Page 29 - 1962-12
P. 29
| m ineclopra-D ey, \
TROLETARÍ DIN TOATE TARILE, TJN1ŢI-VA I L. —' /—»r~w—>c~''—'r-' i—*/—.
[ Electricianul Ni- 3
l colae Bcrevoiescu j îm ; m
f. şi lăcătuşii Gheor- 1
L ghe Cuteanu şil
r Virgil Bercaru se J
numără printre cei
mai activi cititori
de la Uzina „Vic
toria“ Călan.
Iată-i (în foto
grafia de fată),
consultînd cîteva
L din noile cărţi cu 2
(_ care a fost dota-j
ţ tă recent bibliote- -j
(. ca secţiei turnă- ¦]
Anuí X IV . Nr. 2477 Miercuri 12 decembrie 1662 4 pagini 20 bani (. torie. ~\
[.-.1 ,—1.
22EEE222SrHSE
¦vrzTTKKfrm JtBBBOMSk
In î n t î m p i na rja. IN NUMĂRUL DE AZI:
ANIVERSĂRII REPUBLICII • Petre Fărcaşiu: Sărbătoarea colectiviştilor fruntaşi.
® A. David: Lecţii instructive la cercul de îrivăţă-
C U P IA N U L A N U A L ÎN D EPLIN IT Bilanf rodnic
mînt agricol (pag. 2-a) 1
® Nicolae Roşu: In fabrică, acasă, pe strada unde
locuim — să dovedim că sintem buni gospodari
(pag. 3-a);
® De peste hotare (pag. 4-a).
Furnaîiştii din C ăatan In cadrul staţiei C.F.R. Simeria au 30.050 Iei venituri Ia hectarul de gradin
(ost obţinute în luna noiembrie a.c.
Furnaîiştii de la Uzina „Victoria“ din Călan au înregistrat rezultate frumoase în muncă. Din si Gospodăria colectivă din Vinerea, au fost tratate cu insecto-fungicide lra„ la rădăcinoase 16.000 kg., la cea culturi (a treia cultură va fi valo
un nou succes în întrecere în cinstea celei de a 15-a aniver tuaţia încheiată recent, rezultă că in raionul Orăştie, are condiţii prielni şi stimulatori ai germinaţiei. In acest pa de apă 17.600 kg., la tomate rificată in primăvara anului viitor).
sări a Republicii Populare Romîne. Ei au îndeplinit marţi 11 de dicii planului de producţie au fost ce pentru cultura legumelor şi zar fel s-a exclus orice pericol de atac 42.000 kg.
cembrie planul de producţie pe acest an. realizaţi după cum urmează: la sta zavaturilor. In plus, ea se află aproa de boli şi dăunători şi s-a asigurat In egală măsură ne-au preocupat
ţionarea vagoanelor pentru încărcări- pe de oraşele Cugir şi Orăştie, cen o răsărire rapidă şi uniformă. Pă- Culturile semănate sau plantate şi culturile tîrzii de toamnă (sala
Ridicarea productivităţii agregatelor, ca urmare a aplicării descărcări sa)cina a fost redusă cu tre in care lucrează un însemnat nu mîntul din răsadniţe a avut com din toamna anului trecut (salată, tă, spanac, fasole verde), care, de
iniţiativei „Să realizăm şi să depăşim în 1962 indicii de utiliza- 2,36 la sută faţă de plan, la tranzit măr de muncitori. La aprovizionarea poziţia indicată pentru fiecare plan spanac, rădăcinoase, usturoi, ceapă asemenea, au fost valorificate.
