Page 27 - 1962-12

DRUMUL' SOCIALISMULUI PAG. S

Nr. nm SHSmBnBHaORE

Manifestări vii şi atractive A G ' IE N A '

ia căminul cultural ! (Hadlâ- nematograful „Patria“ ; HUNE­
DOARA : Contele de Monte Cris-
Răsfoind caietul de evidenţă al conţinutul lor, prezentate mereu 12 DECEMBRIE 1962 to seria l-a — cinematograful „Vic­
manifestărilor cultural-educative sub aceeaşvbformă duc la mono­ toria" ; SEBEŞ: M-am săturat de
Programul 1: 5,40 Muzică popu­ căsnicie — cinematograful „Progre­
ce au loc la căminul cultural tonie, la scăderea interesului ce­ lară romînească; 6,07 Prelucrări sul" ; Alarmă pe insulă — cine­
din Batiz, constaţi că aproape lor ce frecventează căminul faţă corale; 6,20 Emisiunea pentru matograful ,.M. Sadoveanu“ ; PE­
in fiecare zi acesta consemnează de activitatea cultural-educativă sate; 6,30 Cîntece sportive; 6,45 TROŞANI: Revista dc la miezul
Salut voios de pionier ; 7,10 Mu­ nopţii — cinematograful „7 Noiem­
cite o acţiune. Există la cămin ce se desfăşoară aici şi, impli­ In clasa a VI-a zică interpretată de fanfară; 7,30 brie" ; Tintin şi misterul linei de
A de la Şcoala Sfatul medicului: Bolile de sto- aur — cinematograful „Al. Sahia":
o preocupare pentru abordarea cit, la micşorarea eficienţei do­ maa şi cauzele lor i 7,45 Jocuri ALBA IULIA : Lacrimi tîrzii —
de 8 ani nr. 1 populare din Banat; 8,00 Sumarul cinematograful „Victoria" ; Gardia­
problemelor ce le ridică viaţa rite. De ce nu se organizează la Petroşani. Eleva presei centrale; 8,08 Muzică uşoa­ nul — cinematograful „23 August“.
ră ; 8,30 Muzică din opere; 10,00 ORĂŞTIE: Vintul sudului — cine­
satului co'ectivizat, munca de zi căminul cultural din Batiz ma­ Mureşan Ana Teatru la microfon „Bădăranii“ ; matograful „V. Roaită": Dragos­
cu zi a co’eotiviştilor. Teme le­ nifestări cultural-educative va­ prezintă profe­ 12.00 Muzică de estradă; 14,00 tea şi pilotul secund — cinemato­
sorului de limliă Concert de prînz; 15,00 Cîntă graful „Flacăra" ; SIMERIA : Al
gate de dezvoltarea sectorului riate si atractive ca şezători, seri romînă lucrarea Maria Păunescu, Dumitru Mutiu 9-lea cerc — cinematograful „llie
şi Marin Chisăr; 15,30 Pagini din Pintilie"; HAŢEG: Duelul n-a
zootehnic ca „Asigurarea bazei de întrebări şi răspunsuri, sim­ de control. opereta contemporană; 16,15 Vor­ avut loc — cinematograful „Popu­
Foto : V. ONOIU beşte Moscova; 16,45 Tineri com­ lar" ; BRAD : Pompierul atomic —
furajere — factor important pozioane, călătorii pe hartă, pozitori romîni de muzică uşoa­ cinematograful \ „St. roşie" ; LO-
ră ; 17,10 Cîntece de pace şi priete­ NEA : Şoferii iadului — cinema­
pentru creşterea animalelor“, concursuri gen „Cine ştie eîştl- nie ; 19,00 Jurnalul satelor; 19,25 tograful „Minerul"; 7EIUŞ: Tom
