Page 28 - 1962-12
P. 28
PAG. 4 ORÜMtíl Nr. 2476
mm
úlfiM E L E STÍPI." * ULTIMELE ŞTIPt * ULTIMELE ŞTIP1 * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI La o n u -! Adoptarea hotărîrii cu privire
la convocarea conferinţei internaţionale
In problemele comerţului
NEW YORK 9 (Agerpres). — 1963) şi în orice caz nu mai tîrziu de
La şedinţa plenară din după-amia începutul anului 1964“.
za zilei de 8 decembrie a Adunării Delegaţiile Bulgariei şi Bielorusiei
Generale a O.N.U. a fost adoptată au prezentat la 8 decembrie un a-
hotărîrea cu privire la convocarea mendament care cerea invitarea la
conferinţei internaţionale în proble conferinţă a tuturor statelor, nu nu
D escM d esee a sesisuBíIi S o v lé tia lu l S o sirea unei delegaţii mele comerţului. Proiectul de rezo mai a statelor membre ale O.N.U.
P o p u la ţ ia d in Irian u l luţie în această problemă, propus do Pentru adoptarea amendamentului
Saapa*em a l I I . !!•$•$• guvernam entale cubane de v e st c e re alipirea Comitetul pentru problemele econo Bulguriei şi R.S.S. Bieloruse au vo
n e în tîrz ia tă mice si financiare, a fost adoptat cu tat 27 de delegaţii, împotrivă 44. s-au
MOSCOVA 10 (Agerpres) — TASS vernului sovietic, în frunte cu N. S. ia M o s c o v a la In d o n ezia 91 de voturi şi o abţinere (Camerun). abţinut 18. In felul acesta printr-o
transmite: Hruşciov, a fost primită cu aplauze majoritate mecanică amendamentul a
prelungite. MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS nă a fost intîmpinată de Anastas DJAKARTA 10 (Agerpres). — Adunarea a subliniat că dezvoltarea fost respins.
La 10 decembrie la ora 10 (oro transmite: Mikoian, prim-vicepreşedinte al Con Delegaţia de conducători ai popu largă a unui comerţ internaţional pe
Moscovei) s-a deschis-cea de-a doua Raportul „cu privire la planul de siliului de Miniştri al U.R.S S., şi laţiei din Irianul de vest care ur bază de egalitate în drepturi şi avan Adunarea generală a recomandat
sesiune a Sovietului Suprem al stat de dezvoltare a economiei na La 10 decembrie a sosit la Mosco mează să plece la New York pentru taj reciproc va crea o bază bună pen în rezoluţia sa ca prirţia sesiune a
U.R.S.S. al celei de-a 6-a legislaturi. ţionale a U.R.S.S. pe anul 1963“ a va delegaţia guvernamentală a Re alte persoane oficiale. La gara Bie a cere O.N.U., în numele tuturor lo tru stabilirea de relaţii de bună ve Comitetului de pregătire a conferin
fost prezentat de Veniamin Dîmşiţ, publicii Cuba, condusă de Carlos lorusă, Carlos Rafael Rodriguez a cuitorilor acestui teritoriu, de a se cinătate în state, va contribui la ţei să fie convocată nu mai tîrziu de
Deputaţii Sovietului Uniunii şi So vicepreşedinte al Consiliului de Mi Rafael Rodriguez, preşedintele Insti transfera imediat Irianul de vest In consolidarea păcii şl crearea unei at ianuarie 1963.
