Page 26 - 1962-12

\. Nr. 2470

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

\ Lucrările şedinfei Consiliului Superior ai Agriculfur r

\

Cuvîntarea tovarăşului MihaioTovarăşi, ta de trei ani, au fost de asemenea Trebuie înlăturată tendinţa — ră­ însă cu necesitate creşterea nivelu­
măşiţă a vechiului sistem de muncă lui de pregătire profesionala a masei
<,>Lucrările şedinţei Consiliului Su­ dezbătute amănunţit. — ce se manifestă la unele consilii de colectivişti. In aGeastă privinţa de
perior al Agriculturii se încheie as­ Propunerile făcute vor fi studiate de a transforma şedinţele sau consfă­ o deosebită însemnătate este asigu­
tăzi cu rezultate deosebit de fruc­ de comitetul executiv al Consiliului sporite de îngrăşăminte organice. Se­ jate pentru irigaţii, cu excepţia ce­ colectivă fiind încadrată eu cel pu­ tuirile organizate de consiliile agri­ rarea desfăşurării în bune condiţii
Superior al Agriculturii, care va căuta mănat în cea mai mare parte în epo­ lor destinate culturii orezului şi le­ ţin un specialist cu pregătire su­ cole sau secţiile acestora, în simple a învăţămîntului agrozootehnic de
tuoase. gumelor, vor fi folosite numai pen­ perioară, fiecare gospodărie de stat instruetaje gu sarcini şi indicaţii care masă. Paralel su aceasta, consiliile
cele mai potrivite soluţii pentru re­ ca optimă, griul intră în iarnă bine cu circa 5 ingineri, medici veterinari. nu sînt rodul unei dezbateri temei­ agricole trebuie să se preocupe în­
In şedinţa plenară a Consiliului şi tru porumb. Aceştia reprezintă o forţă conside­ nice, al înţelepciunii şi experienţei deaproape de şcolarizarea cadrelor
în şedinţele secţiilor au luat cuvîn- zolvarea lor. dezvoltat. O sarcină însemnată revine gospo­ rabilă în agricultură, principalul colective. de conducere din gospodăriile colec­
tul peste 300 de tovarăşi, eare au sprijin, activul consiliilor agricole în tive, preşedinţi, brigadieri, socotilori
analizat activitatea desfăşurată în Este cunoscut tuturor faptul că Din toate acestea rezultă că sînt dăriilor agricole de stat din jurul unităţile de producţie. Comitetele Şedinţele consiliilor agricole şi ale — asupra problemelor practice ale
anul 1962 şi au dezbătut temeinic, oraşelor şi centrelor muncitoreşti In executive ale eonsiliilor agricole re­ secţiilor de specialitate să fie astfel
gu competentă, cele mai importante anul 1962 n-a fost un an tocmai create toate condiţiile pentru reali­ ce priveşte extinderea culturii de gionale şi raionale sînt datoare să programate, îneît să nu stînjenească organizării producţiei.
probleme ale dezvoltării agriculturii legume forţate şi timpurii. poarte o grijă deosebită îndrumării, muneile agricole ci, din contră, să
noastre socialiste, contribuind din prielnic pentru agricultură — a spus zarea ou suoces a sarcinii de plan sprijinirii în muncă a specialiştilor fie prilej de mobilizare în vederea Tovarăşi,
plin la elaborarea măsurilor prac­ Pentru îmbunătăţirea activităţii e- din producţie, să analizeze periodia rezolvării celor mai importante sar­ In perioada eare urmează vor avea
tice, concrete, menite să asigure în­ vorbitorul în continuare. Cu toate la această cultură. Trebuie însă să conomice a gospodăriilor agriGole de cu aceştia activitatea lor, să se preo­ cini. Iog adunările generale ale G.A.C în
deplinirea cu succes a sarcinilor puse stat, trebuie să se acorde o mai mare cupe de îmbogăţirea cunoştinţelor care se vor prezenta dările de sea­
de partid şi de guvern în fata agri­ acestea, producţia realizată la prin­ luptăm în eontinuare pentru obţine­ atenţie introducerii spiritului gospo­ lor profesionale, să se intereseze de Comitetele executive ale sfaturi­ mă pe anul 1962 şi planurile de pro­
culturii pentru anul 1963 şi în pers­ dăresc în folosirea mijloacelor mate­ asigurarea condiţiilor de muncă şi lor populare au datoria să sprijine ducţie pe 1963. Ţinînd seama de re­
cipalele culturi poate fi considerată rea de recolte mari la hectar şi pen­ riale şi financiare puse la dispoziţia de viaţă ale acestora. îndeaproape consiliile agricole în or­ comandările Consiliului Superior al
pectivă. lor de către stat, valorificării mai ganizarea activităţii lor, să întăreas­ Agriculturii, de experienţa anilor
Dezbaterea în cadrul şedinţelor ca bună. E drept, planul global al tru a păstra, fără pierderi, pînă la bune şi utilizării cu răspundere a Metoda eare trebuie folosită în că răspunderea acestora pentru con­ trecuţi, Gonsiliile agricole regionale
rezervelor de care dispun, astfel în- permanentă de cadrele din condu­ ducerea agriculturii din raionul sau şi raionale trebuie să îndrume şi să
eonsiliului a celor mai înaintate me­ producţiei agricole n-a fost îndeplinit recoltare, întreaga suprafaţă însămîn- cît fiecare gospodărie de stat să de­ cerea consiliilor agricole este mun- regiunea respectivă. sprijine gospodăriile colective pen­
tode agrozootehnice, izvorîte din re­ vină o unitate rentabilă. ea vie cu oamenii, în unitatea de tru a-şl întocmi planuri de producţie
zultatele cercetărilor ştiinţifice şi în întregime dar principalii indicatori tată. producţie, unde au posibilitatea să Tovarăşi, cit mai reale, Să se tină seama a
din practica unităţilor fruntaşe, a Tovarăşi, cunoască adevărata stare de lucruri, suprafeţele planificate a fi însămîn-
prilejuit un larg schimb de expe­ ai acestui plan sînt realizaţi cel pu­ In primăvară va trebui să însămîn- In raportul prezentat la Sesiunea să cunoască nevoile şi posibi­ Principala sarcină pusă de parti­ tate cu principalele plante de cul­