Cîntă Livia Brătulescu şi Norocel degeţelul — cinematograful „V.
„Hrănirea raţională a vacilor de gă“, activităţi pe specii!ic de Dimitriu ; 19,40 Romanţe; 20,15 Roaită"; ZLA TN A : Circul fără
Din cîntecele ţărănimii noastre cupolă — cinematograful „Munci­
lapte“, „Creşterea animalelor în vlrste. colectiviste; 20,30 Ne,apte bună, torul" ; ILIA : Alba ca zăpada —
copii: „Copiii în crîng“, de Uşin- cinematograful ,.Gh. Doja"; APOL-
condiţii optime“, teme privitoare Sînt oare motive care să explice sk i; 21,15 Scriitori la microfon; DUL DE SUS: Lazarillo de Tor-
21,30 Muzică populară romîneas­ mes — cinematograful „23 August".
la posibilităţile de sporire con­ absenţa acestora din programele că cerută de ascultători.
tinuă a producţiei vegetale, cum lunare de activitate ale căminu­ Qhslrtiti
Programul I I : 12,39 Din cînte­
sînt „îmbunătăţirea solurilor“, lui cultural, din recentul plan cele şi dansurile popoarelor; 14,30 m.e.
Pagini orchestrale din opere;
„Mecanizarea lucrărilor agricole de muncă întocmit' pentru peri­ 15.00 Muzică uşoară de compo­ PENTRU 24 ORE
zitori din ţări socialiste; 16,10 Vreme schimbătoare cu cerul
asigură creşterea producţiei“, oada de iarnă? Răspunsul este Formaţii romîneşti de muzică mai mult noros. Vor cădea preci­
categoric : Nu ! uşoară; 18,05 Ce frumoasă-i via­ pitaţii sub formă de ninsoare. Tem­
„Perspectivele o b --------- ţa noastră — program de cîntece peratura staţionară, ziua va fi cu­
~ ------ Aici intelectualii din folclorul nou şi jocuri popu­ prinsă între 0 şi 4 grade, iar noap­
ţinerii în gos- ~~ satului, cadrele lare; 20,10 Muzică de estradă de tea între -2 şi -6 grade. Vintul
de specialişti ale compozitori romîni; 20,30 Tribuna va sufla moderat cu intensificări
podăria noastră !U S eÎM lăV Î radio; 21,15 Interpreţi de muzică temporare din sud-vest şi vest.
colectivă a unor uşoară (reluare); 21,40 Muzică PENTRU URMĂTOARELE
_____________ gospodăriei agri- corală cerută de ascultători; 22,35
însemnate canti- ————— Muzică din operete; 23,10 Muzică 3 ZILE
-------------- cole colective, iau de cameră. Vreme schimbătoare cu cerul
tăţi de cereale la ,Librarüie vo lan te' noros favorabil ninsorilor locale
parte activă la viaţa culturală, Buletine de ştiri şi radiojur­ cu temperatura staţionară.
hectar“, „Să pregătim din timp răspund ou entuziasm la so­ Gu circa două săptămini în cu noi volume procurate direct de apreciem unanimă a specia­ nale: 5,00; 6,00; 7,00; 13,00;
recolta anului viitor“ etc., pre­ licitările în această direcţie. De urmă, în incinta Uzinei metalur­ 17,00'; 20,00; 22,00; 23,50 (pro­
gice şi a Exploatării miniere din la locul de muncă. gramul I); 12,00; 14,00; 16,00;
cum şi altele menite să îmbogă­ asemenea, la Batiz există un co­ Zlatna, afişe mari, aşezate la loc Mecanicul excavatorist Vasile liştilor de la uzina din Zlatna.
