Page 25 - 1962-12
P. 25
:Vn PROLVTARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VA!
dBummieă* u t o-r eăC L
Anul XIV. Nr. 2476 Marţi 11 decembrie 1962 4 pagini 20 bani Cu loale că în această zi mercurul aici împreună cu familiile lor tov. Uşi închise
termometrelor a coborît mult, un Viorel Buşlea, Eugen Moskar, Petru
Sesiune teknico^şiîinţiiică număr mare de oameni ai muncii au Almăşan, Constantin Cataranciuc, Va In timpul călduros, amatorii de
ţinut să participe la manifestările ier Balica, Ioan Ştefan, Ioan Cristea sport au ocazia să asiste şi să par
In sala cantinei U. M. Cugir a avut loc dumi care s-au organizat în oraş. Am făcut şi alţii. Au venit pentru a petrece ticipe la anumite competiţii orga
nică o sesiune telmico-ştiinţifieă a tinerilor o vizită prin cluburile şi sălile dc muncitorii fruntaşi, Mihai Vass, Ioan nizate pe stadion. Cum timpul s-a
muncitori, tehnicieni şi ingineri pe tema „Pro sport pentru a consemna felul cum Roşu, în fine, peste 150 oameni de răcit, multe manifestaţii se organi
bleme de tehnică nouă în construcţia de maşini“, oamenii muncii îşi petrec o zi de la întreprinderile amintite. Seara de zează în sălile dc sport. In ziua de
organizată de comitetul orăşenesc U.T.M. odihnă. odihnă .a fost deschisă de tov. A. duminică însă n-a fost organizată
Chiţimia, membru în comitetul sin nici un fel de întrecere. Sălile de
Pe marginea expunerilor prezentate de ingi A treia întîlraire dicalului, care a prezentat un scurt sport ale Şcolii medii „Deccbal“ şi
nerii lacob Şincu, M. Oprea, Dorin Goţea şi al bilanţ al activităţii întreprinderilor clubului U.R.C.M. erau cu uşile în
ţii, Iau luat cuvîntul numeroşi participanţi care rAcum citeva săptămîni Ia clubul in acest an. Cum era şi firesc a dat chise. Nici la sala Şcolii medii „]. A.
au făcut propuneri privind îmbunătăţirea meto sindicalelor s-a deschis un cerc fi citire fruntaşilor în producţie care Komenski“ nu s-a organizat nimic.
delor de lucru la prelucrarea prin aşchiere a me latelic. Deschiderea lui a fost pri au contribuit la depăşirea sarcinilor Iată deci că posibilităţile care există
talelor neferoase, frezarea rapidă a aluminiu mită cu viu interes de numeroşi fi- nu sînt pe deplin folosite. Aceasta
lui etc. lalelişti. Din cerc fac parte munci dc plan. Mulţi dintre ci se aflau în este cu atît mai rău cu cil în multe
tori, intelectuali, elevi etc. Dumini localităţi din regiune au începui în
Cu pianul anual îndeplinit că dimineaţa membrii cercului s-au sală. In continuare participanţii Ia trecerile din cadrul sparlachiadei de
înlîlnit pentru a treia oară. Ionel iarnă a tineretului.
SECTORUL I B M IM A LUPENI Vizireanu, salariat la P.T.T.R., dr. seara de odihnă au dansat şi s-au
Alexandru Chirimigiu, losif Nemeş, In rîhdurile de faţă am surprins
Minerii, tehnicienii şi inginerii din sectorul 1 B lucrător la C.L.D.C., Tiberiu Bor- veselit. Seara de odihnă a contribuit citeva aspecte care să oglindească felul
dan, Andrei Gyorgy, pionieri şi mulţi cum şi-au petrecut ziuă dc duminică
alţii, au discutat despre unele nou şi mai mult la închegarea colecti oamenii muncii din oraşul Deva.