rienţă, cunoaşterea celor mai bune extraordinară a Marii Adunări Na­ lităţile lor reale, să îndrume dul nostru în faţa consiliilor agricole tură, în primul rînd cu grîu şi po­
rezultate obţinute şi stabilirea unor ţin la nivelul anului 1961. ţăm cu porumb circa 4 milioane de ţionale din aprilie anul acesta, to­ specialiştii, preşedinţii de gospo­ este întărirea eeonomieo-organizato- rumb, să se realizeze, Producţiile pla­
căi eficiente de generalizare a lor varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a dării. Considerăm că trebuie să rică a gospodăriilor agricole colec­ nificate la hectar să fie mobilizatoa­
în producţie. In domeniul produc­ Ce arată lucrul acesta? In primul ha., adică cu peste 400.000 ha. mai arătat necesitatea reorganizării con­ constituie o obligaţie pentru consi- tive, sprijinirea îndeaproape a gos­ re, dar trebuie luate măsurile cores­
ţiei de cereale şi plante tehnice, de ducerii agriculturii ca urmare a în- liliile agricole raionale, de a se în- podăriilor agricole colective noi în­ punzătoare pentru a fi obţinute.
pildă, s-au abordat probleme privind tînd, evidenţiază cu putere faptul că mult decît în 1962. Această măsură sheierii construcţiei socialiste la sate; tîlni păriodic cu specialiştii din uni­ fiinţate, mai puţin consolidate din Este necesar ca, consiliile agricole
structura culturilor, asigurarea şi fo­ structura noilor organe agricole -— tăţile de producţie, în şedinţe orga­ punct de vedere economic, Obiecti­ regionale şi raionale, împreună cu
losirea seminţelor din soiuri de mare încheierea colectivizării agriculturii nu este întîmplătoare. De valoarea Consiliul Superior al Agriculturii, nizate, care să aibă drept scop efec­ vul principal care trebuie urmărit consiliile de conducere şi specialiştii
productivitate, aplicarea diferenţiată consiliile agricole regionale şi raio­ tuarea schimbului de experienţă, dez­ în întărirea economică a gospodării­ din gospodăriile colective, să anali­
a complexului de măsuri agrotehni­ în primăvara acestui an, a creat con­ deosebită a porumbului nu se îndo­ nale — precum şi sarcinile princi­ baterea problemelor principale ale lor agricole colective este transfor­ zeze normele de retribuire a muncii
ce, introducerea şi generalizarea în pale care stau în fata lor. producţiei agricole din perioada res­ marea fiecărei gospodării într-o uni­ pentru preşedinţii G.A.C., vicepre­
producţie a metodelor noi, avansate. diţii deosebit de prielnice pentru ieşte nimeni, iar viata a arătat că Este necesar ca acum, cînd facem şedinţi, contabili, socotitori, briga­
bilanţul realizării principalelor sar­ pectivă. tate economică puternică, înflori­ dieri, magazineri, paznici şi să îna­
In cuvînţul lor, numeroşi vorbitori avîntul continuu al producţiei agri­ această cultură are un potenţial de cini în agricultură pe anul 1962, să Aşa procedează, de pildă, consiliul toare, inteze propunerile de îmbunătăţire
au concretizat cu exemple felul cum analizăm şi munca consiliilor agri­ Consiliului Superior al Agriculturii,
s-a muncit pentru abordarea dife­ cole, demonstrează superioritatea producţie foarte ridicat, dînd recolte cole, metodele şi stilul lor de muncă, agricol raional Criş, regiunea Crişa­ In linii mari, unificarea gospodării­ astfel îneît aceste norme să poată fi
ritelor aspegte ale producţiei vege­ Rezultatele obţinute în ce priveşte na, care a organizat gu specialiştii lor agricole colective mici s-a ter­ definitivate într-un timp scurt.
tale. Astfel, referindu-se la structu­ agriculturii socialiste. Totodată, cum nu se obţin de la alte plante. producţia şi metodele folosite, con­ din unităţile de producţie un ciclu minat. S-au creat unităţi puternice
ra culturilor, tovarăşul Constantin firmă că structura organizatorică este de conferinţe — cîte una pe lună — cu largi posibilităţi de dezvoltare. Tovarăşi,
Anderca, preşedintele consiliului aceasta arată justeţea şi eficaci­ In stabilirea celor mai indicate corespunzătoare, Forma nouă de or­ cu care prilej se dezbat temeinic cele Intr-un timp relativ scurt se va ter­
agricol regional Banat, a subliniat ganizare a conducerii agriculturii mai actuale probleme agrotehnice şi mina şi acţiunea de comasare a te­ Aeum, după încheierea lucrărilor
necesitatea extinderii culturii porum­ tatea măsurilor luate de partid pri­ măsuri în vederea realizării sarcini­ asigură o legătură direGtă, o îndru­ de organizare a producţiei. renurilor, asigurîndu-se astfel condi­ deosebit de rodnice ale şedinţei Con­
bului în regiune, tinînd seama de mare unitară, de sus pînă jos, de la ţiile necesare pentru organizarea şi siliului Superior al Agriculturii, vă
condiţiile deosebit de favorabile pen­ vind reorganizarea conducerii agri­ lor privind sporirea producţiei de organele de conducere pînă la unită­ Specialiştii sînt chemaţi să asigure folosirea judicioasă a pămîntului şi întoarceţi din nou la locurile de
tru această cultură. ţile de producţie unde se realizează aplicarea în producţie a măsurilor a forţei de muncă, înlăturarea trans­ muncă în gospodăriile colective, gos­
culturii şi repartizarea în produc­ porumb, un rol important îl va avea, practic sarcinile puse de partid şi tehnice şi organizatorice stabilite de porturilor de recolte de la distante podăriile de stat şi staţiunile de ma­
In centrul problemelor dezbătute guvern în faţa agiiculturii. Această Consiliul Superior al Agriculturii, de mari eto. Unirea gospodăriilor colec­ şini şi tractoare, pe cîmpurile expe­