vizibil, făceau cunoscut lucrăto­ Este semnificativ funii:', că in 18,00; 21,00; 23.00 (programul II).
ţească cunoştinţele profesiona­ lectiv de activişti culturali pri­ rilor celor două întreprinderi că Bohariu, elev în clasa a IX-a la
în ziua de 5 decembrie, in mijlo­ Şcoala medie din localitate, ne-a ziua respectivă, difuzorii volun­ 12 DECEMBRIE 1982
le şl de cuiltură generală ale co­ cepuţi, cu dragoste de muncă. cul lor va sosi caravana Centru­ m ărtu risit; „Am cumpărat cărţi tari Marin Voipulescu (de la DEVA : împotriva zeilor — ci­
lui de librării şi difuzare a în valoare de 138 lei. Cu acestea,
lectiviştilor — iată direcţia spre Explicaţia stării de lucruri amin­ cărţii. numărul volumelor din biblio­ U.M. Zlatna) şt Dumitru Mi'riai
care îşi cristalizează eforturile tite este una singură : insuficien­ (de la E.M. „Gh. Doja“ ), aju­
In ziua anunţată, după ieşirea teca personală se va apropia de taţi de salariaţii librăriei din
activiştii culturali din localitatea ta preocupare a conducerii că­ din şut, oamenii muncii de dife­ localitate şi de cei ai C.L.D.C.
rite profesii au fost martorii circa 100“.
amintită. Evident, orientarea minului cultura] pentru găsirea unei surprize plăcute. In faţa Operatorul chimist Nicolae Deva, au difuzat cărţi în valoa­
muncii cultural-educative în a noi forme de muncă, pentru ieşirii, i-au întîmpinat ştandu­ re de peste 3.300 lei.
rile de cărţi, din cele mai diver­ D om iw u a cumpărat cărţi în va­
sprijinul colectiviştilor, în vede­ organizarea unor manifestări se domenii de activitate. Difuzarea cărţii direct, la lo­
rea întăririi puterii economice a care să stîrnească un interes viu loare de 62 lei, maistrul chi­ cul de muncă, împreună cu in­
gospodăriei colective, constituie din partea maselor de colecti­ Timp de circa 4 ore, s-au pe­ mist Victor Filimon, în valoare troducerea sistemului de plată
rindat prin faţa „librăriilor vo­ în rate, s-au dovedit eficace. Ma­
o notă bună pentru conducerea vişti. de 394 lei, iar laboranta chirnîs- sele de cititori au prilejul să ia
lante“ zeci de tineri şt vîrstnici tă Areta Cimpean şi-a comple­
căminului cultural, pentru acti­ Am intrat în perioada cea mal tat biblioteca personală cu incă
care au avut prilejul să-şi îmbo­ cinci volume cumpărate de la
viştii culturali ai satului. Dar re­ propice desfăşurării unei activi­ mai uşor contactul cu noutăţile
găţească bibliotecile personale ştandul organizat în uzină. Din
zultatele obţinute aici sînt um­ tăţi cultural-educative rodnice cărţile procurate de cei trei chi- apărute in librării, să-şi îmbo­
mişti n-a lipsit bineînţeles ..în­
brite de lipsa de preocupare pen­ — perioada de iarnă. Conducerea drumătorul laborantului chi­ găţească bibliotecile personale