vietului Naţionalităţilor au ¦aprobat niştri şi preşedintele Consiliului Eco tutului naţional pentru reforma a* declarat reprezentanţilor presei: So doneziei, a fost primită la 10 decem
în cadrul unor şedinţe separate or nomiei Naţionale a U.R.S.S. grară, membru al conducerii naţio brie de preşedintele Sukarno. După mosfere de încredere şi înţelegere In rezoluţia adoptată Adunarea a
dinea de zi a sesiunii, nale a Organizaţiilor Revoluţionare sirea delegaţiei noastre la Moscova cum relatează agenţia Antara, delega reciprocă între popoare. Comerţul in dat o serie de recomandări Consi
Vasiii Garbuzov, ministrul de fi Integrate din Cuba. Delegaţia va duce ţia este compusă din 7 personalităţi ternaţional va contribui la ridicarea liului economic şi social şi Comite
1. Cu privire la planul de stat do nanţe al U.R.S.S., a prezentat rapor tratative în probleme comerciale şi marchează un nou pas în dezvolta din Irianul de vest. In cursul înlil- nivelului de viaţă, la folosirea com tului de pregătire care să servească
dezvoltare a economiei naţionale a tul „Cu privire la bugetul de stat al economice. rea relaţiilor prieteneşti dintre Repu nirii'cu preşedintele Sukarno, delega pletă a braţelor de muncă ale popu drept puncte de orientare în adop
U.R.S.S. pe anul 1963. U.R.S.S. po anul 1963 şi cu privire ţia a împărtăşit preşedintelui dorinţa laţiei şi la avîntul rapid al economi tarea ordinei de zi a conferinţei.
ta executarea bugetului de stat al La gara Bielorusă delegaţia cuba- blica Cuba şi Uniunea Sovietică, din populaţiei ca autoritatea executivă ei tuturor ţărilor.
2. Cu privire Ia bugetul de stal al U.R.S.S. pe anul 1961“. tre guvernele U.R.S.S. şi Cubei, din temporară a O.N.U.' să înceteze la Printre aceste recomandări, pe pri
U.R.S.S. pe exerciţiul financiar 1963 tre revoluţiile cubană şi sovietică. 31 decembrie 1962, astfel incit dez Aceste puncte privitoare la marea mul plan stă problema necesităţii lăr
şi Ia executarea bugetului de stat In după-amiaza zilei de 10 decem voltarea Irianului de vest să poată însemnătate a unui comerţ internaţio girii comerţului ţărilor in curs de
pe exerciţiul financiar 1961. brie în cele două camere aie Sovie S î n t » Siotirîţi să construim un stat începe imediat. Preşedintele Sukarno nal pe bază de egalitate în drepturi dezvoltare, pentru a se asigura o spo
tului Suprem al U.R.S.S. ău început şi-a exprimat satisfacţia pentru a- sînt luate din proiectul de rezolu rire rapidă a veniturilor lor prove
3. Cu privire la aprobarea decre discuţii separate pe marginea ra In care toţi cetăţenii vor fi e p ii ceaslă dorinţă exprimată spontan de ţie „cu privire la convocarea con
telor Prezidiului Sovietului Suprem poartelor prezentate de Vasiii Gar către populaţia Irianului de vest. ferinţei internaţionale pentru proble nite din export. Conferinţa trebuie
al U.R.S.S. Declaraţia preşedintelui Republicii mele comerţului“, prezentat la tim să dezbată problemele înlăturării pie
buzov, ministrul finanţelor al U.R.S.S. O scrisoare de orofesî pul său de Uniunea Sovietică. dicilor, restricţiilor şi practicii dis
4. Actuala situaţie internaţională şi Tanganica în parlament criminării în comerţul mondial, şi în
politica externă a Uniunii Sovietice. şi de Veniamin Dîmşiţ, Vicepreşedinte remisă de Roberf Gardiner Data exactă a conferinţei nu a fost legătură cu aceasta, să discute ac
DAR-Eâ-SALAM 10 (Agerpres). în această ţară o societate socialistă. stabilită încă. Totuşi în rezoluţie se
La ora 11 (ora Moscovei), deputa al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Astăzi a avut Ioc la Dar-Es-Salam Nyerere a acordat o deosebită aten lui Chombe spune că ea trebuie să fie convocată tivitatea unor asemenea grupări în
ţii celor două Camere ale Sovietului prima şedinţă a parlamentului Rcpu- ţie necesităţii dezvoltării agricultu „cit se poate mai repede după în chide ca Piaţa comună. In faţa con
Suprem al U.R.S.S. — Sovietul Uniu preşedintele Consiliului Economiei plicil Tanganica. Preşedintele repu rii. El a anunţat crearea unui depar cheierea celei de-a 36-a sesiuni a ferinţei este deschisă posibilitatea dis
nii şi Sovietul Naţionalităţilor — s-au blicii, Julius Nyerere, a rostit o am tament de planificare sub condu Consiliului economic şi social (iulie cutării problemei creării unei orga
întrunit în şedinţă comună în Palatul Naţionale al U.R.S.S. plă cuvîntare în care a expus ţelu nizaţii comerciale internaţionale.