în cadrul secţiei de cereale şi plan­ ţie a cadrelor de specialişti, desigur, şedinţa Secţiei de cereale şi formă de organizare asigură posibi­ consiliile agricole regionale şi raio­ tive mici, în unităţi mai mari a creat rimentale şl în laboratoare. Dumnea­
te tehnice, fertilizarea solului a ocu­ litatea analizării şi rezolvării con­ nale. Ei poartă răspunderea principa­ condiţii deosebit de favorabile pen­ voastră, cele mai de preţ Gadre ale
pat un loc de seamă. Astfel, tov. Fondul central al statului este asi­ plante tehnice a consiliului, destina­ crete alît a problemelor de ansamblu lă pentru rezultatele obţinute în pro­ tru trecerea la producţia agricolă in­ agriculturii, reprezentant! ai maselor
Marcu Constantin, şeful secţiei ce­ ale agriculturii, cît şi a problemelor ducţie de fiecare unitate'agricolă so­ tensivă şi multilateral dezvoltată. largi de oameni ai muncii de la sate,
reale şi plante tehnice de la consi­ gurat cu produsele agricole necesa­ tă acestei culturi, şedinţă care va specifice ale agriculturii fiecărei re­ cialistă. aveţi de rezolvat probleme multiple
liul agricol regional Maramureş, a giuni, raion, sau unitate de produc­ Procesul de dezvoltare intensivă de mare răspundere pentru înfăp­
arătat succesele dobîndite pînă în re ,• ţărănimea colectivistă urmează avea- loc în cursul lunii ianuarie. ţie în parte. Marea majoritate a specialiştilor şi multilaterală a producţiei în gos­ tuirea sarcinilor stabilite de partid
prezent în ceea ce priveşte aplica­ Desigur că metodele de muncă iz­ au răspuns cu entuziasm chemării podăriile agricole colective nu se şi guvern, privind creşterea produc­
rea amendamentelor ealcaroase, in- cu încredere linia partidului nostru, In ce priveşte floarea-soarelui, sfe­ vorăsc din însăşi activitatea pe care partidului de a lucra în unităţile de poate desfăşura la întîmplare. El tre­ ţiei agricole, ridicarea continuă a
sistînd asupra necesităţii dezvoltă­ o desfăşurăm pentru înfăptuirea sar­ producţie. Mulţi dintre cei plecaţi să buie să aibă la bază organizarea te­ nivelului întregii noastre agriculturi.
rii centrelor de producere, a amen­ răspunde chemărilor partidului, mă­ cla de zahăr, cartofii şi celelalte cul­ cinilor şi se perfecţionează pe mă­ lucreze in gospodăriile colective şi-au meinică a teritoriului, un studiu pro­
damentelor. sură ce acumulăm experienţă. Deşi mutat încă din primele luni şi fami­ fund al condiţiilor economiee şi na­ îndatorirea imediată este de a în­
rind cantităţile de produse agricole turi, eonsiliile agricole au datoria să au trecut numai 7 luni de cînd con­ liile lor la locul de muncă, Aceasta turale în care se află gospodăria şi drepta toate forţele spre înfăptui­
Referitor la folosirea raţională a siliile agricole şi-au început activita­ se datoreşte şi condiţiilor de viaţă un plan de perspectivă fundamentat rea acelor măsuri de care depinde
îngrăşămintelor organice, deosebit de vîndute statului pe bază de contrac­ asigure însămînţarea suprafeţelor tea, metodele noi folosite în condu­ create de conducerile unităţilor în din punct de vedere ştiinţific. obţinerea în anul 1963 a unor recol­
preţioasă esle experienţa gospodă­ cerea agriculturii au început să se care au fost repartizaţi, grijii con­ te bogate, realizarea cu succes a
riei agricole colective din Sîntana, te în regiunile cu producţii mai planificate, să ia măsuri pentru apli­ contureze, să prindă viaţă, să fie apli­ siliilor agricole, a comitetelor execu­ Consiliile agricole regionale tre­ sarcinilor în toate ramurile produc­
regiuţjea Crişana, condusă de tova­ cate în practică şi să dea roade, tive ale sfaturilor populare, a orga­ buie să îndrume şi să controleze ţiei agricole. In acest SGop, o mare
răşul Gheorghe Goina, Erou al Mun­ mari, putîndu-se astfel acoperi ne­ carea agrotehnicii în vederea creşte­ Reşpectînd cu 'grijă principiul care nizaţiilor de partid. munca oficiilor regionale de proiec­ atenţie trebuie acordată pregătirii te­
cii Socialiste, care a folosit meto­ stă la baza acestei noi forme orga­ tare şi de organizare a teritoriului în meinice a lucrărilor agricole de pri­
da amplasării adăposturilor pentru voile din unele regiuni deficitare. rii producţiei la hectar. nizatorice —- participarea directă ne­ Consiliul Superior al Agriculturii vederea realizării într-o perioadă cît măvară — să fie terminate în timpul
tineretul taurin în acele sectoare ale mijlocită la conducerea agriculturii a adoptat metoda de a îndruma în mai scurtă a acţiunii de organizare ®el mai scurt arăturile, să se asigu­
cimpului gospodăriei unde era ne­ Deşi de la adoptarea noului sis­ Planul pe 1963 prevede ca un a celor mai bune cadre de specialişti mare parte munca din punct de ve­ a teritoriului gospodăriilor agricole re revizuirea şi repararea de cea mai
voie do îngrăşare, reuşind .să ferti­ din unităţile agricole de producţie şi dere tehnic pe calea recomandărilor colective. bună calitate a întregului parc do
lizeze anual cîte 300—400 ha. cu tem de conducere a agriculturii n-au obiectiv important dezvoltarea legu- staţiunile experimentale, a preşedin­ elaborate de institutele de cercetări tractoare şi maşini agricole, să se
cheltuieli reduse de transport. ţilor gospodăriilor agricole colective sau de secţiile consiliului, care sînt Consiliile agricole raionale, împreu­ procure şi să se condiţioneze semin­
trecut decît şapte luni, viata a con­ micujturii, în vederea satisfacerii cît — prin organizarea cu regularitate a publicate în presa noastră centrală. nă cu specialiştii din unităţi şi con­ ţele necesare din cele mai bune so­