tăţi filatelice, au făcut schimburi de Desigur că cele citeva acţiuni nu
timbre şi au hotărît deschiderea unei vului, a fost un imbold în obţine- sînt de natură să mulţumească. Ce
expoziţii filatelice în cadrul clubu tăţenii aşteaptă ca în zilele de odih
lui. Aceşti pasionaţi filatclişli au rea a noi succese în muncă. nă să fie organizate mai multe ma
petrecut o dimineaţă plăcută, utilă. nifestări cullural-arlislice şi sportive,
Spre sala „P atria" astfel ca timpul liber să fie folosit
Seară de odihnă din plin. In această direcţie, o în
Mulţi cetăţeni ai oraşului s-au în drumare mai temeinică trebuie să
Prin grifa conducerii întreprinderii dreptat către sala cinematografului acorde Comitetul orăşenesc de partid
comerţului cu ridicata (l.C.R.A.) şr „Patria" din localitate pentru a vi Deva.
l.R.V.A. s-a organizat duminică ziona filmul sovietic „Casa de la
după-amiazu. lot la clubul sindica răscruce“. Pentru a satisface cererile ,V. ALBU
telor, o seară de odihnă. Au venit de bilete ale celor care vor să vi
zioneze filmul, conducerea cinema
tografului a organizat spectacole şi
dimineaţa. Numai în această zi au
vizionat filmul „Casa de la răscruce“
peste 2.000 de cetăţeni.
al minei Lupeni aii îndeplinit la 7 - decembrie
planul anual de producţie. De la începutul aces
tui an şi plnă la data respectivă colectivul de
aici a extras in afara sarcinilor de plan 12.500 In timp ce In
tone de cărbune cocsificabil de bună calitate.
Randamentul pe sector, în perioada amintită, a sala cinemato
grafului din Cu
întrecut pe cel planificat cu 180 kg, cărbune pe gir spectatorii
post. Mărind productivitatea muncii în abataje, urmăresc cu a-
tenţie filmul, in
Brigada de înaintări rapide de la sectorul de investiţii al minei Petrila, îmbunătăţind calitatea cărbunelui şi folosind în cabina (le pro
iecţie un om are
condusă de minerul Sebastian Dogaru, şi-a depăşit angajamentul anual cu mai mod raţional lemnul de mină şi energia electrică, grijă ca proiec
ţia |şl audiţia
bine de 47 m.I. galerie, iar la preţul de cost a realizat o economie de 72.000 lei. | colectivul acestui sector a realizat şi o economie spectacolului ele
film să fie din
dc 500.000 lei la preţul de cost tre cele nţai
bune.
al producţiei. a. mica
In fotografie :
miner Gheorghe Brad
Ridicai'’©» tuturor echipelor ::::::::::::
Î! CITIŢI IN PAGINA II-A jj
la nivelul celor fruntaşe — Cuvînfarea tovarăşului
preocuparen noastră, de seamă Mihaâ DaSea în timpul rulă
la şeâsnfa Consiliului rii filmului, in
Sint de putină vreme preşedinte al co .o acţiune n-a fost întreprinsă în ducţie, se enumeră cei care au lipsit
nemotivat sau au dormit şi ii se spu S u p e rio r cabina de pro
ne că nu procedează bine. Şi cu asta al Agriculturii iecţie.
s-a terminat. Timp de o lună cei care
mitetului sindicatului/ pină de curînd această direcţie. Ba dimpotrivă echi lipsesc nemotivat sint lăsaţi iu pace
şi de maiştri, şi de şefii de sectoare,
am fost maistru miner. îmi amintesc că pele respective sînt pur şi simplu şi de comitetele sindicale. Nimeni nu
ta măsuri. Alta ar fi situaţia dacă
la sectorul unde lucram dacă planul uitate. Se spune că şi-aşa ele nu-şi s-ar discuta operativ cu aceşti oa
meni.