tru găsirea unor forme mai căminului cultural din Batiz va m i s t v o l u m care s-a bucurat şi să-şi ridice nivelul de cunoş­

atractive de prezentare a proble­ trebui să-şi îmbunătăţească pla­ tinţe. ’

melor majore din sat, care să nul de muncă pentru perioada A. DAVID

stîrnească şi mai mult interesul amintită în sensul includerii în

localnicilor, să-i mobilizeze In el, în afara conferinţelor şi jur­ A crescut în Hunedoara ;; Un joc simplu şi la îndeinî na oricui jj

număr şl mal mare la căminul nalelor vorbite, şi a altor mani­ PRONOEXPRES îi
Reţineţi ! Azi ultima zi pentru completarea buletinelor ii
cultural. Tratarea problemelor festări, şi a altor acţiuni care, jj PROMOEXPBIiS.
j|
de care vorbeam mai sus se face, intr-o haină de exprimare cit Vuitul sufla cu tărie, jos, la baza nă cu familia îr căutare de lucru. Fiindcă era mare nevoie de oameni
blocului oamenii n-au însă astîmpăr. Ajunse la Leşnic unde a slu­ pricepuţi la construcţia bloc,ailor de
în majoritatea cazurilor, sub for­ mai frumoasă, cit mai interesan­ Se toarnă în cofraje, plăci pentru gărit împreună cu cei şase fraţi locuinţe, el a fost transferat de Ia
planşeele blocului de nouă etaje, se ai săi pe pămîntul unui chiabur. Dar secţia mecanic şef, la secţia dc ex-
ma conferinţelor ori a jurnale­ tă, să prezinte un bogat conţinut pregătesc tomberoane cu beton. Din băiatul, adolescent pe vremea aceea, ploatări-ulilaje. Fină acum colosul de OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOvOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOO
cînd in cînd, la cile un semn al celor se gîndea mereu la o meserie, vroia oţel dirijat dc el a ridicat materia­
lor vorbite. Desigur că, proble­ de idei. de jos, macaraua porneşte cu un să devină muncitor. Purtat de acest lele şi a contribuit la construcţia a Abonaţi-văla revista
ţîrîit de bondar. Urmăream cu a- giml a plecai la Culan unde a lucrat cinci blocuri de locuinţe, Ultima per­
mele, orieit de interesant ar fi V. CHIŞ tenţie mişcarea precisă a Prafului ma­ ca muncitor' necalificat. Situaţia aceas­ formanţă şi una dintre cele mai va­ o
caralei care turna sus, la înălţime, be­ ta nu-i plăcea şi intr-o bună zi a loroase, o constituie ajutorul dat la
tonul noului bloc. Omul din cabină plecat la Hunedoara unde s-a anga­ ridicarea în numai treisprezece zile a o
urmărea încordat mişcarea braţului de jat în anul 1951 ia l.C.S.H. ca me­ blocului turn de nouă etaje. o
Comuna cri mai frumoasă macara. Sus, la douăzeci de metri de canic, muncitor necalificat, pe mo­ JUSTIŢIA NOUA o
sol, în cabina de comandă a maca­ toare Diesel, la Peşliş. încă de la în­ Florea Gheorglie a crescut o dată o
ralei, cu gesturi precise, Gheorglie ceput tovarăşii de muncă au văzut in cu Hunedoara zilelor noastre. Biogra­ o
Florea, macaragiu la I.C.SJI. aşeza el un om dornic Vi cunoască tot mai fia lui se împleteşte cu aceea a con­
„Să ne fie satul ca o grădină“. zi, 'i sarcina de a strînge sumele în cofraje betonul. mult şi mai cu seamă harnic. A fost strucţiilor ridicate aici, X Organ al AsociaţieiJuriştilor din R.P.R, o
-tmisB 9a Pornind de la această idee, comisia stabilite de ia cetăţeni în vederea înscris la un curs de calificare în me­
procurării materialului sâditor. In De aici de la înălţime, ochiul do­ seria de excavatorist pe care l-a ab­ .Şi tovarăşii dc muncă i-au apreciat y Revista apare lunar în 102 de pagini, cuprinzînd studii din o