In domeniul hortiviticulturii, prin- aonsfâtuirilor şi schimburilor de ex­ Prin această metodă s-a înlăturat siliile de conducere, trebuie să trea­ iuri şi hibrizi pentru zona respec­
oipalele problem® dezbătute privesc firmat pe deplin temeinicia celor mai depline a nevoilor de consum. perienţă, prin atragerea membrilor practica instrucţiunilor birocratice că la elaborarea planurilor de dez­ tivă. Trebuie efectuat un control per­
îndeosebi organizarea podgoriilor, li­ consiliului la rezolvarea principale­ care ajungeau pe teren după zile şi voltare în perspectivă a tuturor gos­ manent asupra stării semănăturilor de
vezilor şi a culturii legumelor pe spuse de tovarăşul Gheorghe Gheor- In această privinţă, sarcini deose­ lor probleme ridicate de producţie, săptămîni şi care de multe ori nici podăriilor colective. toamnă şi exesutate lucrările de în­
zone naturale în bazine specializate, consiliile agricole au obţinut rezul­ nu ajungeau la organele cărora le treţinere ce se impun.
erearea de noi soiuri, ridicarea ni­ ghiu-Dej în raportul prezentat la Se­ bite revin gospodăriilor colective din tate bune în conducerea unităţilor erau adresate. Această metodă este Cu această ocazie fiecare inginer
velului agrotehnicii aplicate în vede­ bună, este rapidă şi eficace. Consi­ din gospodărie trebuie să studieze In această perioadă este necesară
rea sporirii producţiei de legume, siunea extraordinară a Marii Adunări jurul oraşelor şi centrelor muncito­ agricole socialiste. liile agricole regionale şi raionale gu atenţie calităţile solului şi parti­ o grijă deosebită faţă de animale,
fructe şi struguri. De exemplu, în Aşa cum s-a arătat aici, consiliul trebuie să considere aceste recoman­ cularităţile fiecărei tarlale în parte, Iuîndu-se măsurile corespunzătoare
cuvînţul său, tov. Sorin Sociu, direc­ Naţionale, consacrată încheierii co­ reşti, care trebuie îndrumate să ex­ dări ca obligatorii, 6ă oiganizeze stabilind un plan eşalonat de fertili­ de întreţinere şi furajare pentru a
torul staţiunii experimentale legumi­ agricol regional Dobrogea a analizat dezbateri în jurul lor — aşa cum zare şi acolo unde este cazul, de se asigura obţinerea de producţii
cole Buzău, a subliniat necesitatea lectivizării, că această nouă organi­ tindă cultura de legume forţate şi şi elaborat planurile de dezvoltare s-a procedat în regiunile Banat, Ar­ amendare; în funcţie de condiţiile sporite Ia toate speciile.
unei mai raţionale utilizări a tere­ în perspectivă a zootehniei, lucrarea geş şi Bucureşti, în problema griului pedoclimatice şi economice să se
nurilor irigate, amplasînd pe aceste zare va asigura agriculturii o condu­ timpurii. de microraionare a viticulturii şi po- stabilească structura culturilor, rota­ Ridicarea producţiei agricole pe o
terenuri acele culturi care pretind nţiculturii. De asemenea, eonsiliul a- Iuînd toate măsurile pentru apli­ ţia lor, în aşa fel Ga să se satisfacă treaptă mereu mai înaltă nu se poate
obligatoriu apă. cere ştiinţifică, competentă şi uni­ In viticultură şi pomicultură se gricol regional Argeş, prin secţia sa carea lor în viaţă. Este necesar ca în interesele gospodăriei şi ale colecti­ realiza fără înarmarea întregii ţără-
de hortiviticultură a elaborat, îm­ viitor toate consiliile agricole regio­ viştilor. nimi colectiviste cu bogate cunoş­
Tov. ing. Vasile Avram, preşedin­ tară, capabilă să facă faţă cu succes prevede mărirea suprafeţelor de plan­ preună cu consiliul agricol raional nale, împreună cu staţiunile de cer­ tinţe agricole. Tosmai de aceea, parti­
tele consiliului agricol raional Mus­ Drăgăşani. un plan concret de orga­ cetări agricole, să detalieze aceste In dezvoltarea sectorului zootehnia dul şi guvernul au stabilit măsuri
cel, ing. Const. Budan, preşedintele sarcinilor de mare răspundere pri­ taţii cu 11.300 ha. la vie şi cu 40.000 nizare a producerii materialului să- recomandări, să le adapteze Ia speci­ trebuie studiat şi stabilit ce specie concrete de instruire în masă a co­
consiliului agrisol regional Argeş, şi ditor şi de dezvoltare a viticulturii ficul condiţiilor din fiecare regiune şi de animale şi rase au cele mai bune lectiviştilor în cadrul învăţămîntului
alţii, au sgos în evidenţă rolul în­ vind dezvoltarea continuă a agricul­ ha. la pomi, precum şi completarea în podgoria Drăgăşani. să le publice în presa locală, asigu­ posibilităţi de dezvoltare, avîndu-se agrozootehnic de trei ani, ale cărui
fiinţării plantaţiilor în masive, nece­ rîndu-se în acest fel pătrunderea iar în vedere condiţiile de climă şi po­ cursuri s-au desGhis în luna noiem­
sitatea pregătirii temeinice a terenu­ turii noastre socialiste. Noua formă golurilor din viile şi livezile pe rod. In activitatea multor consilii agri­ rapidă în unităţile de producţie. ® sibilităţile de furajare. De asemenea, brie. Consiliile agricole regiori*4<? - :
rilor pentru plantări, plantarea de cole a existat o preocupare deosebită trebuie stabilit planul de construc­ raionale, specialiştii agricoli, c&. .c •
toamnă a pomilor, foloasele aduse de organizare, bazată pe participarea Măsurile ce se impun pentru reali­ pentru introducerea şi generalizarea Din expunerile făcute de preşe­ ţii, amplasarea acestora şi eşalona­ cerile unităţilor agricole socialiste
de culturile intercalate în livezţ în producţie a cuceririlor ştiinţei şi dinţii consiliilor agricole regionale rea în timp a executării lor, trebuie să se ocupe cu toată răspun­
pentru dezvoltarea zootehniei în la conducerea agriculturii a cadre­ zarea acestor sarcini v-au fost pre­ practicii înaintate, organîzînd schim­ Banat, Bucureşti, Dobrogea a reieşit derea de desfăşurarea în cele mai