Mare al Kremlinului, rile gfivernului său. Sînlem hotărîţi, cerea sa directă. Preşedintele
Au luat cuvîntUl numeroşi vorbi a declarat Nyerere, să construim un
Apariţia în loja Prezidiului sesiu stat în care toţi cetăţenii vor ii egali. a chemat pe toţi deputaţii să
nii a conducătorilor P.C.U.S. şi gu tori. Lucrările Sesiunii Sovietului Su
întărească unitatea întregului popor
prem al U.R.S.S. continuă.
El a subliniat din noa hotărîrea con pentru a putea îndeplini marile sar ELISABETHVILLE 10 (Agerpres). Dezbaterile din Comitetele
Noi amănunte despre barbariile ducătorilor Tanganicăi de a construi cini care Stau în faţa sa. Intr-o scrisoare remisă ieri lui
Chombe, Robert Gardiner, şeful opo nr* 2 şi 4
politiei franchiste raţiunilor O.N.U. m Congo, protes NEW YORK 10. — Trimisul spe tinue activitatea sa în acest sens. In a-
împotriva lui Iulian Grimau
Conferinţa unor state afro-asiatice în sprijinul tează împotriva distrugerii de către
mercenari a unui pod peste fluviul
PARIS 10 (Agerpres). — In scrisoare sînt semnalate noi a- reglementări conflictului de ia frontiera Lualaba din apropiere de localitatea cial Agerpres C. Răducanu transmi celaşi timp rezoluţia trimite în studiu
Scrisoarea Comitetului din Madrid mănunte despre torturile la care a Kongolo din Katanga de nord. Scri te : Comitetului pentru utilizarea în scopuri
al Partidului Comunist din Spania, fost supus în închisoarea franchistă in ta o -c h in e z! soarea subliniază că „Congoul arc din
difuzată la Paris reprezentanţilor pre Julian Grimau. Se spune printre al nou de suferit de pe urma actelor Comitetul nr. 2 continuă dezbate paşnice a spaţiului cosmio toate do
sei străine, retine din nou atenţia tele că atunci cind Julian Grimau a COLOMBO 10 (Agerpres). TASS tribul la reglementarea paşnică a mercenarilor care îşi pun serviciile rea problemelor economice înscrise cumentele care au fost depuse prin
fost aruncat de temnicierl pe fereas- transmite: conflictului de Ia frontiera indiano- în slujba încurajării politicii de se pe ordinea sa de zi. La şedinţa de tre care subliniem declaraţia sovieti
opiniei publice asupra sorţii tragice a stră, mîinile sale erau încătuşate. chineză. Delegaţiile sînt conduse de cesiune“. Pentru repararea podului, simbătă Adunarea Generală a exa că cu privire la principiile de bază
La 10 decembrie, în clădirea sena Sirlmavo Bandaranaike, primul mi deosebit de important pentru comuni minat propunerea Comitetului nr. 2 care trebuie să călăuzească activita