! re prevăzuţi pentru anul 1965“, a permis furnaliştilor de la Că- cu manevră cu 26,58 la sută, iar la lor cu astfel de preduse avem da tă sau grupe de plante şi a fost stufat), au permis in primăvară va
’ lan să reaiizeze în acest an un indice mediu de utilizare a fur tranzit fără manevră cu 39,14 la sută. toria să contribuim şi noi, în mă tratat pe toată adîncimea lui cu in lorificarea lor timpurie, la preturi O deosebită importanţă s-a acor
nalelor mai mare cu 45,42 la sută faţă de indicii realizaţi în sură din ce în ce mai mare. secto-fungicide Răsadul a fost între ridicate. Venituri însemnate au adus dat. folosirii raţionale şi intensive a
1959. in acelaşi timp a fost îmbunătăţită mult calitatea foniei. Prin reducerea timpului de staţio ţinut în bune conditiuni, aplicîndu- şi culturile obţinute din răsad tim răsadniţelor. O dală cu eliberarea lor
Procentul de declasate a fost redus aproape la jumătate faţă nare a vagoanelor în proporţiile amin Acest lucru, precum şi faptul că puriu (gulii, varză timpurie) şi mai de răsaduri, au fost cultivate cu
de normele admise. Au fost reduse mult şi cheltuielile de pro tite s-a realizat o economie de 34.759 legumicultura ne-a adus an de an castraveţi, iar după recoltarea aces
ducţie, fapt care a permis furnaliştilor să realizeze de la înce- vagoane-ore. venituri din ce în ce mai mari, ne-au Din e x p e rie n ţa G .A .C . V in e re a în c u ltiv a re a le g u m e lo r tora s-a plantat salată, care va pu
| putui anului economii peste plan în valoare de aproape 4.000.009 determinat să extindem continuu su tea fi valorificată în cursul acestei
In ceea ce priveşte sarcina statică, prafaţa grădinii, fn acest an, am se la timp lucrările de plivit, aeri ales cartofii iarovizaţi de Ia care luni. De pe cei 700 m.p. răsadniţe
| Iei. aceasta a fost realizată în proporţie cultivat legume şi zarzavaturi pe 15 sit, udat, ingrăşări suplimentare, că- s-a realizat in medie 25.111 Iei ve plantate cu salată, se vor realiza
) Toate aceste rezultate obţinute, care situează colectivul de de 102.74 la sulă. Exprimată în tone, ha. din care 10 ha. irigate. De pe lire etc. De asemenea, a fost acor nituri la ha. circa 10—12.000 lei, sumă care se
( furnalişti de la Călan pe primul loc al întrecerii pe care o des- sarcina statică a fost depăşită pe total suprafaţa respectivă am realizat 271 dată toată atentia plantării răsadu adaugă la veniturile realizate in
| făşoară cu cei de la Hunedoara, au fost posibile ca urmare a vagoane încărcate cu 178 tone. Depă tone legume şi zarzavaturi pentru lui în cîmp şi întreţinerii culturi Deosebit de rentabile s-au dovedit cursul anului. In răsadniţe au fost
| valorificării mai judicioase a rezervelor interne. De o mare efi- şirea acestui indice al planului de pro care am încasat 450.737 lei, revenind lor, creindu-se plantelor cele mai a fi însă culturile succesive. Bună puse pentru maturizare circa 2.000
1cienţă economică au fost măsurile aplicate privind ridicarea ducţie a determinat ca circa nouă va în medie la un hectar de grădină ve favorabile condiţii de dezvoltare. oară, de pe un ha. cultivat cu spa kg, tomate, din care o parte au fost
goane să rămînă disponibile pentru a nitul mediu de 30.050 lei. nac şi varză de vară s-a realizat valorificate în ultima decadă a lunii
temperaturii aerului insuflat în furnale, prelungirea duratei de putea fi astfel îni ărcate cu alte măr Deşi solul g-ădinii este acid, pie 26.110 Iei, de pe un ha. cu salată noiembrie a.c.
funcţionare a agregatelor între reparaţii, descărcarea fontei din furi. Cum s-au obtinut asemenea re tros, arid şi insuficient aprovizionat
ambele furnale concomitent într-o singură oală de turnare şi zultate i încă de la început, în gos în materii fertilizante, datorită me de iarnă şi ardei 30.214 ici, de pe Realizările bune obţinute in acest
La obţinerea acestor rezultate a con podăria noastră s-a acordat atenţie todelor folosite şi sistemului inten un ha. cu ceapă stufat şi vinete, an din legumicuUură au determinat
altele. tribuit preocuparea personalului de a siv de cultură, au fost obţinute pro consiliul de conducere al. G.A.C din
Intre brigăzile şi echipele care au adus cel mai mare a. pune în cel mai scurt timp de la ora alegerii terenului, amenajării lui pen ducţii bune la majoritatea culturi 37.896 lei, de pe un ha. cu ceapă Vinerea ca în anul ce urmează să
sosirii, vagoanele la încărcare sau des tru irigat şi îngrăşării fiecărui hec stufat şi fornăie’ 42.357 lei, iar de extindă suprafaţa grădinii la 34 ha.