gospodăriile din zona dealurilor ele. că în acţiunile pe care le întreprind, Principalul izvor de sporire a pro­ bune condiţii a acestor cursuri în
lor celor mai pregătite, care lucrează zentate pe larg în planul adoptat de buri de experienţă şi consfătuiri de un rol însemnat îl are organizarea prietăţii obşteşti îl constituie fondul fiecare gospodărie, să asigure înar­
Folosirea raţională a pămîntului producţie —- la fata locului — în uni­ controlului executării măsurilor pre- de bază al gospodăriei colective. marea colectiviştilor cu cunoştinţele
şl măsurile necesare pentru creşte­ nemijlocit în producţie, asigură o le­ secţia respectivă a consiliului. E ne­ tăţile agricole fruntaşe, la staţiunile văzute, Fără controlul operativ, re­ ce le sînt necesare realizării de pro­
rea suprafeţei arabile au fost, de ase­ experimentale ale institutelor de cer­ zultate bune nu se pot obţine. Consiliile agricole regionale şi ra­ ducţii mari în sectoarele în care lu­
menea, larg dezbătute. De pildă, ing. gătură directă a organelor centrale cesar să se treacă cu toată hotă- cetări, Aceste schimburi de experien­ ionale trebuie să se preocupe îndea­ crează.
Vasile Cristea, şeful secţiei fond ţă trebuie să se termine cu elabora­ Mai persisită încă la Consiliul Su­ proape de îndrumarea gospodăriilor
funciar de la consiliul agricol re­ de conducere cu unităţile agricole, rirea la aplicarea lor, asigurîndu-se rea unui plan operativ de introdu­ perior al Agriculturii, la unele secţii colective pentru creşterea fondului Trebuie să subliniem în mod deo­
cere în producţie a metodelor noi ale lui, practica de a trimite multe de bază ca principala Gale de întă­ sebit necesitatea ca în zilele imediat
unde se realizează concret, practic o producţie sporită de fructe şi stru­ îp fiecare unitate de producţie agri­ circulări, de a cere multe date ope­ rire a puterii lor economice, de spo­ următoare, consiliile agricole, specia­
colă, rative, iar la unele regiuni şi ra­ rire a veniturilor, de ridicare a ni­ liştii de la sate să acorde cea mai
sarcinile puse de partid şi guvern în guri de bună calitate şi la un preţ ioane de' a se solicita zilnic situaţii velului de trai al colectiviştilor. mare atenţie pregătirii adunărilor
Multe consilii agricole raionale, asupra lucrărilor agricole, Este ne­ generale de bilanţ din gospm’ . ilo
fata agriculturii. de cost redus. printre care şi consiliul agricol al cesar, ca începînd de la Consiliul Probleme de însemnătate deosebită colective şi întocmirii planurjA/r de
raionului Urziceni, au organizat spri­ Superior al Agriculturii şi pînă jos în întărirea economico-organizatorică producţie pe 1963.
In aceste condiţii noi create, ca ur­ In anul 1962 a crescut în mod sim­ jinirea efectivă a gospodăriilor co­ la raion să revizuim întregul sistem a gospodăriilor agricole colective
lective mai slab dezvoltate prin tri­ al lucrărilor de birou pe care trebuie sînt buna organizare a muncii şi mă­ Pentru realizarea cu deplin succes
mare a încheierii colectivizării şi a ţitor numărul animalelor în gospodă­ miterea în aceste unităţi a unor e- să le efectueze lucrătorii din apa­ surile de cointeresare materială a co­ a sarcinilor mari ce stau in faţa
chipe de specialişti, preşedinţi, bri­ ratul consiliilor agricole, să simpli­ lectiviştilor în sporirea producţiei agriculturii noastre, este necesar ca
reorganizării conducerii agriculturii, riile agricole de stat şi al celor ficăm situaţiile operative Gare se cer agricole. In fiecare gospodărie tre­ activitatea consiliilor agricole să se
gadieri, contabili din gospodăriile buie să se ia măsuri pentru întărirea desfăşoare la un nivel cît mai înalt,
eforturile depuse de statul nostru, din proprietatea obştească a gospo­ caracterului permanent al brigăzilor folosindu-se cele mai bune şi mai
de producţie, pentru stabilirea unei eficace metode de muncă, bogata ex­
de ţărănimea colectivistă, de toţi cei dăriilor colective. Se prevăd sarcini mărimi raţionale a acestora în func­ perienţă rezultată din dezbaterile şe­
ţie de condiţiile concrete din fiecare
ce lucrează în agricultură au dat importante şi pentru 1963, precum şi gospodărie, organizarea de echipe
în cadrul brigăzilor, folosirea raţio­
roade tot mai bune. Puternica bază pentru anii ce urmează. nală a braţelor de muncă şi a tim­
tehnico-matprială eu care stalul a în­ ' După ce Sră referit la o serie de pului de lucru pe tot parcursul pro­
zestrat agricultura a fost în acest an măsuri pentru îmbunătăţirea raselor,
folosită mai din plin. Lucrările agri­ vorbitorul a subliniat că sporirea nu­
cole s-au făcut în termene mai scur­ mărului animalelor proprietate ob­
te şi de bună calitate. ştească şi a productivităţii acestora
necesită o preocupare tot mai mare
Tot mai numeroase sînt gospodă­ pentru producerea unor cantităti în­
riile agricole de stat şi gospodăriile destulătoare de furaje, de bună ca­
colective care au reuşit să cunoască litate şi asigurarea unor rezerve
„secretul“ recoltelor bogate. In aceas­ permanente de nutreţuri pentru anii
tă privinţă deosebit de elocvente
sînt relatările majorităţii celor eare cu recoltă slabă.
au luat cuvînţul în cadrul şedinţelor Obţinerea de rezultate cît mai
noastre şi care au înfăţişat experien­
ţa dobîndită în obţinerea an de an bune în întărirea economico-organi-
a unor producţii ridicate. zatorică a gospodăriilor colective de­
pinde într-o foarte mare măsură de
O contribuţie de preţ la obţinerea îmbunătăţirea activităţii de producţie
unor asemenea recolte a adus-o in­