Iui Julian Grimau GarCia, membru al După cum s-a mai anunţat călăii tului din Colombo, pavoazată cu dra nistru al Ceylonului, prinţul Norodom caţiile rutiere din nordul Katangăi, in legătură cu convocarea unei con tea statelor în legătură cu explora
care au încercat să însceneze „sinu pelele de stat ale Ceylonului, R.A.U., Sianuk, şeful statului Cambodgiei, ge vor fi necesare sase săptămîni şi in ferinţe internaţionale asupra comer rea şi folosirea spaţiului cosmic. De
CC. al P.C. din Spania, starea sănă ciderea“ Ini Grimau au crezut că vor Cambodgiei, Birmaniei, Indoneziei şi neralul Ne Win, preşedintele guver vestiţii de un milion de dolari. In ţului şi a modificat intr-o anumită asemenea există un număr de alte
putea ascunde urmele crimelor lor. Ghanei, s-a deschis conferinţa celor nului revoluţionar al Birmaniei, Aii scrisoare se arată că „Naţiunile Uni măsură rezoluţia adoptată in comi documente propuse de Statele Unite,
tăţii căruia trezeşte o îngrijorare se şase state neangajate din Asia şi A- Sabri, preşedintele Consiliului Exe te nu pot rămîne pasive atunci cînd tet, adoplind pînă la urmă o rezolu R.A.U. şi Anglia în legătură cu decla
rioasă. frîca, convocată cu scopul de a con- cutiv al R.A.U., dr. Subandrio, mi economia ţării este subminată prin- ţie cu 91 de voturi pentru, nici unul raţii şi un cod de principii privind co
nistrul afacerilor externe al Indone tr-o politică secesionistă de război contra şi o abţinere, care a modifi laborarea internaţională în acest do
ziei, şi Oiori-Atta, ministrul de Jus civil. In consecinţă, un detaşament cat data convocării conferinţei fi- meniu.
tiţie al Ghanei. xînd-o pentru nu mai tîrziu de înce
militar al forţelor O.N.U. a fost tri putul lui 1964. In şedinţa din 10 decembrie a luat
cuvintul delegatul Statelor Unite ca
Conferinţa a fost deschisă de iniţia- mis la Kongolo pentru a menţine or In continuare, Comitetul nr. 2 dez re a prezentat documentul comun ai
toarea convocării el, Sirimavo Ban- dinea publică şi a preveni un război bate acum problema creşterii popu celor 21 de ţări, apoi delegaţii Bul
Zeci de mii de daranaike, primul ministru al Ceylo civil provocat de elemente irespon laţiei şi a relaţiilor dintre creşterea gariei, Braziliei, Ceylonului, Alba
niei şi altor ţări. Dezbaterile continuă.
cetăţeni din Tokio nului. sabile“. populaţiei şi dezvoltarea economică In Comitetul nr. 4 continuă exami
a ţărilor. In unanimitate a fost a-
iau parte Ia cea doptată o altă rezoluţie în legătură cu narea problemei privind situaiiâQlcJm
măsurile pentru păstrarea unor bu teriloriile de sub tutela Portugaliei.