\ oort la sporirea producţiei de fontă ne m.c. volum util de fur- cărcare, precum şi expedierea lor cil tar de grădină cu cel pulin 25—30 lor. La cartofii de vară, spre exem pe un ha. cultivat cu ridichi de lună, din care 18 ha. vor fi irigate. In
»nai, se numără cele conduse de Io,an Stăniloiu, Toma Păroan mai repede cu trenuri în circulaţie. tone gunoi de grajd. De asemenea, plu, s-a obţinut o producţie de urmate de castraveţi, s-a realizat acest scop, încă de pe acum au fost
a fosi asigurai biocombuslibilul pen luate măsuri pentru asigurarea pro
I şi loan Blaj, de la furnalul nr. 1. Dintre tovarăşii care s-au eviden tru răsadniţe, s-au ales cele mai 10.184 kg. ia ha. La varza de vară 60.146 lei. Peste 65 la sulă din su ducţiei ce se va obţine in anul 1963.
ţiat în mod deosebit în munca depu bune specii .şi soiuri de culturi, iar prafaţa grădinii a fost cultivată cu Astfel au fost plantate şi semănate
să, amintim pe Gheorghe Drăghici, şef seminţele de legume şi zarzavaturi s-au obtinut 12.537 kg. in medio la două culturi, iar 25 la sută cu trei in toamna aceasta 5 ha. cu culturi
pentru primăvară (ceapă stufat, sala
DepouB de ?©e@mofliva Teîuş de tură. Nicolae Bibotean, frînar, Ari- tă şi spanac), iar în „ferestrele ier
ton Dan, şef de manevră, Traian Pop, nii“ vor fi semănate rădăcinoase şi
Desfăşurînd o Întrecere socia plan două locomotive cu ridica magazioner, Aurel Itu, manevrant, Emil alte culturi pe încă 3-4 ha. Supra
listă susţinută, muncitorii, ingi Bota, acar şi Dragosin Moga, frînar. faţa de răsadniţă va fi mărită la
nerii şi tehnicienii depoului rea de pe osii. l .000 m.p., vor fi extinse culturile
C.F.R. Teiuş, îndrumaţi de către VAS ILE STREMŢAN CORNEL BALAC.I protejate eu material plastic la 1000
tehnician la staţia C.F.R. m. p. şi se va construi din resurse
tehnician locale o seiă pentru producerea tim
Simeria purie a răsadului. De asemenea vor
fi luate şi alte măsuri care în final
organizaţia de partid, au înde vor duce la continua sporire a pro
ducţiei de legume în gospodăria
plinit şi depăşit lună de lună noastră colectivă.
sarcinile de plan. La biblioteca din Miercurea Merită subliniat şl faptul că pen
Datorită creşterii productivi tru ridicarea nivelului de cunoştin
Consfătuire pe tema: „întărirea ţe profesionale ale colectiviştilor, 30
tăţii muncii cu 8,01 la sută, a tovarăşi Gare muncesc la grădinărit
re "norcării trenurilor cu tonaj economico-organizatoricâ a G.A.C.“ studiază acum în cercul dte învătă-
sporit etc. colectivul depoului mînt agricol însuşindu-şi noi meto
nostru a reuşit să îndeplinească In cadrul acţiunilor culturale mare număr de colectivişti, bri de de cultivare a legumelor şi zar
la 7 decembrie planul global în întreprinse de biblioteca comu gadieri, şefi de echipe, cadre de zavaturilor.
tone brute echivalente. nală din Miercurea, a fost orga specialişti din gospodărie pre
nizată o consfătuire pe tema cum şi cadre didactice de la Faptul că grădina dc legume şi
Pentru a crea condiţii optime şcoala medie din localitate. Lu- zarzavaturi aduce gospodăriei colec
înieplinîrii sarcinilor de plan pe „întărirea economico-organiza. înd cuvîntul în cadrul consfă tive an de an venituri tot mai mari,
anul 1963 şi pentru a veni în torică a G.A.C.“. tuirii inginerul agronom al gos constituie pentru noi toţi un imbold
snriiinul întreprinderilor bene podăriei, medicul veterinar şi
ficiare, colectivul depoului nos La consfătuire s-au purtat numeroşi colectivişti au scos în de a spori continuu suprafaţa de
tru s-a angajat să mai tran- discuţii pe marginea unor cărţi evidenţă importanţa aplicării
sTV'vrte pînă la sfîrşitul anului şi broşuri c a : „întărirea gos metodelor agrotehnice înaintate grădină. Potrivit planului de pers
î^că peste 2Qo.ono tone bru podăriilor colective — sarcină pentru întărirea economico-or- pectivă, pînă în anul 1965, aceasta
te echivalente şi să repare peste principală“, „Reducerea preţului ganizatorică a G.A.C., exprimîn.