era realizat la toţi indicii, eram mul realizează planul, aşa că mai bine
Prin urmare e în putinţa noastră
ţumiţi eu totii. Adică ce înseamnă să ne orientăm către echipele frun să ridicăm toate brigăzile la nivelul S T LIE Z U L E
celor fruntaşe, să ajungem acolo in
că eram mulţumiţi cu totii ? Condu taşe. Această părere greşită are ur cit toate echipele să-şi îndeplineas Moi trasee
cerea întreprinderii ne felicita, co mări nefavorabile. In echipele acestea că ritmic planul la toţi Indicii. Pen
mitetul de partid la fel, comitetul îşi fac loc delăsarea. tru aceasta cred că în prima urgen
tă trebuie să ne îndreptăm atenţia in
sindicatului de asemenea. Ba eram Se puteau aduce aceste echipe în următoarele direcţii: 7 . 0 0 0 litri l a p t e p e s t e p la n Aproape 4 0 0 .0 0 0 spectatori
şi premiaţi. E de la sine înţeles că rîndul celor fruntaşe ? Fireşte. Iată — asigurarea condiţiilor tehnico- îngrijind şi hrănind bine animalele, lucrătorii G.A.S. din Petreşti Filmul este tot mal pină la 1 decembrie, de autobuze
în luna următoare căutam să mun un exemplu. La sectorul 90 Musariu materiale tuturor echipelor încă de (trupul Vingard), au reuşit să sporească lună de lună productivitatea
la începutul lumi,¦apoi urmărirea pe mult îndrăgit de oa 203 filme în 1-405 spec In scopul îm
cim la fel pentru a ne depăşi din era o echipă care nu-şi realiza pla
' nou planul. parcurs ca fiecare echipă să aibă acestora. Ca urmare, planul pe anul în curs la .lapte a fost realizat incă menii muncii din Lu tacole. Ele au fost vi bunătăţirii tran
nul decît în proporţie de 80-90 la create posibilităţi pentru realizarea peni. La cinematogra
planului; de la 25 noiembrie, cu 35 zile mai devreme. fele ..Muncitoresc“ din zionate d.e aproape sportului în co
„Foarte bine aţi procedat“ — va spu sută. Minerul Gheorghe Gerbu a fost Cfcler inaî mart producţii le-an obţifiut 58 Ta'716tHriitf'lb’r ^?grijitorii- 400.000 spectatoft. mun şi pentru sa
— punerea în fruntea tuturor echi Lupeni şi „6 August“ tisfacerea cerin
ne poate cineva. Biné iritr-un fef şi îndemnat' 'să preia conducerea aces pelor a minerilor cu o calificare ri I mulgători Vasile Vinersar şi Ioan Laseu.
dicată, cu dragoste de muncă şi au
răul în altul. Noi, maiştrii, ingi tei echipe. Conducerea sectorului i-a toritate ; Demn de subliniat şi faptul că de lă trupul din Vingard, aparţiulnd Bărbuteni, au rulat de jW-, ANA RACOLŢA ţelor oamenilor
nerii şi majoritatea minerilor,. ne dat tot sprijinul. Urmarea ? Acum G.A.S. Poireşti, a fost livrată pină acum cantitatea de 1.620 hl. lapte, cu la începutul anului şi ¦: • corespondentă muncii din regiu
bucuram, e adevărat ,• dar erau unele ' echipa respectivă îşi realizează pla- — repartizarea judicioasă a echipe
lor pe maiştri în scopul asigurării 7.000 litri lante nea noastră, con
echipe- care nu se bucurau, pentru unei asistenţe tehnice corespunză
toare ; raai mult decît Concurs „Cine şfie, ducerea între
că nu-şi realizau planul. Parte din sarcina planifi CONSTRUIESC O ŞCOALA prinderii regio
sarcinile lor fuseseră duse insă la în — întărirea prin toate mijloacele a cată. - răspunde" nale de transpor
IA E . M. BA^ZA disciplinei în muncă; ERNEST FRÜHN Cetăţenii comunei Homorod, ra bucăţi cărămizi. Pină acum şcoala turi auto, a des
ionul Orăştie, au hotărît încă din a fost ridicată în roşu. In sala de festivităţi a clubu chis noi trasee