troducerea în producţie a realizări­ a staţiunilor de maşini şi tractoare.

lor ştiinţei noastre agricole, legarea In prezent, cînd procesul de colecti­

mai strînsă a cercetărilor de practi-. vizare s-a încheiat, preocuparea de

ca unităţilor agricole socialiste. căpetenie a S.M.T. trebuie s-o consti­

Inţensificînd munca pentru întă­ tuie sporirea prin toate mijloacele a

rirea şi dezvoltarea gospodăriilor co­ producţiilor medii la hectar în gos­

lective, pentru ridicarea tuturor la podăriile deservite. Problema princi­

nivelul celor fruntaşe, consiliile agri­ pală ce trebuie rezolvată este per­
cole, specialiştii agricoli, cu sprijinul manentizarea brigăzilor de tractoare
puternic al organelor şi organiza­ pe lîngă unităţile agricole unde lu­
ţiilor de partid şi al sfaturilor popu­ crează.
lare au desfăşurat în această perioa­
dă o bogată activitate organizatori­ Una din sarcinile de bază ale me­
că, Astfel, a avut loc unirea unor canizatorilor din S.M.T. trebuie să fie
gospodării colective mici în gospo­ şi pe viitor reducerea preţului de
dării mai mari, este în curs coma­ cost şi îmbunătăţirea continuă a ca­
sarea terenurilor etc., ceea ce dă lităţii lucrărilor efectuate.
posibilitatea folosirii din plin a tutu­
ror resurselor de dezvoltare intensi­ Gospodăriile de stat reprezintă sec­
vă şi multilaterală a producţiei în torul fruntaş al agriculturii noastre,
fiecare gospodărie. aţît prin producţiile obţinute, cît şi
prin organizarea producţiei şi a mun­