permanentă de gospodărie comunală mai puţin de o lună locuitorii celor mină întregul peisaj industrial nou solvit cu menţiunea foarte bine. calităţile. In ziua cînd secretarul or­
din Petreşti, raionul Sebeş, a studiat două străzi şi-au achitat sumele ho- al Hunedoarei. Intr-o singură rotire ganizaţiei de bază a pus în discuţie 6 toate ramurile dreptului, comentarii pe marginea legislaţiei, o
posibilitatea Înfăptuirii ei. tărîte, la care s-a mai adăugat şi a macaralei ochiul lui cuprinde zarea intr-una din zile. pe cînd lucra ca adunării generale a organizaţiei de ) a practicii judiciare şi a practicii organelor do jurisdicţie a g
contribuţia G.A.S. din comună. Cu şi nu departe de el se înşiră vertica­ ajutor excavatorist, un inginer de la partid cererea Ivi de intrare în rîn- X muncii, decizii de îndrumare ale plenului Tribunalului Suprem a! o
Membrii comisiei au discutat cu banii strînşi s-au procurat 528 bu­ lele impunătoare ale Hunedoarei: I.C.S.H., văzînd priceperea şi destoi­
deputaţii pe ciraumscripţii electorale, căţi trandafiri şi 220 arbori ornamen­ nicia tînărului l-a întrebat: durile candidaţilor de partid, Florea SR.iP.B. etc. o
cu cetăţenii, cerîndu-le părerea. furnalul de 1.000 m,c., oţeluria, blumin-
tali, care au fost plantaţi pe străzi. —- Tovarăşe Florea ţi-e frică să Gheorglie a trăit cel mai însemnai 6 Costul unui abonament e s te : g
Comitetul executiv al sfatului popular gul, cocseria iar pe dealul Chizi- lucrezi la înălţime ?
comunal al cărui preşedinte este tov. Cetăţenii au făcut gropile şi au con­ eveniment dm viata sa, pe care nu-l a) PENTRU INSTITUŢII, INTREPRINDERI ŞI ORGANI- g
Pericle Blaga, urmărind în permanentă dului zeci de blocuri de locuinţe. De — Nu tovarăşe inginer, veni scurt va uita niciodată.
această acţiune, a apreciat la un fecţionat din resurse locale gărdu- răspunsul, XZAŢII OBŞTEŞTI ; g
moment dat ca necesară convocarea cîte ori privirea-i întîlneşte aceste Cuvintele calde, de apreciere din
le{e de protecţie în jurul trandafiri­ Din ziua aceea prezenţa sa a fost 2 180 LEI PE AN O
unei adunări cu cetăţenii de pe stră­ edificii, în suflet simte bucurie şi mul­ marcată, sus pe macara, rînd pe ritul partea comuniştilor, l-au îndemnat la
lor şi a arborilor plantaţi. ţumire. la construcţia cocseriei, a oţelăriei, a 0 bl PENTRU JURIŞTI, A CĂROR ABONAMENTE SE FAC ÎN Ş
zile 1 Mai şi 23 August, pentru a laminorului de 650 mm., a laminoru­ o muncă şi mai rodnică, După un an
La această acţiune cei mai mare ... Florea Gheorglie, fiu de ţăran din lui de 1.000 mm., la furnalul de î COLECTIV LA LOCUL DE MUNCA, PRECUM Şl PENTRU' LU- g
discuta cu ei. Oamenii şi-au expri­ 1.000 m.c. de candidatură, la 13 martie 1962, co­
aport şi l-au adus deputaţii Nicolae Chelmac, de prin părţile Banatului, î ORATORII DIN APARATUL D i STAT SAU DIN SECTORUL E- O
mat adeziunea unanimă fată de În­ muniştii au votat primirea lui în rîn-
Onica, Maria Rordea, Pfaff Laurentiu, plecase acum douăzeci de ani, împreu­ durile membrilor de partid. 1 CONOMJC : O
făptuirea propunerii. Aici au fost
Rusalina Găină şi Ioan Roman. Mun­ A. OLARU 108 LEI PE UN AN ; 54 LEI PE 6 LUNI ; 27 LEI PE S LUNI g
aleşi site trei membri în cele două
ca lor a dat roade. La 15 noiembrie Plata abonamentelor se face prin virament sau mandat poştal g
comitete de lucrări pe cele două stră­ a.o, lucrarea a fost terminată. în contul 070101 R.B.P.R., Filiala „30 Decembrio“, Bucureşti, pen- g