deplinire de alte echipe şi atunci la — ridicarea calificării atît Ia mun corespondent anul trecut să construiască cu aju lui muncitoresc din Cugir, în de autobuze. Ce
citori, cit şi la maiştri. torul contribuţiei voluntare o şcoa In vederea continuării şi termină prezenţa a 300 de spectatori, a le 8 trasee noi
nivel de sector „toiui era in regulă“. nul în proporţie de 110—115 la sută. Cerc de lă de 8 ani. Datorită preocupării rii lucrărilor la noua şcoală, cetăţe avut loc concursul „Cine ştie, sint: Romos-Ro-
Prin urmare activitatea noastră nu Desigur, la fel se putea proceda şi cu Comitetul sindicatului, comitetele sfatului popular şi a sprijinului dat nii au votat ca şi în anul viitor con răspunde“, pe tema „Să' ne cu moşel; Orăşlie-
era chiar aşa de bogată pe cum pă celelalte echipe care nu-şi realizează sindicale de secţii de la E.M. Barza croitorie de deputaţi, s-a reuşit ca cetăţe tribuţia voluntară, să fie destinată în noaştem meseria de turnător“. Blandiana; Te-
rea. sînt hotărîte să pună în valoare a- nii să confecţioneze voluntar 70.000 acest scop. ius-B eldinA lba
planul, de la toate sectoarele. In a- cesle posibilităţi, să acţioneze în vii Răspunzînd do La acest concurs au participat lulia-Cetea ,• De-
Si cu asta mă consider intrat in ceastă privinţă vinovat se face şi co tor mai ferm pentru ridicarea tuturor rinţei unor colec IOAN GROZA corespondent şase muncitori turnători de la va-Hărău; Brad-
subiect. E vorba aşa dnr de echi mitetul sindicatului, care n-a între tiviste, conduce U.M.C. La sfârşitul concursului Tebea-Cărăstău;
pele rămase sub plan, de echipele prins nimic în ultimul timp pentru echipelor la nivelul celor fruntaşe. rea căminului Utilaj nou dat Sn folosinţă Remus Codea a obţinut premiul Hateg-Pîclişa-Clo-
îndreptarea situaţiei. cultural din Bră- 1, Mihail Grail, premiul II. iar potiva; Hune-
„trecute cu vederea“ cînd totul DORIN BULIGA ntsca, raionul I- La întreprinderea Marmura din Simeria a fost terminată de chrînd
„merge bine“. La Exploatarea minieră Intîinim însă şi unele echipe con preşedintele comitetului sindicatului lia, a deschis Ia montarea unui nou utilaj, — staiia de mozaic granulat. Conlorm plani- Ion Firescu premiul III. Concu doara-Iuba. Pe
Barza sînt multe astfel de echipe. duse de mineri pricepuţi, care au în cămin un cerc de ricării acest utilaj urma să intre în funcţiune Ia 31 decembrie 1962. renţilor li s-au în minat premii traseul Deva-Zei-
componenţa lor oameni harnici, dar de la E.M. Barza croitorie. Şedin In cărţi. cani s-a pus în
E drept că planul de minereu al care rămîn sub plan. In acest caz de ţele de cerc se Prin eforturile depuse de către muncitorii întreprinderii s-a reuşit să circulaţie al doi
exploatării e realizat. Dar putem noi tin de două ori se scurteze termenul de dare în folosinţă cu 19 zile. In planul activităţii clubului lea autobuz TV
fi mulţumiţi? Fireşte că nu. Dacă vină e numai conducerea sectorului, pe săptămină, lu sânt prevăzute pe viitor orga Iar traseul a fost
care nu acordă sprijin echipelor ; pen nea şi miercurea Noul utilaj, complet mecanizat, este deservit de cinci oameni lucrînd nizarea altor asemenea acţiuni. prelungit pină
toate echipele şi-ar fi îndeplinit pla şi sînt frecventa în două schimburi. Productivitatea muncii creşte simţitor. la Bucova.