gional Oltenia, a arătat necesitatea Realizările obţinute în acest an de cii — a spus în continuare vorbito­
de a se face organizarea teritoriului numeroase gospodării de stat şi gos­ rul.

fieqărei gospodării, acţiune prin care podării colective arată că agricultu­ Gospodăriilor agricole de stat le re­
se realizează şi o areştere a supra­ ra noastră socialistă dispune de mari vin un dublu şi indivizibil ro l: acela
feţei arabile. rezerve pentru creşterea producţiei de a fi adevărate fabrici de produse

Propuneri preţioase s-au făcut şi agricole. agricole, promotoare ale progresului

în sadrul secţiei de creştere a ani­ Planul de stat pe 1963 prevede tehnic în agricultură şi, în acelaşi
malelor. Astfel, ing. zootehnic Petru obiective sporite în domeniul agri­ timp, model de gospodărie socialis­

Buruiană, preşedintele consiliului culturii. Astfel, se prevede o creşte­ tă, exemplu viu al superiorităţii marii

agricol raional Făget, regiunea Ba­ re a producţiei agricole globale cu producţii agricole, mecanizate, chi-

nat, propune ca fiecare gospodărie 17 la sută faţă de realizările anului mizate şi ştiinţific organizate.

colectivă să-şi creeze un Iot semin- 1962, din care cu 20,9 la sută la pro­ Ca urmare a muncii însufleţite de­

cer care să-i asigure seminţele ne­ ducţia vegetală şi 10,2 la sută la pro­ puse de lucrătorii din G.A.S, pentru

cesare îmbunătăţirii bazei furajere. ducţia animală. Partidul şi guvernul traducerea în viaţă a sarcinilor sta­

S-au făcut, de asemenea, propuneri au luat importante măsuri care să bilite de partid, gospodăriile de stat

interesante privind organizarea mun­ asigure realizarea acestor sarcini. In au obţinut succese importante în

cii la fermele de animale, folosirea, anul viitor, volumul investiţiilor de îmbunătăţirea activităţii lor de pro­ colective fruntaşe, Aceştia au studiat săptămînal şi lunar. Lucrătorii din cesului de producţie.
reproducătorilor de înaltă valoare zo- stat pentru agricultură se ridică la ducţie.
dinţei noastre.
otehnieă etc. aproape 4,6 miliarde lei. Agricultura In 1962, pe ansamblul G,A,S„ în situaţia existentă în fiecare gospodă­ aparatul consiliilor agricole trebuie Consiliile agricole, consiliile de Ne exprimăm convingerea că veţi