de cost al produselor animale du-şi totodată hotărîrea să ex va ocupa o suprafaţă de 50 ha„ care,
Pe primul loc prin folosirea nutreţurilor însi-
lozate“, „Cuvlntarea rostită de tindă şi mai mult aplicarea a- alături de cele 70 ha. livezi şi de
Cu prilejul săptămînii econo tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
miei, în cadrul regiunii noastre cestor metode în gospodăria lor. sectorul zootehnic, puternia dezvol
s-a organizat un concurs de vi Dej la încheierea Consfătuirii pe
trine pe teme C.E.C. Comisia de ţară a ţăranilor colectivişti", „Ce Colectiviştii au plecat de la tat, vor contribui la continua întă
concurs a stabilit că cea mai a dat ţăranilor colectivişti
bună vitrină a fost cea orga G.A.C. din Perişoru“ etc. această consfătuire înarmaţi cu rire a gospodăriei noastre colective.
La consfătuire a participat un noi cunoştinţe în acest domeniu. M. GLODEANU
inginer agronom al gospodăriei
nizată la magazinul nr. 5 Petro S e a ră cu lturală agricole colective din Vinerea,
şani. Pentru tematica şi modul
de prezentare vitrina a primit In ziua de 6 decembrie, Comitetul statul nostru democrat-popular tinere raionul Orăştie
orăşenesc U.7.A1 din Alba lulia a lului din patria noastră.
premiul 1. organizai o seară culturală dedicată
O bună tematică şi un mod A fost prezentat apoi un bogat pro La laboratorul chimic al spitalului unificat din Orăştie se munceşte cu deosebită răspun
tinerilor care sărbătoresc în acest an dere la efectuarea diferitor analize.
de prezentare atractiv au avut majoratul. gram artistic.
şi alte vitrine organizate în IN FO TO G RAFIE: Laborantul Mihai Popa. împreună cu doctorul Dumitru Petruţiu, exa-
unele magazine din oraşele re Cu acest prilej tinerii prezenţi au DRÂGOI ADAM minînd sinqele ăintr-o puncţie sternală.
giunii, care au primit menţiuni. ascidtat expunerea Iov. A. Duca, se corespondent
cretar al Comitetului orăşenesc U.7.M., ‘i * » « » « » » e-v«*
D. GODJA care a vorbii despre minunatele con
corespondent diţii de viaţă create de partidid şi
~-¦+—¦-•¦ SE Z I L E I
S ecţii d e d eservire C reşte R ep a ră utilajul agricol 40 de ani în slujba
Pentru o tot mai bună deservire a populaţiei, parcul de Acţiunea de reparare a utilajului agricol se desfăşoară în siguranţei circulaţiei
conducerea cooperativei meşteşugăreşti „Jiul“ autocam ioane aceste zile cu succes şi la gospodăria agricolă de stat din Bu Zilele trecute, la sosirea în staţia
din Petroşani s-a străduit ca în acest an să des cea. Alba lulia a trenului ce face legă
chidă o serie de noi secţii prestatoare de ser şi autobuze tura cu localitatea Zlatna, călătorii
vicii. Ca urmare s-a reuşit să se lărgească re Pînă în prezent, echipa de reparaţii condusă de mecanicul au asistat Ic. c scenă emoţionantă:
ţeaua cu încă 12 noi secţii. Astfel s-au înfiin Parcul de au Uie Totai a reparat trei tractoare, două grape, o semănătoare întreg personalul staţiei l-a intîmpi-
ţat printre altele o secţie de cojocărie, vopsi- tocamioane şi pentru porumb, o remorcă pentru tractor, trei motoare sta nat sărbătoreşte pe ceferistul Angliei
autobuze al în bile pentru irigat şi alte utilaje necesare în campaniile Bogdan, devenit din acea zi pensio
torie-piele şi lus- treprinderii re agricole de primăvară şi de vară, depăşindu-şi astfel planul dc nar. In cuvintele ce i le-au adresai
reparaţii Ia zi.
tragerie, blănă gionale de tran N. TÎRPESCU tovarăşii de muncă se arăta respectul
A d ă p o s t p e n tru a n im a le rie, frizerie, coa sporturi auto corespondent pe care îl nutreşte întregul colectiv
fură şi altele. faţă de omul care şi-a pus timp de
Hunedoara, e-ste 40 de ani activitatea în slujba sigu
In acest am gospodăria co De asemenea în ranţei circulaţiei. Cei tineri i-au mul
în continuă B i’gadă a rtis tic ă de agîtefie ţumit pentru părinteasca îndrumare,
lectivă din satul Fintoag, raio acest an s-a dat pentru răbdarea cu care veteranul ce
creştere. Nu De curînid, pe lingă căminul In una din zilele trecute, ea ferist i-a introdus în tainele meseriei.