de-a doua acţiune nuri naturale şi acţiunile pe care In faţa Comitetului nr. 4 a fost depus
statele trebuie să le ia pentru a res un proiect de rezoluţie care include
u n i t ă împotriva Răscoala din Brunei şi Sarawak pecta convenţiile internaţionale şi o categorică reafirmare a drepturilor
tratativelor japo-
no-sud-coreene ce continuă să se extindă
se duc în vederea
Ia independentă a teritoriilor ce se
creării unei noi a- SINGAPORE 10 (Agerpres). — calităţi din această colonie, pre tratatele cu privire la păstrarea află sub administrarea Portugaliei. A-
lianţe militare. După cum transmit agenţiile cum şi cartierele mărginaşe din florei şi faunei din diferite regiuni cest proiect a fost prezentat Comi
de presă occidentale, răscoala capitala coloniei. Astfel, răscula ale lumii. tetului de peste 30 de ţări afro-asia
IN FOTO: Ve din Brunei şi Sarawak, colonii ţii controlează deplin oraşele tice. In rezoluţie se prevede înceta
dere parţială a de britanice din Extremul Orient, Limbang, Sibuti şî Seria, acesta La 10 decembrie in Comitetul Po rea tuturor măsurilor de represiune,
monstraţiei Ia care continuă crescînd în amploare. litic au continuat dezbaterile în le retragerea tuturor forţelor militare
au participat circa Chiar potrivit unui purtător de din urmă fiind principalul centru gătură cu folosirea în scopuri paş portugheze, o amnistie necondiţiona
zece mii de cetă cuvînt al comandamentului bri petrolifer al coloniei. Ei exerci nice a spaţiului cosmic. De aseme tă acordată tuturor prizonierilor, ne
ţeni. tă un control parţial în oraşele
tanic din Singapore, situaţia din Panaga din Brunei şi Miri din nea a fost prezentat comitetului un gocieri pentru pregătirea independen
Sarawak. Purtătorul de cuvînt text comun de rezoluţie propus de
Brunei în cursul după-amiezii de britanic a anunţat că au fost 21 de ţări. Acest text realizat iniţial tei acestor teritorii. Rezoluţia cere
10 decembrie era îngrijorătoare. trimise în Brunei avioane de prin discuţiile dintre delegaţii State tuturor statelor membre ale O.N.U.
Răsculaţii ocupă mai multe lo- vînătoare şi numeroase s trupe lor Unite şi Uniunii Sovietice, la ca să înceteze de a mai acorda ajutor
militar Portugaliei, de asemenea re
britanice. Luni după-amiază au re s-au adăugat alte 19 ţări, sublini zoluţia cere Consiliului de Securita
sosit în Brunei trei nave de răz ază importanta unei activităţi comu
Experienţele nucleare trebuie ţări de a se găsi o rezolvare cit mai boi britanice, printre care un ne în explorarea spaţiului cosmic. te să ia toate măsurile necesare în
®a înceteze in toate mediile grabnică problemei încetării experi distrugător, la bordul cărora Rezoluţia propusă recomandă con cazul cînd Portugalia va mai conti
enţelor nucleare. Delegatul Braziliei s-au aflat vehicule de transport tinuarea lucrărilor în domeniul
a arătat, de pildă, că ţara sa „doreş şi echipament militar. Podul ae nua să calce în picioare botârîrile
te lichidarea completă a experienţe rian deschis sîmbătă după-amia- ştiinţific şi tehnologic, îndeosebi în- Naţiunilor Unite.
domeniul meteorologiei şi comunica
La Geneva au luat sfîrşit discuţiile Problema încetării experienţelor cole sînt rezultatul exclusiv al poli lor nucleare în toate mediile si nu ză pentru transportul de întăriri ţiilor pentru a contribui Ia progre MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS
care aii avut loc în cadrul Comite nucleare s-a impus ca una din pro ticii puterilor occidentale care fac uită, că telul final al tratativelor de britanice continuă -să funcţione sul economic şi social al tuturor ţă transmite:
tului celor 18 state pentru dezarma blemele internaţionale care stîrneş- totul pentru perfecţionarea continuă la Geneva îl constituie încheierea u- ze. Aii fost pînă în prezent rilor. Rezoluţia cheamă toate statele
re în problema încetării experienţe te în mod firesc atenţia întregii opi a armei nucleare. nui tratat general care să interzică transportate, tot potrivit unor membre să colaboreze la elaborarea La 10 decembrie, Roii R. Sohhnan,
lor nucleare. Documentul final al nii publice. De peste patru ani aceas pentru totdeauna toate felurile de ex date oficiale britanice, 32 de în ambasadorul Suediei în U.R.S.S., a
acestor discuţii este reprezentat de tă problemă constituie obiectul con Refuzul american Şi englez de a perienţe...“. Poziţii în fond similare cărcături cu trupe şi material unor principii juridice penlru acti înmînat academicianului Lev Landau
raportul celor doi copreşedinţi ai ferinţei celor trei state — U.R.S.S., contribui la încetarea experienţelor au adoptat şi delegaţiile celorlalte de război/ vitatea în spaţiul cosmic şi cere premiul Nobel pentru fizică pe anul
comitetului — delegatul sovietic şi S.U.A. şi Anglia ¦— în cursul căreia nucleare continuă de fapt poziţia a- ţări neutre. Este evidentă prăpastia Comitetului Special al Naţiunilor U- 1962 (diploma şi medalia de aur).