nul, depăşirea poate că ar fi mai tru că nu în rare cazuri asistenta te de 18 colecti IONELA ALEXANDRESCU
mare. In schimb am fi putut insista tehnică este necorespunzătoare. Ce Scopul principal al montării acestei staţii este acela de a permite corespondentă
mai mult asupra calităţii producţiei, asistentă tehnică poate da maistrul valorificarea deşeurilor provenite din tăierea placajelor în secţiile de pre
lucrare şi din degroşarea blocurilor de marmură, contribuind astfel la sa
c^ea ce ar fi dus la îmbunătăţirea Cornel Feer, de Ia orizontul 210 Mu tisfacerea comenzilor de mozaic granulat din partea beneficiarilor.
^alizărilor la planul de metal. Aşa, sariu, care trece pe la echipe în gra
ne-am îndreptat atenţia în spre unele bă. fără a da indicaţii concrete, fără STELA DRIMBĂREANU
echipe fruntaşe, de la care s-au ce a cere remedierea deficienţelor sem viste. corespondentă Întreceri sportive spectaculoase
rut cantităţi sporite de minereu pen nalate ? Sau maiştrii Gheorghe Ilieş,
De curind au luat treceri spectaculoa- nut sportivul losif
tru ca să iasă planul de minereu pe Petru Nicula şi Dumitru Grădinaru,
care absentează nemotivat de la lu sfîrşit întrecerile din se. Pe primul loc Balogh, care clin 200
exploatare. Şi am reuşit. Dar canti
tatea de metal din acest minereu a cru? Sau Ioan Haneş, care îşi des cadrul turului cam- s-a situat echipa lovituri mixte, a îo-
fost mică. făşoară activitatea în biroul secto pionatulni orăşenesc stăruinţa Petroşani talizat 834 popice
rului ?
E prin urmare clar faptul că ridi de popice din Pe- care a totalizat 15 doborîte.
carea tuturor brigăzilor la nivelul Asistenta tehnică este necorespun
celor fruntaşe constituie o rezervă zătoare şi din cauza faptului că mun troşani. Cele 6 echi- puncte. La indivi-
importantă în realizarea planului la ca în subteran este în aşa fel orga
tdti indicii Spun unii că în minerit pe masculine parti- dual cele mai bune s. bAloi
e imposibil să nu ai şi echipe ră nizată incit unui maistru îi revin
prea multe echipe. La secţia Mu cipante m oferit în- rezultate le-a obţi- corespondent
sariu, de pildă, în unele sectoare,
Concurs al brigăzilor artistice
mase sub plan. Eu sînt de altă unui maistru de revir îi revin pină de agitaţie
părere. Există posibilităţi reale pen Ia 10 echipe. Desigur, oricît s-ar stră
tru ca la exploatarea noastră toate dui el, nu poate da îndrumările ne Duminică 9 decembrie, La concurs au luat parte, evidenţă munca 'depusă
echipele să-şi îndeplinească lună de cesare tuturor echipelor. Conducerea căminul cultural din Si- brigada artistică din co- pentru pregătirea acestor
lună planul de producţie. Numai că
e nevoie de mai multă preocupare în exploatării poate în schimb să re meria Veche a găzduit o muna Rapoltul Mare, care formaţii artistice de către
acest sens, de interes colectiv. Cum zolve această problemă. Şi anume
demonstrăm aceasta? Să analizăm întrecere culCural-artistică a prezentat textul „Viaţă tov. învăţători Berea Ioan
citeva din cauzele care au făcut ca prin punerea la locurile cu aur nativ
unele echipe să nu-şi îndeplinească a unor controlori care să nu fie mai mult aplaudată de locui- nouă în sat la noi“ şi bri- Tirei Magdalena, pre
planul şi să vedem dacă aceste cau ştri. In acest fel pot fi redistribuiţi
ze puteau fi înlăturate. torii acestui sat, care au găzile artistice din Sime- __ • , , , . .