nul Ilia şi-a dezvoltat conside în folosinţă un cultural din Vâlcelele Rele a a prezentat un frumos pro
rabil efectivul de bovine. Pen complex de de mai in luna luat fiinţă o nouă formaţie — gram, închinat colectiviştilor După o viaţă de muncă, datorită gri
tru adăpostirea animalelor în servire cu 12 brigada artistică de agitaţie. fruntaşi. Printre interpreţii jii părinteşti a partidului şi guvernului
bune conditiuni, cu puţin timp secţii. trecută s-au Formată din tineri îndrăgostiţi
în urmă colectiviştii au început A. KOVACS care s-au remarcat cu acest şi Iui Angliei Bogdan, ca şi altora de
construcţia unui grajd cu o corespondent primit 60 noi au de munca culturală, brigada ar virsta lui, i-a sosit timpul de odihnă.
tistică de agitaţie şi-a făcut prilej se numără Romaniţa lo- Pensia ce o va primi, îi va asigura
capacitate de 100 capete vite tocamioane de deja debutul. acum, în toamna vieţii, un trai fără
naşcu, Violeta Dumoni, solista
3 tone şi 5 au
Romaniţa Ignat şi alţii.
tobuze. — *-
-------
mari. Ciclu de audiţii muzicale griji, o bătrîneţe senină.
Avlnd din vreme piregătit
MARIA BARA GHEORGHE FILIP
materialul (în cea mai mare
parte procurat din resurse lo In cadnd activităţi nr. 3 pentru pian şi Dc fiecare dală sala corespondentă corespondent
cale), ei au lucrat la construc lor culturale, Biblioteca Concertul pentru vioară de lectură devine ne-
ţia respectivă fără întrerupere. regională din oraşul De dc Beethowen, Simfonia La Băîăşii se va conslmi o şcoală nonă
va a iniţiat organizarea încăpăloare datorită nu
unui ciclu de audiţii a V-a de Ccaikovski, mărului mare al parti Din sumele votate şi încasate anii trecuţi, locuitorii din Bă-
Concertul nr. 4 pentru cipanţilor, ceea ce ates
Ca urmare, in ziua de 10 de muzicale care se desfă pian de Rahmaninov, tă interesul deosebii pe răşti, raionul Haţeg, şi-au electrificat satul.’ Acum, în casele lor
cembrie, noul grajd a fost dat şoară în sala de lectură Concertul nr. 4 pentru care-l manifestă oame şi pe uliţele satului ard sute de becuri, reţeaua fiind racorda
în folosinţă. în fiecare sîmbătă de la vioară de Paganini, Con nii muncii şi intelectua tă la linia de înaltă tensiune.
orele 18. certul nr. 2 pentru pian
La realizarea construcţiei lii din oraşul Deva, faţă Zilele trecute, locuitorii acestui sat într-o adunare, au luat
şi-au adus o contribuţie de La aceste audiţii sini de Chopin, Concertul de aceste audiţii. în discuţie problema contribuţiei voluntare pentru anul 1963.
prezentate bucăţi de mu nr. 5 pentru vioară şi
Acţiunea are scopul de Pe baza hotărîrii luate, se va procura materialul necesar şi
E el, Iuri Gag,arin ! Cel care a zburat cu nava cosmică in seamă colectiviştii Siminie Ti- zică simfonică şi din Simfonia nr. 28 de Mo- a contribui la formarea se va începe apoi construcţia unui local de şcoală. De acest
jurul Pămîntului. Cînd vom fi mari vom zbura şi noi I oula, Tudosie Ciupei şi losif opere, imprimate pe ban zart, operele Boema de unei culturi muzicale în lucru se va ocupa îndeaproape comitetul de cetăţeni, ales cu
Furdean. dă de magnetofon. Puccini şi 7 rubadurul dc rîndul maselor, la dez acest prilej, în fruntea căruia, ca preşedinte, se află comunis
Foto ; V. OJNOIU Verdi, iar sîmbăta tre voltarea gustului pentru tul Novac Taurescu.
IOAN OPREANU Pînă acum au fost au cută a fost audiată ope muzica clasică.
corespondent diate Simfonia a Vl-a ra Don Juan de Mozart. P. F. ARCAŞU
şi a Vlll-a, Concertul corespondent