«el american — adresat preşedintelui s-au ' ţinut aproape 400 da , şedinţe. merlcană adoptată în dezbaterile ca dintre poziţia puterilor occidentale şi nile pentru spaţiul cosmic să-şi con
Adunării Generale a actualei sesiuni Ihcepînd din anul 1982 ea este de re au avut loc ia Organizaţia Naţiu cea a ţărilor neutre. Premiul Nobel a fost decernat aca
a O.N.U. Raportul arată că in ulti asemenea obiectul discuţiilor in sub nilor Unite. După cum se ştie, pute Planul american de „stabilizare“ demicianului Landau pentru îndrăz
ma perioadă a lucrărilor comitetului comitetul menţionat al conferinţei rile occidentale au votat împotriva împiedicînd încheierea unui acord a Vietnamului de sud a eşuat neaţă sa teorie a corpurilor conden
— aproximativ două săptămîni — celor 18 state de la Geneva. Prin prevederilor importante ale rezolu în problema încetării experienţelor sate, îndeosebi a heliului lichid.
„nu a fost posibilă realizarea unui cipala problemă asupra căreia con ţiei ţărilor neutre. „Refuzul Statelor nucleare, Statele Unite demonstrează HANOI 10 (Agerpres). Dar, după cum recunosc corespon
acord cu privire la încetarea experi ferinţa a înregistrat un impas este Unite de a lua în considerare acest o dată mai mult faptul că în ultima Corespondentul din Hanoi al „Prav- denţii occidentali aflaţi la Saigon, DJAKARTA 10 (Agerpres).
mentării armei nucleare“. cea a controlului. Dorind să perma proiect, scrie „New York Post“, este vreme asupra politicii oficiale a dei“, A. Filipov, scrie despre eşecul trupele americano diemiste n-au reu La 9 decembrie, E. Kardelj, vice-
nentizeze experimentarea diverselor dictat de comitetul unit al Congresu S.U.A. se exercită presiuni serioase aşa-numitului plan american de „sta şit să pătrundă în regiunile contro preşedinfo al Vecei Executive Fede
Acest bilanţ al lucrărilor comite tipuri de arme nucleare, puterile Oc lui pentru energia atomică avînd spri din partea cercurilor militariste care bilizare“ a Vietnamului de sud, plan late de forţele naţionale patriotice. rative a R.P.F. Iugoslavia a sosit în
tului este rezultatul direct al politi cidentale se opun încetării experien jinul Pentagonului şi al unora, dar se pronunţă împotriva oricărei nor îndreptat spre reprimarea patrioţilor Operaţiile întreprinse în mai-noiem- tr-o vizită oficială în Indonezia, unde
cii puterilor occidentale care au îrri- ţelor nucleare de toate tipurile obiec- nu al tuturor din oamenii de ştiin malizări a relaţiilor internaţionale. A» brie a.c. cu participarea tuturor ge va rămîne zece zile ca oaspete al
piedicat pe toate căile realizarea unei tînd că, chipurile, controlul asupra ţă ai acestuia". ceste cercuri depun mult zel pentru a sud-vietnamezi. nurilor de trupe au suferit un eşec preşedintelui Sukarno.