Xtru Asociaţia Juriştilor din R.P.R., sau direct la Administraţia

grevistei din Bucureşti, Bd. General Maglieru nr. 22, telefon: O

0 157067. ’ g

o _:x>Ov<C" O0 <)0 0 0 <x>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <x>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 w Ş>OOC

vaw IE S E 2 B 5 2 BgsaggfflBBBagggaMBBaaaBBgaiBHBagg^^

PE TEME TEHNICE a fost condusă de către minerul şef — în schimbul II se execută tăie­ pilor la grinzile ridicate în consolă, avut ca urmare fisurarea aoperişului,
de brigadă Mihai Gaşpar pînă în luna rea cu plugul în conlinuare, depila- revizia instalaţiei şi scurtarea trans- ceea ce a dat naştere la dese surpări
Creşterea vitezelor de avansare octombrie iar de aici, din însărci­ rea din ciocan de abataj a cărbu­ tortorului direcţional, eventual şi mon­ în abataj îngreunînd şi mai mult
narea comitetului de partid, am pre­ nelui rămas ia coperiş şi ridicarea tarea dispozitivului de ancorare a condiţiile de lucru.
în abataje luat conducerea acestei brigăzi. Lu­ grinzilor în consolă, precum şi tă­ instalaţiei din galeria de cap.
crul s-a desfăşurat, anevoios din cau­ ierea nişelor; Pentru viitor ne vom strădui de­
za neomogeneitătii echipei, Pe par­ Indicii tehnico-economici realizaţi sigur să eliminăm aceste deficienţe
curs însă ne-am obişnuit unii cu — în schimbul III se exqcută ope­ în abataj în perioada de experimen­ din munca noaslră. In imediata ur­
alţii şi acum muncim mai bine. raţia de răpire şi completarea stîl- tare şi pînă acum sînt următorii: . genţă au fost prevăzute următoa­
rele măsuri:
In ultimii aiii, minerii Văii jiului au între 1,35—1,45 m,, iar înclinarea este — consum specific de lemn -* 6,20 După sistemul de lucru cu plugul -:T sr.-îc--eaaxm«as oawiBwaacic*« rsrx; 5
obţinut succese de seamă în creşterea de 15—18 grade. Acoperişul este mc./1000 tone cărbune. de cărbune, în abataj se execută ur­ Randament I a) se va săpa un nou rostogol pen­
producţiei de cărbune, sporirea produc­ format din argile fosiliere cu faună mătoarele operaţiuni: ! Perioada Lungi­ înălţi­ Avansa­ Produc­ Posturi tru transportul cărbunelui la orizon­
tivităţii muncii şi reducerea preţului de de circa 30 cm. grosime, peste care DeGi un randament sporit, cu con­ mea me­ mea aba­ rea ţia reali­ prestate realizat j tul 480 metri. Acesta va contribui
cost. Aceasta îndeosebi ca urmare a se situează un pachet de argile com­ sum de lemn redus. Şi totuşi nemul- a) tăierea, încărcarea şi transportul die aaba­ tajului mult la îmbunătăţirea procesului de
introducerii în abataje a unor uti­ pacte de circa 40 cm. grosime, în tumitor. cu plugul, Această operaţiune este tajului (metri) lunară zată (tone/post) transport al cărbunelui;
laje noi, perfecţionate, a folosirii unor continuare urmînd marne argiloase. executată de către doi mecanici, un (metri) (metri) (tone)
metode de exploatare care permit ob­ Aşadar s-a introdus în exploatare electrician şi un miner, acesta din b) se va completa efectivul brigăzii
ţinerea unor randamente superioare. Culcuşul direct al stratului este plugul de cărbune, în scopul obţinerii urmă urmărind organul tăietor; August 100 1,35 11,5 2.172 1,920 1,88 pentru a se trece la extragerea a
format dintr-o argilă şistaasă de cir­ unei productivităţi şi mai ridicate. două fîşii de cărbune pe zi, Orga­
Procedeele moderne nu s-au extins ca 45 cm. grosime, după care ur­ In timpul experimentării lucrului eu b) tăierea din ciocan de abataj a Septembrie 120 1,35 19,5 4.586 1.327 3,45 nizarea lucrului pentru obţinerea a-
însă pe măsura cerinţelor. Iată de ce, mează -argile grezoase şi gresii. Cul­ plugul am dispus de următoarea în­ cărbunelui rămas la coperiş (circa cestui obiectiv se va face pe baza
