cola monstraţii populare Împotriva can
borarea In domeniul folosirii spaţiu Aşa-zlsul „Caz Stevenson“ care a lor să convingă opinia publică de nua să consliluie una dintre earac- didaturii lui Fiallo.
fost creat in mod artificial pornindu*
necesitatea unei agresiuni împotriva teristicile vieţii politice americane.
Cubei au folosit pretextul aşa-zise-
lor dezvăluiri cuprinse în articolul C. RĂDUCANU
din .rSaturday Evening Post“ pentru trimisul special al Agerpres
a cere demisia Iui Stevenson. Avînd la New York Vedere din Republica Mali. Pescari de pe riul Niger.
Redacţia şi administraţia ziarului :Str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 671. Taxa plătrtă în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T. T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie »949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică _i Mai« - Deva