înţelegeri într-o problemă importan experienţelor subterane riu poate fi bloca orice apropiere între marile Acest pian, scrie corespondentul, a LONDRA 10 (Agerpres).
tă, într-o problemă în care există efectuat din cauza confundării aces La Geneva această linie a conti puteri în problemele internaţionale lamentabil. „Comitetul celor 100“ — organiza
tc-ate posibilităţile obiective pentru tor experienţe ce diverse tipuri de nuat, Delegaţii american şi englez nesolufionate. prevăzut crearea a peste 16.000 de ţia luptătorilor englezi împotriva
realizarea scopului propus. Lucrările cutremure. Acest punct de vedere „şi-au manifestat iritarea“ faţă de pro „sate strategice“, de îapt lagăre de Potrivit unor date departe de a ii înarmării nucleare — a cerut minis
de la Geneva nu s-au desfăşurat pe punerile diverselor ţări neutre ca sta Opinia publică internaţională con concentrare camuflate şi nimicirea complete, peste 50.000 dc soldaţi ai trului afacerilor interne al Angliei,
loc gol *— ele au avut premize im contravine însă datelor ştiinţei şi teh tele care dispun de arma atomică să tinuă să militeze pentru rezolvarea principalelor forţe ale frontului de Henry Brooke, să elibereze persoa
portante şi una dintre ele o consti nicii Potrivit datelor apărate in pre consimtă ia încheierea imediată a u- acestei chestiuni importante. Popoa Eliberare Naţională în delta fluviului armatei diemiste au fost ucişi sau nele deţinute pentru participarea la
tuie rezoluţia adoptată de Adunarea sa americană, chiar Statele Unite dis nui acord iii problema încetării tu rele Înmii sînt conştiente că este Mekong şi într-o serie de alte re demonstraţiile de protest împotriva
Generală a O.N.U. pe marginea pro pun de noi procedee şi aparate de turor tipurilor de experienţe. Această rîndul puterilor occidentale de a da giuni ale ţării. răniţi, 33.000 de ofiţeri şi soldaţi au
punerii celor 37 de state neutre în înregistrare a undelor seismice care poziţie nu poate fi ruptă de fondul dovadă de spirit constructiv în abor
trecut de partea patrioţilor.
legătură cu încetarea pînă la 1 ia permit să se deosebească cutremure politicii occidentale îndreptate spre darea acestei probleme, Tara noastră Criza de guvern de la Bonn continuă „strategiei nucleare“, a guvernului
nuarie 1963 a tuturor tipurilor de le de pămînt de explozii. Recent, un intensificarea cursei înarmărilor nu a susţinut în permanenţă toate pro englez.
experienţe nucleare. Dar şi în ca grup de oameni de ştiinţă sovietici cleare. Tot mai multe comentarii din punerile rezonabile îndreptate spre BONN 10 (Agerpres). — conducere a U.C.S., s-a anunţat că
drul lucrărilor Adunării Generale, ca presa americană, engleză, franceză şi In dimineaţa zilei de luni au fost fracţiunea bavareză a partidului lui JOHANNESBURG 10 (Agerpres).
şi Ia Geneva delegaţii puterilor occi an arătat că experienţele Subterane vest-germană arată că sesiunea Con soluţionarea problemei încetării ex reluate tratativele dintre reprezen Adenauer cere ca actualul ministru Duminică au avut loc la Mofolo,
dentale — care au fost nevoite să pot fi detectate cu precizie cu aju siliului N.A.T.O. care urmează să se perienţelor nucleare. Luînd cuvintul tanţii U.C.D.-U.CS. şi cei ai parti de interne Hermann Hocherl să pre Dube şi în regiunea Orlando din
recunoască netemeinicia cererilor lor torul serviciilor seismice naţionale deschidă în curind la Paris, îşi va în cadrai conferinţei de la Geneva, dului liber-democrat. Obiectul trata ia Ministerul de război, iar un alt Republica Surî-Aîricauă, raaniiestaţii
anterioare şi să fie de acord că ex atît ale ţărilor care dispun de arma axa lucrările pe problema înarmării George Macovescu, reprezentantul ţă tivelor îl constituie împărţirea porto lider al U.C.S., Werner Dolitnger să ale populaţiei africane împotriva a-
perienţele cu arma nucleară, în at nucleare a pactului nord-atlantic. In rii noastre, a arătat că delegaţia ro- foliilor într-un viitor guvern de coa tie numit ministru de finanţe. restării la domiciliu a elementelor
mosferă, în cosmos şi sub apă pot fi atomică, cit şi ale ţărilor neangajate, diferent dacă planurile care sînt pu mînă este gata să sprijine orice pro liţie. progresiste sud africane în virtutea
controlate cu mijloace naţionale — iar întărirea mijloacelor naţionale se în circulaţie poartă denumirea de puneri care duo mai departe spiritul In timpul tratativelor, liderul Uniu Totodată însă în rîndurile U.C.S., legii rasiste „împotriva sabotajului",
au manifestat în continuare opoziţie pentru staţiuni seismice automate va „forţă nucleară unică a N.A.T.O.“, sau memorandumului celor opt ţări neu in ciuda pretinsului succes electoral decretată de guvernul lui Werwoerd.