din iniţiativa Consiliului local al sin­ cuşul imediat este friabil, avînd ten­ zestrare tehnică: 10 la sută), ridicarea grinzilor în con­ Octombrie 133 J,40 21,0 5.485 1.469 3,74 unui grafic care în principal cu­
dicatelor Petroşani, a fost organizată dinţa de înmuiere şi umflare atunci solă şi completarea stîlpilor; prinde :
zilele trecute la Petrila sesiunea tcli- cînd vine în contact cu apa. Pe por­ 1. un plug gu părţile sale compo­ Noiembrie 140 1,55 23,0 6.927 1.119 6,24
nico-şliinţifică a brigadierilor din aba­ ţiunea exploatată cu plugul, vatra a nente (statia principală de acţionare, c) mutarea tumbelor metalice şi ră­ — la sfîrşitul schimbului trei în­
tajele minelor din Valea jiului. Cu prezentat denivelări în lungimea staţia secundară de acţionare, tran­ pirea stîlpilor şi a grinzilor ; Din tabelul de mai sus rezultă că instalaţiei; de asemenea, lipsa posi­ cepe op.siatia de tăiere en plugul,
acest prilej au fost prezentate referate frontului, ca urmare a variaţiei în­ sportorul instalaţiei şi organul tăie­ indicii obţinuţi nu sînt încă la ni­ bilităţilor de ancorare corespunză­ care se termină la începutul schim­
asupra unor metode de lucru care şi-au clinării stratului. tor) ; d) tăierea nişelor în avans pe lun­ velul posibilităţilor ; sini însă în con­ toare în condiţiile preabatajului de bului I ;
dovedit eficienţa, s-au purtat discuţii gime de 3,5 m. la ambele capete ale tinuă creştere. Şi aceasta nu-i puţin cap diagonal, au dus la dese alune­
rodnice. Stratul 18 a fost exploatat începînd 2. în preabatajul directional de abatajului, pentru a putea ataca- cu lucru. cări a instalaţiei peste transportorul — urmează ridicarea grinzilor şi
din anul 1960 după mai multe pro­ bază transportul a fost realizat cu plugul; direcţional, blocînd vărsarea; - completarea stîlpilor;
In numărul de azi al ziarului nostru cedee. S-au folosit ciocane de aba­ ajutorul a 6 transportoare cu raclete Cauzele care mu determinat ca re­
publicăm unul din referate, urmînd să taj, haveze, combină transportoare de tipul SKR-11, montate în serie, e) montarea jugurilor deasupra zultatele să nu se ridice la nivelul d) denivelările existente în vatra — în a doua jumătate a schimbu­
publicăm, într-un alt număr al ziaru­ de tipul SKR-11, susţinere în lemn care vărsau pe două benzi de cauciuc stafiilor de acţionare. posibilităţilor sînt următoarele i lui se execută operaţia de răpire şi
lui, referatul în legătură cu folosirea şi metalică. Toate procedeele au ur­ şi ele montate în serie. Spre sfîrşi- abatajului au dus pe unele porţiuni se începe operaţia de tăiere cu
transportorului blindat scurt şi susţi­ mărit două obiective importante: tul perioadei, 4 din transportoarele In abataj, s-au prestat în medie a) transportoarele din preabatajul fie la intrarea plugului în vatră, fie plugul pentru fîşia a doua;
nerea mixtă cu stîlpi metalici tabu­ creşterea productivităţii şi reduce­ SKR-11 au fost înlocuite cu două 52 de posturi, care au fost utilizate Ia ridicarea lui în cărbune;
lari a abatajelor cameră. rea consumului de lemn de mină. transportoare blindate. astfel: de bază au prezentat dese defecţiuni — în schimbul doi se execută ace­
Cei mai buni indici tehnico-econo- şi aceasta pentru faptul că debitul e) lipsa de experienţă în lucrul cu leaşi operaţii;
Folosirea plugului mici au fost obţinuţi în trimestrul II 3. susţinerea abatajului a fost rea­ — 6 posturi mecanici pentru tă­
al anului în curs cînd tăierea căr­ lizată cu stîlpi hidraulici de tipul iere cu plugul; lor este mai mic decît al transpor­ plugul a muncitorilor din brigadă, — în schimbul trei'se fac revizia