Un loc important în discuţii a fost va fi înzestrată cu un număr însem­ sectorul producţiei vegetale se preli­ rie şi pe baza color constatate au să fie îndrumaţi să-şi însuşească me­ conducere şi specialiştii din gospo­ munci cu toată hotărîrea, cu entu­
acordat utilizării mai bune a parcu­ nat de tractoare, semănători, combi­ mina o depăşire cu peste 3 la sută. ajutat consiliile de conducere să ela­ todele muncii operative, să se fereas­ dării trebuie să acorde o atenţie deo­ ziasm şi pasiune pentru a răspunde
lui de maşini şi tractoare şi extinde­ ne. In unităţile agricole de produc­ Planul de predare la fondul de stat boreze şi să aplice unele măsuri că do metodele birocratice, funcţio­ sebită stabilirii cît mai juste a nor­ gu cinste încrederii acordate de
rii mecanizării principalelor lucrări ţie vor fi repartizaţi încă 700 de spe­ năreşti, în rezolvarea problemelor. melor de lucru, pe felbri de lucrări,
agricole. In această problemă, un cialişti cu studii superioare, peste la grîu-secară a fost depăşit cu peşte pentru întărirea şi dezvoltarea gos­ In concepţia organizatorică care a pe -ramuri şi culturi, introducerii şi partid şi guvern de a organiza şi
aport substanţial l-au adus cuvînţul 1.100 cadre cu studii medii, 6.000 de 9 ta sută, iar faţă de anul 1961 cu podăriilor respective. generalizării retribuirii suplimentare conduce producţia agricolă, mobili-
tovarăşilor Nicolae Dinoiu, şeful ser­ mecanizatori. aproape 20 la sută, S-au predat de stat la baza reorganizării conducerii în raport de producţia obţinută şi zînd prin exemplul dv. de muncă în­
viciului S.M.T. Argeş, Ion Delcea, asemenea importante cantităti de Trebuie să arătăm însă că unele agriculturii, comitetele executive ale acordării periodice de avansuri bă­ cordată şi pricepută întreaga ţără­
Erou al Muncii Socialiste, directo­ In cele ce urmează mă voi referi floarea-soarelui, porumb, struguri, sonsţlii agricole nu s-au străduit în­ consiliilor agricole trebuie să fie or­ neşti, trimestrial şi unde este posi­ nime colectivistă, pe toţi cei ce lu­
rul S.M.T. Cîrcea, regiunea Oltenia, la cîteva dintre cele mai importante vin şi alte produse, deajuns pentru ca prin forme şi me­ gane de conducere colectivă, care să bil, chiar lunar, prin valorificarea crează la sate pentru înfăptuirea cu
Bucur Andrei, şeful serviciului S.M.T. sarGini, subliniind măsurile ce se im­ tode noi de conducere să sprijine în se întrunească regulat, să stabileas­ către stat, pe bază de contract, a succes a măreţelor sarcini puse de
Banat, şi alţii, care au arătat meto­ pun pentru realizarea lor. In toamna aceasta, gospodăriile de mod efectiv activitatea unităţilor de că problemele care trebuie puse în unor cantităţi sporite de produse partid în domeniul agriculturii, pen­
dele folosite de dînşii pentru o mai stat şi-au îndeplinit şi depăşit pla­ producţie. discuţia secţiilor sau consiliilor, să agricole marfă. tru consolidarea continuă a unităţi­
bună utilizare a parcului de maşini Principala sarcină a planului pe organizeze şi să asigure buna des­ lor agricole socialiste şi creşterea
şi tractoare. 1963 este dezvoltarea intensivă şi nul de însămînţări la grîu-secară, în Pe bună dreptate membri ai con­ făşurare a şedinţelor acestora. Sînt Transformarea fiecărei gospodării considerabilă a producţiei agricole.
multilaterală a producţiei agricole, condiţii bune, lucrările fiind execu­ siliilor agricole au criticat unele co­ comitete executive ale unor consilii agricole colective într-o unitate eco­
Obiectul unor ample dezbateri l-au creşterea continuă a producţiei de tate în perioada optimă şi la un nivel mitete executive pentru că nu au agricole care nu se întrunesc siste­ nomică puternică, presupune o con­ In numele dv., al consiliilor agri­
constituit problemele gospodăriilor cereale, îndeosebi de grîu şi porumb. calitativ superior. iniţiat acţiuni în care să antreneze matic. Este necesar să trecem cu ho- ducere competentă, calificată a pro­ cole regionale şi raionale, al ingi­
agricole de stat. Participanţii la dis­ specialişti din G.A.C, şi preşedinţi ducţiei în cadrul acestor unităţi. nerilor şi tehnicienilor, al ţărănimii
cuţii au analizat măsurile ce se im­ Pentru realizarea producţiei plani­ Sarcini deosebit de importante re­ din G.A.C, cu experienţă, tărîre la îmbunătăţirea muncii co­ Aşa cum am arătat, faptul că în colectiviste, în numele tuturor lucra­
ficate de grîu, s-au insămîntat în vin gospodăriilor agricole do stat în mitetelor executive ale consiliilor torilor din agricultură, asigurăm con­
această toamnă 2,850.000 ha, în con­ ceea ce priveşte sporirea producţiei O condiţie de care depinde în cea

pun pentru folosirea mai bună a ba­ diţii agrotehnice mai bune şi în ter­ de porumb. Prin extinderea meca­ mai mare măsură succesul muncii agricole. Acestea trebuie să se întru­ prezent în fiecare gospodărie colec­ ducerea partidului nostru, guvernul
zei tehnice-materiale în vederea rea­ mene mult mai scurte decît în anii nizării, ele trebuie să execute toate consiliilor agricole, este folosirea nească cel puţin odată pe lună, atit tivă lucrează cel puţin un cadru cu R.P. Rornîne, pe tovarăşul Gheorghe
lizării sarcinilor ce revin G.A.S. în trecuţi. întreaga suprafaţă a fost în- lucrările la' un nivel înalt agroteh­ justă a cadrelor de ingineri agro­ la regiuni, cît şi la raioane. Pentru pregătire superioară, constituie o ga­ Gheorghiu-Dej, personal, că vom
1963. sămînţată cu sămînţă de calitate din nic — condiţie principală pentui ob­ nomi, zootebnicieni, medici veteri­ şedinţele comitetelor executive tre­ ranţie a organizării raţionale a pro­ munci cu tot entuziasmul şi devota­
Problemele dezvoltării şi îmbună­ soiuri de grîu productive. De aseme­ ţinerea de recolte bogate de po­ nari, ingineri mecanizatori din uni­ buie stabilită ordinea de zi precisă, ducţiei, a introducerii şi generaliză­ mentul pentru realizarea sarcinilor
tăţirii invăţămîntului agricol profe­ nea, s-au folosit cu 45 la sută mai rumb. tăţile de producţie. In fiecare raion iar dezbaterile asupra problemelor rii în practică a cuceririlor ştiinţei se au fost stabilite de partid pentru
sional şi tehnic şi ale învăţămîntu- multe Îngrăşăminte minerale decît Pentru creşterea simţitoare a pro­ există astăzi 30—40 specialişti cu discutate să fie încheiate cu hotărîri şi experienţei înaintate. Obţinerea de agricultură, pentru înflorirea patriei
rezultate bune în pro.duaţtej reclamă noastre socialiste.
lui agrozootehnic de masă cu dura­ în anul trecut, precum şi cantităţi ducţiei la hectar, terenurile amena­ studii superioare, fiecare gospodărie şi măsuri concrete;