asigura deplina securitate a detectă tre şi care uşurează găsirea pe aceas Demonstranţii s-au strîns în faţa lo
rii experienţelor subterane fără in cuinţelor unor persoane puse sub sta
faţă de încetarea experienţelor nu specţii la faţa locului. După cum au „a patra putere nucleară“, toate con tă bază a soluţiei pentru problema în nii ' creştin-sociale Franz — Iosef obţinut în alegerile penlru parlamen re de arest Ia domiciliu, unde au
cleare subterane căutînd să legifereze arătat Savanţii sovietici aparatele travin ideii dezarmării nucleare, a discuţie. Strauss, a cărui înlăturare nu nu tul bavarez, se înregistrează defec cîntat cîntece patriotice şi au cerut
în fond continuarea cursei înarmă sovietice în serie au înregistrat ex creării de condiţii favorabile în vede Problema încetării experienţelor mai din postul de ministru de război, ţiuni. Comitetul de conducere în frun punerea hor în libertate.
rilor nucleare. Ele continuă să Idţje plozii de 5 Iciloione de Ia o distanţă rea interzicerii armelor nucleare.
nucleare trebuie să fie soluţionată în ci din orice post guvernamental a te cu Strauss a anunţat deschiderea TOKIO 10 (Agerpres).
rezolvarea acestei probleme de insti de peste 16.000 de km„ chiar şi Iii cadrai conferinţei de la Geneva Interesul păcii şi colaborării mondia fost condiţia principală pusă de liber- unei acţiuni de excludere împotriva La 1 noiembrie a.c. Tokio a avut
tuirea unui sistem de control şi in fără utilizarea unor mijloace speciale. poziţia delegaţiilor occidentale a fost le, în interesul tuturor popoarelor lu democraţi pentru a participa Ia vii Iui Karl-Theodor von Guttenberg, de o populaţie de 10.192.175 persoane.
specţie pe teritoriul Uniunii Sovie Deci datele ştiinţifice pledează în în mod evident izolată. Luările de mii.
tice, adică a unui sistem de spionaj toarea CQallţie, încearcă să-şi impu putat in Bundestag, căruia i se adu In comparaţie cu luna precedentă
legiferat.
favoarea inexistenţei unor obstacole cuvînt ale diverşilor delegaţi din ţări S. VERONA, nă „un control din umbră“. După o ce învinuirea că a iniţiat contacte populaţia capitalei japoneze a cres
în calea unui acord. Aceste obsta le neutre au arătat dorinţa acestor
comentator Agerpres şedinţă de 6 ore a Comitetului de cu liderii social-democraţi. cut cu aproape 15 000 de oameni.
Redacţia şi administraţia ziarului :str. 6 Martie nr. 9. Telefon ! 188. 189, 75, 674. Taxa în numerar conform aprobării Direcjiei Generale P-T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „t Mai" — Deva.