maiştrii şl atunci numărul de echipe
Sint multe echipe rămase sub plan pe maistru scade / creşte în schimb umplut sala pma ta refuz, na Veche, cu textele „Cmc aic onn’ preşedintele
la sectoarele Maria, 30—60, 120, I eficienta muncit. In frumoase costume ştie, răspunde“ şi „Din
şi V Valea Morii, Ruda şi Barza. Aici naţionale, membrii celor munca colectiviştilor în G.A.C. din Simeria, la
Unele echipe rămîn sub plan din
trei brigăzi artistice şi-au campania de toamnă“, organizarea spectacolului.:
cauză că nu li se asigură condiţii
disputat xntiietatea xn ca- Lăsînd la o parte unele
tehnico-materiale pentru îndeplinirea dnd concursului brigăzilor mjci deficienţe de inler- SCHULERI LIANE
planului. Le lipsesc vagonete, mate
artistice, faza intercomu- emo[ia4,e docuri> inspector metodist
nala, concurs organizat tn la Comitetul pentru
cinstea celei de-a 15-a a- 1(1 a^ w i’c scena’ sl)ecJ cultură şi artă
niversări a proclamării tacolul, în general, aplă- & Sfatului popular
nu se depune interes pentru asigura riale, dar maiştrii şi inginerii nu iau R.P.R. cut. Merită să scoatem în orăşenesc Deva
rea condiţiilor optime de muncă, pen măsuri. Rău este că în asemenea ca riaaf r . - . . •
tru ca toate echipele să aibă Ia timp, zuri nu fac nimic nici comitetele
in frontul de lucru, materialele şi sindicale de secţii. Pregătesc un simpozion muzical-liferar
vagonetele necesare, asistenţa teh Sînt destul de multe cazurile de
nică. Luni in şir echipele conduse de In cadrul Asociaţiei sportive „Victoria" din Călan îşi desfăşoară activitatea şi un cerc de radio-amatori. De curînd, sub îndrumarea Comite [ori şi organizarea unor manifes
minerii Nicolae Andraş, loan Todea, indisciplină in muncă. In unele echi Cercul este frecventat de 36 tineri, dintre care 34 urmează cursurile şcolii medii serale. tului raional pentru cultură şi artă tări cultural-educative ca seri lite
Costache Evu, Alexandru Rănescu, pe sînt oameni care lipsesc nemoll-' a fost reorganizat cercul literar „Ion rare, medalioane literare etc.
Adam Madosa şi Reluţ Ciubotaru, vat. E de la sine înţeles că în ase IN FOTOGRAFIE: Tov. ing. Viorel Popa, instructorul cercului, explicxnd unui grup de tineri modul dc lucru Budai-Deleanu“ de pe lingă Casa ra
rămîn sub plan. Conducerile sectoa menea cazuri planul nu mai poate fi in emisie-recepţie. ională de cultură din Alba Iulia. In cinstea celei de a XV-a ani
relor şi comitetele sindicale de secţii, îndeplinit. După părerea mea cazu Cercul şi-a propus ca obiective prin versări a proclamării Republicii
nu iau însă în seamă acest fapt. rile de indisciplină în muncă persistă cipale în activitatea sa populariza Populare Romîne, membrii cercului
Nici o consfătuire de producţie nu pentru că nu se face nimic concret rea succeselor literaturii noastre rea- pregătesc un simpozion muzical-litc-
s-a organizat pe această temă, nici pentru înlăturarea lor. Doar la sfîr- Hst-socîaliste, încurajarea creaţiilor rar cu tema „Te slăvim, Republică".
şit de lună, în consfătuirea de pro originale, culegerea de folclor nou,
sprijinirea activităţii artistice de ama- D. MURGU
corespondent