d e cărbune la exploatarea bunelui s-a făcut eu haveza de tip GS-3-2 M şi grinzi în consolă de torului plugului.; precum şi faptul că brigada nu a instalaţiei, pregătiri în preabatajul
KMP-3 şi ciocanele de abataj, susţi­ tipul VDU-1 S cu lungimea de 1 me­ 12 posturi la tăierea nişelor în fost omogenă, a contribuit de ase­ de bază şi de cap, ancorarea insta­
straiului 18 de la nerea cu stîlpi hidraulici şi grinzi tru. Pe linia de prăbuşire a fost mon­ avans; b) preabatajul de cap a fost săpat menea la obţinerea unor realizări laţiei şi scurtarea transportorului di­
în consolă, iar transportul cu aju­ tat un rînd de tumbe metalice tip diagonal, poziţia fiind determinată de mai slabe; recţional ;
E, M. lupeni torul transportorului blindat tip U.R.U.M.P. ; — 16 posturi pentru tăierea căr­ o falie întîlnită. In acest fel, lungi­
SLASK-59, haveza fiind montată pe bunelui de la coperiş, ridicarea grin­ mea frontului a fost iniţial de 95 f) execuţia de proastă calitate a Consider că procedînd în acest fel,
Mai întii cîteva caracteristici ale transportor. Iată indicii tehnico-eco- '4. abatajul este dotat şi cu tele­ zilor şi completarea stîlpilor; metri, iar la începutul lunii noiem­ rostogolului colector în care varsă şi luînd şi alie măsuri, împreună cu
stratului 18, pentru a vă da seama de nomici realizaţi prin acest procedeu : fon pentru comunicări alît cu exte­ brie a ajuns la 140 metri. Acest lu­ brigada pe care o conduc, sub îndru­
unele posibilităţi de aplicare a meto­ riorul, cit şi între baza şi capul aba­ — 18 posturi pentru mutarea tumbe­ cru a impus dese lungiri ale insta­ transportoarele din preabatajul di­ marea biroului organizaţiei de partid
dei de exploatare cu abataj fron­ — lungimea frontului — 110 m. tajului şi punctele de încărcare. lor şi răpirea stîlpilor şi a grinzilor. recţional, au dus da dese înfundări ale din sector şi cu o mai bună asis­
tal pe înclinare în condiţiile folosirii — avansarea medie a frontului — laţiei, operaţie care se execută des­ rostogolului, oprind transportul di­ tentă tehnică din partea cadrelor in­
plugului de cărbune şi a stîlpilor hi­ 19 m. Pentru lucrul după acest proce­ In perioada de. experimentare şi tul de greu şi răpeşte mult timp; ginereşti, vom reuşi să ajungem în
draulici pentru susţinere, sistem a- deu s-a format o brigadă nouă. In- pînă în prezent lucrul s-a desfăşurat recţional- scurt timp la o viteză de avansare de
plicat de brigada pe care o conduc — randament mediu realizat — 4,35 trucît sectorul nu dispunea de efec­ în trei schimburi, iar posturile pla­ c) înclin nea stratului este la li­ Aceste greutăţi au dus la obţinerea
eu la E. M. Lupeni. t/post tiv suficient, atît numeric cit şi din nificate corespund unei avansări de mită pentru funcţionarea normală a 50 metri pe lună şi la un randament
punct de vedere al calificării, s-au un metru pe zi. unor viteze de avansare mici, care a
Stratul 18 este format dintr-un sin­ — norma cîe luerti complexă — 4,00 recrutat mineri şi vagonetari cu ex­ de peste 7 tone/post, Iar în conti­
gur banc de cărbune de duritate t/posţ Graficul de organizare a lucrului
medie, lipsit de intercalaţii de sfero- perienţă de la alte sectoare produc­ in abataj după acest sistem se pre­ nuare vgm dezvolta tot mai mult
siderită, Grosimea stratului variază zintă astfel: aceste succese.
tive ale exploatării. Iniţial brigada
— îp schimbul I se face tăierea SAMN GHTOANCA
cu plugul pentru. comnWarea «tălpi­ miner şcl ¦! brigadă la E M.
lor la grindă In consolă la front (mu­
tarea rlndului doi de stîlpil şi tă­ Lupeni
ierea nişelor;